Fausta (fiica lui Maximian)
Flavia Maxima Fausta (n. Roma, circa 290 - d. Roma, 326) a fost o împărăteasă romană, cea de-a doua soție a împăratului roman Constantin cel Mare.
Cuprins |
Originea [modificare]
Fausta s-a născut la Roma, în jurul anului 290, tatăl său fiind Maximian Augustus, iar mama sa Eutropia, originară din Siria.
Familia [modificare]
În urma unui aranjament dintre tatăl său, Maximian, și Constantin I, în anul 307, Fausta s-a căsătorit cu împăratul Constantin I, pentru a întări Alianța din tetrarhie. În vederea acestei căsătorii, Constantin s-a despărțit[2] de prima sa soție, Minervina, care-i dăruise un copil, Crispus, născut prin anul 302.
În anul 310, Fausta i-a încredințat soțului său planurile secrete ale tatălui său, Maximian care dorea să-l ucidă. În urma descoperirii complotului, Maximian a fost nevoit să se sinucidă, ori a fost ucis.
Fausta s-a bucurat de un mare respect din partea soțului său, Constantin cel Mare.
Copiii Faustei și ai lui Constantin cel Mare [modificare]
Din căsătoria Faustei cu împăratul Constantin I, au rezultat următorii copii:
- Constantin al II-lea (n. 314, Augustus între anii 337 - 340);
- Constanțiu al II-lea (n. 317, Augustus între anii 337 - 361);
- Constant (n. 320, Augustus între anii 337 - 350);
- Constantina, (n. după 307 / înainte de 317 - d. 354), soția lui Constantius Gallus Caesar;
- Helena, (n. 325 / 326 - d. 360, Vindobona), soția lui Iulian Apostatul Augustus.
Moartea [modificare]
Bucurându-se de un respect deosebit, în anul 324 sau 325, Fausta a primit din partea soțului său titlul de Augusta.
În anul 326, Fausta a fost acuzată de adulter cu Crispus[3] · [4] · [5], fiul lui Constantin I, din căsătoria cu Minervina. Ambii au fost uciși.[6] · [7] . Atât Crispus cât și Fausta au primit „damnatio memoriae”, adică numele lor au fost șterse din inscripțiile și înscrisurile publice.
Personajul Fausta, în operă [modificare]
Drama morții Faustei formează tema centrală a operei Fausta de Donizetti, jucată pentru prima oară la 12 ianuarie 1832, la Teatro San Carlo, din Neapole.
Galerie de imagini [modificare]
-
Portretul lui Maximian, tatăl Faustei, pe un antoninianus
-
Fausta Flavia Maxima (gravură pe un follis)
Bibliografie [modificare]
- Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură „Viața Creștină”, Cluj-Napoca, 1994.
- J.W. Drijvers, Flavia Maxima Fausta: Some Remarks, Historia 41 (1992), pp. 500 - 506.
- D. Woods, On the Death of the Empress Fausta, Greece & Rome, 45 (1998), pp. 70-86.
Note [modificare]
- ^ Monede cu Fausta și Crispus sunt rare, deoarece ambii au fost uciși la scurt timp după ce monetăria a început operația de batere a monedelor.
- ^ A repudiat-o?
- ^ Potrivit celor relatate de istoricul bizantin păgân Zosimos, Fausta s-ar fi îndrăgostit nebunește, de Crispus, fiul împăratului din prima căsătorie. Iritată de refuzul acestuia la avansurile ei, Fausta l-ar fi acuzat pe Crispus de a fi vrut să atenteze la pudoarea sa; împăratul, prea credul, și-a trimis fiul la moarte; dar descoperind apoi adevărul, a pus să fie înăbușită / înecată Fausta în baia caldă, în anul 327. Fiind păgân, Zosimos nu l-a agreat deloc pe împăratul Constantin, care dăduse libertate cultului creștin. De aceea, în Istoria sa, a expediat foarte repede perioada domniilor lui Constantin cel Mare și a urmașilor săi. Poate a avut interes să-l denigreze pe Constantin. Vezi și ceea ce a scris Sfântul Ieronim, într-una din notele următoare despre aceeași problemă.
- ^ Edward Gibbon nu se pronunță, însă evocă posibilitatea unui complot al lui Crispus contra lui Constantin I, fie o gelozie a împăratului în fața creșterii popularității fiului său mai mare.
- ^ De notat că Sfântul Ieronim scrie că execuția Faustei a avut loc la 3 ani după cea a lui Crispus, diferență care pare să infirme teza lui Zosimos.
- ^ Der Neue Pauly, Stuttgardiae, 1999, T. 4, c. 442.
- ^ Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, p. 20.