Comuna Mârșa, Giurgiu
| Mârșa | |
| — Comună — | |
|
|
|
| Țară |  România |
|---|---|
| Județ | Giurgiu |
|
|
|
| SIRUTA | |
|
|
|
| Localități componente | Mârșa |
|
|
|
| Guvernare | |
| - Primar | Virginia Drăgan[1] ([1]) |
|
|
|
| Suprafață | |
| - Total | 57,70 km² |
|
|
|
| Populație (2002)[2] | |
| - Total | 2,784 locuitori |
|
|
|
| Site: Primăria Mârșa | |
modifică  |
|
Mârșa este o comună amplasată în nord-vestul județulului Giurgiu, Muntenia, România.
Cuprins |
Istorie [modificare]
Originea denumirii s-a pierdut de-a lungul timpului, substantivul comun mârșă[3] neavând nimic in comun cu aceasta.
Potrivit ediției din 1901 a Marelui Dicționar Geografic al României, Mârșa a fost in secolul al XIX-lea o comună rurală situată pe valea râului Drîmbovnic (azi Dâmbovnic), aparținând Plasei Neajlov - Județul Vlașca. Fostă proprietate a familiei Bolintineanu - poetul Dumitru Bolintineanu (Dimitrie Bolintineanu) fiind chiar născut acolo, Mârșa (Mîrșia) a fost împărțită ulterior în Mîrșia-din-Deal, proprietate a lui R. Dumitriu (mai târziu zestre lui C. Nacu), și Mîrșia-din-Vale, proprietate a lui Nicolae Cioflic (Notă: interpretare din înregistrarea originală[4]).
Geografie [modificare]
Amplasare [modificare]
Alcătuită din două sate învecinate, Mârșa și Ciupagea, comuna este situată în Câmpia Găvanu-Burdea (parte a Câmpiei Române), pe malul drept al râului Dâmbovnic. Este traversată de drumul județean DJ601 care leagă București (45 km la est) de Videle (10 km la sud).
Învecinare [modificare]
La nord: comuna Roata De Jos
La est: râul Dâmbovnic; terenuri agricole până la valea râului Neajlov
La sud-est: satul Goleasca
La sud: orașul Videle
La vest: terenuri agricole până la limita cu județul Teleorman
Resurse naturale [modificare]
În partea de nord a satului pot fi văzute sonde de petrol aflate în exploatare, zăcământul fiind descoperit încă din anii șaptezeci.
Terenurile agricole sunt bune pentru culturile intensive dacă sunt corect irigate, mai ales în verile secetoase.
Popularitate [modificare]
Înregistrări în Repertoriul Arheologic Național [modificare]
Așezarea Tei - locuire civilă din epoca bronzului "La marginea satului" (în dreapta drumului spre Roata De Jos, la nord de Valea Gitonei - cod RAN 104234.01[5])
Așezarea Dridu - locuire civilă din epoca medievală / sec. VIII p. Chr. "La ieșirea din sat" (în dreapta drumului spre Obedeni și Goleasca - cod RAN 104234.02[6])
Clădiri istorice [modificare]
Biserica Ortodoxă Sf. Nicolae (~ 1890)
Conacul N. Cioflic, mai târziu Oscar Han (1850)
Conacul Dr. Lazarovici, cunoscut azi ca dispensar (sec. al XIX-lea)[7]
Școala [modificare]
De mulți ani, Școala Generală din Mârșa și-a pregătit și trimis absolvenții spre instituții de învățământ mediu și superior în special - dar nu numai - din Videle, Bolintin-Vale, București, mulți dintre aceștia devenind intelectuali de încredere.
Radu G. Țeposu (1954 - 1999), critic literar, eseist și cronicar în anii optzeci, și-a luat repartiția după absolvire ca profesor de limba și literatura română la școala din Mârșa, unde a lucrat în perioada 1978-1983[8].
Muzica [modificare]
Reprezentanți ai muzicii tradiționale lăutărești din zona Vlașca, lăutarii locali au supraviețuit în timp, probabil și pentru că ei sunt muzicieni din tată-n fiu.
Note [modificare]
- ^ a b „Rezultatele alegerilor locale din 2008”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2008.ro/documm/locale_2008/Pales_moc123.pdf. Accesat la 13 august 2008.
- ^ Romanian census data, 2002; retrieved on March 1, 2010
- ^ DEX online, 2004 - 2010; inserat 19 februarie 2011
- ^ LAHOVARI, George Ioan - „Marele Dicționar Geografic al Romîniei”, vol. IV, București, 1901, p 368; inserat 19 februarie 2011
- ^ Repertoriul Arheologic Național (RAN), 2011; inserat 19 februarie 2011
- ^ Repertoriul Arheologic Național (RAN), 2011; inserat 19 februarie 2011
- ^ Trasee turistice - judetul Giurgiu, 2005 - 2010; translated on November 12, 2010
- ^ BACIU, Angela - „Interviu in memoriam cu Radu G. Țeposu”, 2009; inserat 19 februarie 2011
|
||||||||||||||||
GR Acest articol despre o localitate din județul Giurgiu este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.
