Generalisim
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Generalisim este un grad militar de cea mai înaltă poziţie, superior celor precum feldmareşal sau mare amiral. De-a lungul istoriei, gradul a fost acordat comandanţilor militari care au condus mari armate sau fronturi de armate şi care s-au aflat sub comanda directă şi exclusivă a monarhului. În zilele noastre, s-a ajuns ca să se utilizeze termenul "generalisim" pentru a denumi unui ofiţer superior care a cucerit puterea politică printr-o lovitură de stat militară, sau care a suspendat mecanismele constituţionale existente la un moment dat pentru a păstra puterea politică cu ajutorul ierarhiei militare.
Un număr de dicatori şi-au autodecernat titluri care conţineau şi cuvântul "generalisim".
De exemplu, Francisco Franco, Şeful Statului Spaniol, s-a autoproclamt Generalísimo de los Ejércitos Españoles, ("Generalisim al Armatelor Spaniole"), ca expresie a statutului de comandant suprem al armatei terestre, marinei şi forţelor aeriene. (Printr-o paralelă cu titlul de generalisim a lui Franco, opnenţii dictatorului îl luau în derâdere pe ministrul Ramón Serrano Suñer, pe care îl numeau el cuñadísimo, un joc de cuvinte care avea la bază termenul cuñado— cumnat, între cei doi existând de altfel această legătură de familie).
Iosif Vissarionovici Stalin şi-a decernat titlul de Generalisim al Uniunii Sovietice, pe lângă cel de Mareşal al Uniunii Sovietice, pe 27 iulie 1945, după încheierea celui de-al doilea război mondial pe frontul european. Stalin a fost sintgurul generalisim sovietic.
Chiang Kai-shek a folosit de asemenea termenul, deşi el era un general clasa specială ori "general cu cinci stele".
De multe ori, în special în ţările vorbitoare de limbă engleză, se foloseşte termenul de generalisim în legătură cu dictatorii militari din America Latină a secolului al XX-lea, deşi pentru aceştia termenul de caudillo ar fi mult mai potrivit. De multe ori termenul generalisim evocă imaginea dictatorului care conduce un regim corupt dintr-o aşa-numită "republică bananieră", putând genera confuzii atunci când vine vorba de titlurile militare onorifice.
Cuprins |
[modifică] Generalisimi faimoşi
[modifică] Republica China'
- Sun Yat-sen (1866–1925)
- Chiang Kai-shek (1887–1975)
[modifică] Republica Dominicană
- Rafael Leónidas Trujillo (1891–1961)
[modifică] Anglia
- Ruprecht Pfalzgraf bei Rhein, Herzog von Bayern (1619–1682)
[modifică] Franţa
- Henri al III-lea al Franţei (1551–1589)
- Henri I de Guise (1550–1588)
- Louis al II-lea de Bourbon-Condé (1621–1688)
- Henri de la Tour d'Auvergne-Bouillon (1611–1675)
- Claude-Louis-Hector de Villars (1653–1734)
- Maurice de Saxe (1696–1750)
- Nicolas Jean-de-Dieu Soult (1769–1851)
- Ferdinand Foch (1851–1929), Comandant suprem al armatelor aliţilor din primul război mondial
- Maurice Gamelin (1872–1958)
[modifică] Sfântul Imperiu Roman / Imperiul Austriac
- Albrecht von Wallenstein (1583–1634)
- Raimondo Montecuccoli (1609–1680)
- Eugen de Savoia (1663–1736)
- Leopold Josef von Daun (1705–1766)
- Josef Wenzel, Prinţ de Liechtenstein (1696–1772)
- Archducele Carol al Austriei (1771–1847)
- Karl Philipp Fürst zu Schwarzenberg (1771–1820)
[modifică] Mexic
- Antonio López de Santa Anna y Pérez de Lebrón (1794–1876)
[modifică] Coreea de Nord
- Kim Il-sung (1912–1994)
[modifică] Rusia şi Uniunea Sovietică
- Alexei Şein (1662–1700)
- Alexandr Danilovici Menşikov (1673–1729)
- Anton Ulrich von Braunschweig (1714–1776)
- Alexandr Suvorov (1729–1800)
- Iosif Vissarionovici Stalin (1879–1953)
[modifică] Spania
- Don Juan de Austria (1547–1578)
- Francisco Franco (1892–1975)
[modifică] Suedia
- Lennart Torstenson (1603–1651)
- Prinţul moştenitor Carol Johan al Suediei şi Norvegiei (Jean-Baptiste Bernadotte), regele de mai târziu Carol XIV Johan al Suediei şi Norvegiei (1763–1844)
[modifică] Statele Unite ale Americii
(1732–1799)
- John Joseph Pershing (1860–1948)
- George Dewey (1837–1917)
[modifică] Venezuela
- Francisco de Miranda (1750–1816)
[modifică] Veneţia
- Pietro Loredan (?–1439)

