Comuna Roata de Jos, Giurgiu
| Roata de Jos | |
| — comună — | |
 | |
  Roata de Jos Roata de Jos (România) | |
| Coordonate: 44°25′18″N 25°30′57″E / 44.42167°N 25.51583°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ | .svg){kind=small} Giurgiu |
| Reședință | Roata de Jos |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Roata de Jos[*] | Marin Ghidănac[*][1][2] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 82,85 km² |
| Altitudine | 108 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 7.691 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 087195 |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Roata de Jos (în trecut, Roata) este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Cartojani, Roata de Jos (reședința), Roata Mică și Sadina.
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna se află în nord-vestul județului, pe malurile Dâmbovnicului, la limita cu județele Teleorman și Dâmbovița. Este străbătută de șoseaua județeană DJ601, care o leagă spre est de Crevedia Mare (unde se intersectează cu DN61), Bolintin-Vale, Bolintin-Deal și mai departe în județul Ilfov de Ciorogârla (unde se termină în autostrada A1), și spre sud de Mârșa și mai departe în județul Teleorman la Videle. La Roata de Jos, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ611, care duce spre nord-vest în județul Teleorman la Gratia.[3]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Roata de Jos
Români (87,71%)
Romi (3,71%)
Alte etnii (0,46%)
Necunoscută (8,13%)
Componența confesională a comunei Roata de Jos
Ortodocși (90,53%)
Alte religii (1,07%)
Necunoscută (8,4%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Roata de Jos se ridică la 7.691 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 8.296 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,71%), cu o minoritate de romi (3,71%), iar pentru 8,13% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,53%), iar pentru 8,4% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Roata de Jos este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Marin Ghidănac[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 9 | ||||||||||
| Partidul Social Democrat | 6 | ||||||||||
Istorie[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Neajlov a județului Vlașca și era formată din satele Roata de Jos și Zgaia, având 758 de locuitori, o școală mixtă și o biserică.[8] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Cârtojani și Roata-Cătunul. Comuna Cârtojani, cu satele Cârtojani și Sadina, avea 1954 de locuitori. În comună existau două biserici (una în fiecare sat), o școală de băieți cu 37 de elevi și una de fete cu 17 eleve.[9] Comuna Roata-Cătunul avea 758 de locuitori doar în satul de reședință, și în ea era o școală mixtă cu 42 de elevi, ea fiind și reședința plășii.[10]
Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Roata-Cătunu și comasarea ei cu comuna Roata de Jos sub numele de Roata, având 2682 de locuitori în satele Sadina, Zgaia, Roata-Moșteni, Roata-Cătunu și Roata de Jos.[11] Tot atunci, comuna Cârtojani, rămasă numai cu satul de reședință, avea 2596 de locuitori; ambele comune, Roata și Cârtojani, făceau parte din aceeași plasă Neajlov.[12]
În 1950, comunele au fost transferate raionului Crevedia și apoi (după 1952) raionului Videle din regiunea București. Satul Zgaia a primit în 1964 denumirea de Roata Mică.[13] În 1968, comunele Roata și Cartojani au trecut la județul Ilfov; tot atunci, satele Roata-Moșteni și Roata-Cătunu au fost desființate și comasate cu satul Roata de Jos, iar comuna a luat și ea numele de Roata de Jos.[14][15] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu.[16]
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
În comuna Roata de Jos se află biserica „Adormirea Maicii Domnului”-Sadina, a fostului schit Roata, monument istoric de arhitectură de interes național. Datând din 1668, biserica se află în satul Roata de Jos, pe teritoriul fostului sat Roata-Cătunu.
În rest, alte cinci obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la Carieră”, aflat la circa 1 km nord de satul Cartojani, cuprinzând așezări din Epoca Bronzului (cultura Tei, faza III) și din perioada Latène; așezarea de „la Troiță”, din vatra satului Cartojani, datând din Epoca Bronzului (cultura Glina); și așezarea din Epoca Bronzului (cultura Tei) de la Roata de Jos, aflată la intrarea în sat dinspre Cartojani. Celelalte două obiective, clasificate ca monumente de arhitectură, sunt biserica „Sfântul Gheorghe” (1852) din Cartojani; și biserica „Sfântul Nicolae”-Zgaia (1912) din satul Roata de Jos.
Personalități născute aici[modificare | modificare sursă]
- Alexandru Cartojan (1901 - 1965), istoric, publicist;
- Neagu Udroiu (1940 - 2022), jurnalist, scriitor.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Google Maps – Comuna Roata de Jos, Giurgiu (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Roata-de-Jos, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 256.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Cîrtojani, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 515.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Roata-Cătunul” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 256.
- ^ „Comuna Roata în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Comuna Cârtojani în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
| ||||||||||||||||
