Dimitrie Bogos

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Dimitrie Bogos
Dumitru Bogos (1889-1946).jpg

 Șef al statului major în Armata RD Moldovenești
În funcție
1917 – 1918

În funcție
1932 – 1933
Precedat de Gherman Pântea
Succedat de Ion Costin

Ministru de stat
În funcție
5 – 19 ianuarie 1922


În funcție
1918 – 1920

Născut(ă) 14 iunie 1889(1889-06-14)
Grozești, județul Lăpușna
Decedat(ă) 14 mai 1946 (56 de ani)
București, România
Rude Dimitrie Bogos (tată)
Alma mater Universitatea din Varșovia
Confesiune Ortodox

Dimitrie Bogos (n. 14 iunie 1889, Grozești, județul Lăpușna - d. 14 mai 1946, București) a fost un om politic, ofițer, jurist și publicist român;[1] ministru în Guvernul Take Ionescu și primar al Chișinăului între 1932 - 1933.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Dimitrie Bogos s-a născut pe 14 iunie 1889, în satul Grozești, județul Lăpușna. A absolvit Seminarul Teologic din Chișinău și Facultatea de Drept a Universității din Varșovia (1914). A participat la Primul Război Mondial, la lucrările Congresului Militarilor Moldoveni. Imediat după Congresul ostășesc din 20 octombrie 1917, a început să se preocupe de organizarea forțelor armate moldovenești dintre Prut și Nistru.[2]

La ședința de deschidere a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917, a fost delegat al Comisariatului Militar Moldovenesc. Nu a fost validat, dar, ca urmare a experienței sale dobândită în armata țaristă, a fost numit în funcția de șef al statului major.[2]

După Unirea Basarabiei cu România a fost numit prefect al județului interbelic Lăpușna (1918-1920), apoi director în Ministerul de Interne pentru Basarabia și ministru al Basarabiei, între 5 și 19 ianuarie 1922, în Guvernul Take Ionescu.[2]

Între anii 1932-1933, a fost primar al municipiului Chișinău. Apoi a fost ales deputat în trei legislaturi în Parlamentul României, din partea Partidului Național Țărănesc. [2]

A colaborat cu articole la diverse reviste și ziare, în special în Viața Basarabiei. [2]

A scris o lucrare istorică cu privire la Basarabia, intitulată La răspântie. Moldova de la Nistru în anii 1917-1918, publicată la Chișinău în 1924.

După invazia rusească din vara lui 1940 s-a refugiat la București, unde a decedat la 14 mai 1946. A fost înmormântat în Cimitirul Ghencea, fiind apoi transferat în cripta familiei de la Cimitirul Cernica, unde se odihnește alături de frații săi.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • La răspântie: Moldova de la Nistru 1917-1918, Întreprinderea Editorial-Poligrafică Știința, Chișinău, 1998, 222 p (reeditare)[1]
  • Dimitrie Bogos, United States of Europe, Warsaw

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]