Helena

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Helena; follis, 19 mm, 3,45 g; Colonia Augusta Trevorum (Trier), 325-326 d.Hr., avers: circular: FL HELENA AVGVSTA[1] bust drapat spre dreapta, diademă; revers: circular: SECVRITAS REIPVBLICE, Securitas spre stânga, ține o ramură în mâna dreaptă; în exergă: STR[2], semilună

Flavia Iulia Helena, cunoscută sub numele de Helena Augusta sau Sfânta Elena (cca. 248 - cca. 329 în Nicomedia, azi Izmit, Turcia) a fost mama împăratului Constantin cel Mare.

S-a născut în orașul Drepanon (azi Karamürsel) în Bythinia (în nord-vestul Asiei Mici), căruia mai târziu Constantin i-a schimbat numele în Helenopolis, în onoarea mamei sale. Unii autori antici afirmă ca Helena era concubina lui Constanțiu, în timp ce alții nu specifică statutul ei legal sau social, iar un număr de autori o numesc soție (uxor) a lui Constanțiu.

Se pare totuși că Helena avea un statut social umil. Sf. Ambrozie din Milano afirmă că ea era o stabularia, o servitoare într-un han sau tavernă. De la originea modestă, a ajuns la rangul de augusta.

În anul 326, după moartea nepotului său Crispus și a nurorii sale Fausta, a mers în pelerinaj în Țara Sfântă. A murit la scurt timp după întoarcerea din pelerinaj, la vârsta de 80 de ani.

Numismatică[modificare | modificare sursă]

  • Cu prilejul împlinirii a 1700 de ani de la promulgarea Edictului de la Milano și sărbătoririi Anului Omagial al Sfinților Împărați Constantin și Elena, Banca Națională a României a hotărât să pună în circulație, la 20 mai 2013, o emisiune monetară - monedă de argint, de calitate proof[3], având valoarea nominală de 10 lei, într-un tiraj total de 500 de exemplare. Titlul aliajului este de 999‰, moneda are formă rotundă, cu un diametru de 37 mm, iar greutatea ei este de 31,103 g. Cantul monedei este zimțat.[4]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ FL[avia] HELENA AVGVSTA
  2. ^ STR este una din mărcile atelierului monetar de la Colonia Augusta Trevorum, azi Trier, în Germania.
  3. ^ Calitatea proof se obține din contrastul dintre fondul lucios al câmpului monedei și gravura mată a acesteia.
  4. ^ Banca Națională a României: Emisiune monetară dedicată „Anului Omagial al Sfinților Împărați Constantin și Elena.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Izvoare primare[modificare | modificare sursă]

Izvoare secundare[modificare | modificare sursă]

  • Barnes, Timothy D. The New Empire of Diocletian and Constantine. Cambridge, MA: Harvard University Press, 1982.
  • Drijvers, Jan Willem. Helena Augusta: The Mother of Constantine the Great and her Finding of the True Cross. Leiden & New York: Brill, 1992.
  • Drijvers, Jan Willelm. "Helena Augusta (248/249-328/329 A.D.)", De Imperatoribus Romanis. 1997.
  • Harbus, Antonia. Helena of Britain in Medieval Legend. Rochester, NY: D.S. Brewer, 2002.
  • Lieu, Samuel N. C., and Dominic Montserrat. From Constantine to Julian: Pagan and Byzantine Views. New York: Routledge, 1996.
  • J. Maurice, Sainte Hélène, 1930
  • H. H. Lauer, Kaiserin Helena, Leben und Legende, 1967
  • Jacques de Voragine, la Légende Dorée, chapitre 64
  • Edgarda Ferri, Imperatrix, Elena, Costantino e la Croce, Mondadori, 2010.
  • Lightman, Marjorie; Lightman, Benjamin - Biographical Dictionary of Greek and Roman Women. Checkmark Books, 2000. ISBN 0-8160-4436-8

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Helena