Franţa de peste mări
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
|
Acest articole este parte din seria
Diviziunile teritoriale ale Franţei |
|
Regiuni |
|
Franţa de peste mări
Departamente de peste mări |
Franţa de peste mări (franceză France d'outre-mer), deseori desemnată cu ajutorul abrevierii DOM-TOM defineşte ansamblul de teritorii sub suveranitate franceză situate în afara teritoriului metropolitan. Aceste teritorii sunt foste colonii franceze.
Acronimul DOM-TOM înseamnă Département d'outre-mer - Territoire d'outre-mer (Departament de peste mări - Teritoriu de peste mări). După reforma constituţională din 2003 şi definirea colectivităţilor de peste mări, această denumire nu mai este corectă in ceea ce priveşte statutul teritoriilor pe care le înglobează.
Teritoriile se află sub responsabilitatea unui minister specializat, al cărui ministru este, din 2 iunie 2005, François Baroin.
Cuprins |
[modifică] Statutul actual
Teritoriile Franţei de peste mări pot fi clasificate în funcţie de statutul lor:
[modifică] Departamente şi regiuni de peste mări
Departamentele şi regiunile de peste mări, (acronim DOM-ROM) au acelaşi statut cu cel al departamentelor şi regiunilor Franţei metropolitane. Acestea sunt părţi integrane ale Franţei şi ale Uniunii Europene unde sunt considerate ca regiuni ultraperiferice. Locuitorii de aici îşi aleg reprezentanţi în Senatul francez, Adunarea Naţională franceză şi în Parlamentul European. Acestea sunt:
- Guadelupa ;
- Guiana Franceză ;
- Martinica ;
- Réunion.
Guadelupa, Martinica şi Guiana Franceză formează departamentele franceze din America (franceză départements français d'Amérique).
[modifică] Colectivităţi de peste mări
Colectivităţile de peste mări (franceză collectivités d'outre-mer, prescurtat COM) sunt teritorii franceze cu statute foarte diferite. Acestea sunt:
- Polinezia franceză, care poartă denumirea particulară de ţară de peste mări (franceză: pays d'outre-mer) ;
- Saint Pierre şi Miquelon ;
- Wallis şi Futuna ;
- Mayotte, care poartă denumirea particulară de colectivitate departamentală de peste mări (franceză: collectivité départementale d'outre-mer)
[modifică] Noua Caledonie
Noua Caledonie are un statut special, fiind o colectivitate sui generis şi este denumită în textele oficiale simplu ca la Nouvelle-Calédonie.
[modifică] Teritoriile australe şi antarctice franceze
Teritoriile australe şi antarctice franceze (franceză Terres australes et antarctiques françaises, prescurtat TAAF), dispun de o administraţie proprie, bazată în Réunion. Din punct de vedere juridic acestea sunt teritorii de peste mări cu statut particular.
[modifică] Domenii ale statului
Insulele următoare fac parte din proprietăţiile statului (franceză propriétés domaniales de l'État). Acestea sunt astfel proprietăţi ale statului francez care poate să le administreze liber sau să delege aceste funcţii unor autorităţi.
- Insulele împrăştiate în Oceanul Indian (Bassas da India, Europa, Insulele Glorioase, Juan de Nova, Tromelin), care se află în administrarea administratorului superior al TAAF
- Insula Clipperton, administrată de înaltul comisar al republicii în Polinezia franceză.
Unele din aceste teritorii sunt însă revendicate de alte ţări.
[modifică] Evoluţii instituţionale
Trebuie menţionat faptul că denumirea de teritoriu de peste mări (franceză territoire d'outre-mer) a fost suprimat ca termen juridic în urma reviziunii constituţionale din 2003, şi nu mai este utilizat decât fie prin abuz de limbaj, fie datorită obişnuinţei.
[modifică] Saint-Martin şi Saint-Barthélemy
Insulele Saint Martin şi Saint Barthélemy ar trebui să devină colectivităţi teritoriale şi vor părăsi astfel regiunea Guadelupa. În urma unui referendum din decembrie 2003 depre statutul instituţional, acestea au votat diferit faţă de Guadelupa. Cu toate că vor avea un alt statut, regiunile vor continua să facă parte din Uniunea Europeană ca regiuni ultraperiferice.
[modifică] Mayotte
Colectivitatea Mayotte ar putea oţine statutul de DOM începând cu 2011, statutul actual de colectivitate departamentală fiind atribuit în 2001 pentru a le recupera decalajul legislativ faţă de celelalte departamente.
Populaţia acestei insule reclamă acest statut încă din 1976.
[modifică] Noua Caledonie
Noua Caledonie va organiza în 2014 un referendum local pentru a obţine independenţa totală, în virtutea acordurilor de la Nouméa. O consultare populară este în curs de desfăşurare pentru a defini modalităţile acestui vot, în principal compoziţia corpului electoral.
[modifică] Lista teritoriilor
[modifică] Teritorii locuite
.svg)
| Statut | Populaţie totală | Suprafaţă |
|---|---|---|
| DOM-ROM | 1.854.067 | 91.847 km² |
| COM | 483.769 | 5.057 km² |
| Noua Caledonie | 232.258 | 19.058 km² |
| Total general | 2.570.094 | 115.962 km² |
[modifică] Teritorii nelocuite
| Nume | Suprafaţă | Statut | Localizare | Observaţii |
|---|---|---|---|---|
| Bassas da India | 1 km² | domeniu privat al statului | Africa | Revendicat de Madagascar |
| Clipperton | 7 km² | domeniu privat al statului | Vest de Mexic | Revendicat de Mexic |
| Insulele Crozet | 352 km² |  district al TAAF |
Sudul Oceanului Indian | |
| Europa | 28 km² | domeniu privat al statului | Africa | Revendicat de Madagascar |
| Insulele Glorioase | 5 km² | domeniu privat al statului | Oceanul Indian | Revendicate de Comore, Madagascar şi Seychelles |
| Juan de Nova | 4,4 km² | domeniu privat al statului | Africa | Revendicat de Madagascar |
| Insulele Kerguelen | 7.215 km² | district al TAAF |
Sudul Oceanului Indian | |
| Insulele Saint-Paul şi Amsterdam | 66 km² | district al TAAF |
Sudul Oceanului Indian | |
| Tromelin | 1 km² | domeniu privat al statului | Oceanul Indian | Revendicat de Mauriţius |
[modifică] Antarctica
| Nume | Suprafaţă | Statut | Localizare | Observaţii |
|---|---|---|---|---|
| Teritoriul Adélie | 432.000 km² | district al TAAF |
Antarctica | Suveranitate în limita Tratatului Antarcticii |
