Gripă aviară

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Gripa aviară este un tip de gripă care afectează în principal păsările, dar poate infecta şi specii de mamifere. A fost identificată pentru prima dată în anii 1900, în Italia, dar a fost găsită mai târziu în toată lumea. Un virus al gripei aviare, H5N1, a fost identificat în 1997 în Asia şi a creat panică în lumea întreagă, vorbindu-se de iminenţa unei epidemii de proporţii. În octombrie 2005, virusul H5N1 a ajuns şi în România, fiind identificat la păsări din localitatea Ceamurlia de Jos, judeţul Tulcea. România este prima ţară europeană unde prezenţa acestui virus a fost confirmată în mod oficial.

De la primele contaminări prin contact direct pasăre-om din Hong Kong, 1997, s-a raportat un număr semnificativ de infecţii şi decese în Asia de Sud-Est. Rata ridicată a mortalităţii este explicată prin lipsa unui sistem imunitar uman „specializat” împotriva acestui virus. Neavând o istorie de contact cu virusul, riscul de expunere şi de deces este foarte ridicat în cazul omului. Dacă o persoană care suferă de influenză ajunge într-un contact strâns cu o pasăre bolnavă de gripă aviară, există posibilitatea să contacteze boala, infectându-se şi cu acest virus. Cei doi viruşi întâlnindu-se în acelaşi organism gazdă, pot fi capabili de schimb de material genetic, în urma căruia, noul virus rezultat se poate transmite liber de la om la om fără obstacole. Încă nu există dovezi că virusul gripei aviare s-ar putea transmite de la om la om, oamenii de ştiinţă fiind de părere că schimbul genetic încă nu s-a produs.

Cuprins

[modifică] Cum se transmite gripa aviară?

Deocamdată de la pasăre la om, în cazul în care omul intră în contact direct cu lichidele biologice sau inhalează praful materiilor fecale ale păsărilor bolnave. Pare să fie sigură informaţia conform căreia virusul nu se transmite prin intermediul preparatelor (gătite sau fierte corespunzător) pregătite din pasăre. Autorităţile din Vest recomandă totuşi celor care se pregătesc pentru călătorii în ţările afectate din Est să evite pieţile în care se face comerţ cu păsări.

[modifică] Simptomele gripei aviare

La om apare o influenză severă, cu simptome relativ specifice - febră mare - tuse - dureri de gât - dureri musculare - conjunctivită - în cazuri grave penumonie cu insuficienţă respiratorie acută

[modifică] Conduita terapeutică în gripa aviară:

Medicamentele folosite pentru tratamentul influenzei umane ar putea fi utile. Rata de mortalitate în gripa aviară este foarte ridicată, putând ajunge până la 50%. Din 1997 s-au raportat doar câteva epidemii locale.

[modifică] Informaţii generale

Gripa aviară este o boală infecţioasă a păsărilor cauzată de mutaţia virusului gripal de tip A, subtipurile H5 şi H7 Boala care a fost descoperită acum mai mult de 100 de ani în Italia şi s-a răspândit în întreaga lume Toate păsările sunt predispuse la infecţie cu gripă aviară, deşi unele specii sunt mai rezistente la infecţie decât altele


Păsările migratoare – raţele sălbatice, în mod special – sunt sursa naturală de gripă aviară, ele fiind şi cele mai rezistente la infecţii. Păsările domestice, inclusive găinile şi raţele, sunt deosebit de predispuse la epidemii de gripă fatală. În absenţa măsurilor prompte de control susţinute de o bună supraveghere, epidemiile pot dura ani de zile.


[modifică] Infectarea omului cu virusul gripei aviare

În mod normal virusul gripei aviare produce îmbolnăviri în rândul păsărilor. Infecţia se poate transmite însă şi la porci. Cazurile de îmbolnăviri la om au fost evidenţiate în special la lucrătorii din fermele avicole, în urma contactului direct cu păsările bolnave. În aceste situaţii studiile au demonstrat că virusul a suferit anumite modificări genetice

După modelele precedente, epidemiile de gripă se aşteaptă să apară, în medie, de trei, patru ori într-un secol, când un nou subtip de virus apare şi se transmite uşor de la o persoană la alta.

Experţii consideră că o altă epidemie de gripă este inevitabilă şi posibil iminentă.

Cazuri umane confirmate de gripă aviară de tip A (H5N1)
Ţară Datele raportului modifică acest tabel

Total
2003 2004 2005 2006 2007
cazuri decese cazuri decese cazuri decese cazuri decese cazuri decese cazuri decese
Azerbaidjan Azerbaidjan   8 5 63%   8 5 63%
Cambodgia   4 4 100% 2 2 100%   6 6 100%
China 1 1 100%   8 5 63% 13 8 62%   22 14 64%
Djibouti Djibouti   1 0 0%   1 0 0%
Egipt Egipt   18 10 56% 1 1 100% 19 11 58%
Indonezia Indonezia   19 12 63% 56 46 82% 6 5 83% 81 63 78%
Iraq Iraq   3 2 67%   3 2 67%
Nigeria Nigeria   1 1 100% 1 1 100%
Tailanda Tailanda   17 12 71% 5 2 40% 3 3 100%   25 17 68%
Turcia Turcia   12 4 33%   12 4 33%
Vietnam Vietnam 3 3 100% 29 20 69% 61 19 31%   93 42 45%
Total 4 4 100% 46 32 70% 97 42 43% 116 80 69% 8 7 88% 271 165 61%
Sursa Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) :

Communicable Disease Surveillance & Response (CSR).

Unelte personale