Cumarină

Cumarina
Structura chimică
alte nume	1,2-Benzopironă 2H-1-Benzopiran-2-ona o-Cumarsäurelacton Tonkabohnencampher Cromen-2-ona α-Benzopironă
formula	C9H6O2
nr-CAS	91-64-5
aspect	pulbere incoloră, luciosă
masa molară	146,14 g·mol−1
stare de agregare	solidă
densitate	0,935 g·cm−3 (20 °C)
pct. de topire	71 °C
pct. de fierbere	301 °C
densitate
formula
aspect
stare de agregare	{{{stare de agregare}}}
apunct de topire	{{{punct de topire}}}
punct de fierbere	{{{punct de fierbere}}}
solubil	{{{solubil}}}
masa molară
alte proprietăți	se dizolvă în solvenți organici și apă
Dăunător sănătății
format

Cumarina este o substanță toxică de natură vegetală care se formează în fânul proaspăt, ca și în planta rubiaceae „Asperula odorata” sau „Melilotus officinalis”, „Prunus mahaleb” și „Dipteryx odorata”. Cumarina este descoperit în anul 1822 în boabele Tonka, fiind produs pe cale sintetică în 1868, fiind vândut ca substanță aromatizantă. După ce prin experimentele pe animale s-a constatat toxicitatea ei va fi în anul 1954 interzisă ca aromatizant pe teritoriul SUA. In Germania este admis ca aromatizant într-o concentrație maximă de 2 mg/Kg. Din grupa cumarinelor fac parte și „furanocumarinele” substanțe toxice vegetale Angelica archangelica, Heracleum mantegazzianum, dar și plante citrice din familia Magnoliophyta.

Utilizare

Cumarina din cauza mirosului plăcut asemănător cu mirosul de vanilie, este utilizată mai ales în parfumerie, cosmetică, folosirea ei în industria alimentară fiind în majoritatea țărilor interzisă. Derivatele de cumarină ca warfarina sun folosite în medicină ca aticoagulant pentru prevenirea hemoragiilor cerebrale, sau în doze mai mari ca otravă pentru combaterea rozătoarelor, producând acestora hemoragii interne. Derivatele fluorescente de cumarină sunt folosite în fabrica vopselelor.