Dimitrie Bogos

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Dimitrie Bogos
Dumitru Bogos (1889-1946).jpg

 Șef al statului major în Armata Moldovenească
În funcție
1917 – 1918

În funcție
1932 – 1933
Precedat de Gherman Pântea
Succedat de Ion Costin

Născut(ă) 14 iunie 1889(1889-06-14)
Grozești, județul Lăpușna
Decedat(ă) 14 mai 1946 (56 de ani)
București, România
Alma mater Universitatea din Varșovia
Confesiune Ortodox

Dimitrie Bogos (n. 14 iunie 1889, Grozești, județul Lăpușna - d. 14 mai 1946, București) a fost un om politic, ofițer, jurist și publicist român;[1] ministru în Guvernul Take Ionescu și primar al Chișinăului între 1931 - 1932.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Dimitrie Bogos

Dimitrie Bogos s-a născut pe 14 iunie 1889, în satul Grozești, județul Lăpușna. A absolvit Seminarul Teologic din Chișinău și Facultatea de Drept a Universității din Varșovia (1914). A participat la Primul Război Mondial, la lucrările Congresului Militarilor Moldoveni. Imediat după Congresul ostășesc din 20 octombrie 1917, a început să se preocupe de organizarea forțelor armate moldovenești dintre Prut și Nistru.[2]

La ședința de deschidere a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917, a fost delegat al Comisariatului Militar Moldovenesc. Nu a fost validat, dar, ca urmare a experienței sale dobândită în armata țaristă, a fost numit în funcția de șef al statului major.[2]

După Unirea Basarabiei cu România a fost numit prefect al județului interbelic Lăpușna (1918-1920), apoi director în Ministerul de Interne pentru Basarabia și ministru al Basarabiei, între 5 și 19 ianuarie 1922, în Guvernul Take Ionescu.[2]

Între anii 1931-1933, a fost primar al municipiului Chișinău. Apoi a fost ales deputat în trei legislaturi, din partea Partidului Național Țărănesc. [2]

A colaborat cu articole la diverse reviste și ziare, în special în Viața Basarabiei. [2]

A scris o lucrare istorică cu privire la Basarabia, intitulată La răspântie. Moldova de la Nistru în anii 1917-1918, publicată la Chișinău în 1924.

După invazia rusească din vara lui 1940 s-a refugiat la București, unde a decedat la 14 mai 1946. A fost înmormântat în Cimitirul Ghencea, fiind apoi transferat în cripta familiei de la Cimitirul Cernica, unde se odihnește alături de frații săi.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • La răspântie: Moldova de la Nistru 1917-1918, Întreprinderea Editorial-Poligrafică Știința, Chișinău, 1998, 222 p (reeditare)[1]
  • Dimitrie Bogos, United States of Europe, Warsaw

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Filozofia Patologiei Si Dezvoltarii Societatii Noastre
  2. ^ a b c d e Drumul la Chișinău

Legături externe[modificare | modificare sursă]