Cheile Șușarei
| Cheile Șușarei | |
|
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
|
|
| Localizarea rezervației pe harta țării | |
| Poziția | |
|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Oravița |
| Coordonate | Coordonate: [1] |
| Suprafață | 246 ha |
| Lungime | 3 km |
| Înființare | 1982, declarat în 2000 |
| modifică |
|
Cheile Șușarei alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Sasca Montană.[2]
Cuprins |
Descriere [modificare]
Rezervația naturală aflată în Munții Locvei, cunoscută și sub numele de Cheile Valea Morii, a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[3] și este inclusă în Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița.[4]
Aria naturală străbătută de valea Șușarei, se întinde pe o suprafață de 246 ha, și reprezintă o zonă împădurită, cu abrupturi, chei, pereți calcaroși, doline, grohotișuri, lapiezuri, cascade, peșteri, izvoare, pajiști și poiene; cu floră și faună diversificată.
Floră [modificare]
Flora rezervației este constituită din specii arboricole de fag (Fagus sylvatica), gârniță (Quercus frainetto), cer (Quercus cerris), tei (Tillia), tisă (Taxus baccata); tufărișuri cu arbusti de alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), mojdrean (Fraxinus ornus), cornișor (Ruscus hypoglosum), cărpiniță (Carpinus orientalis), scumpie (Cotinus coggyria), alun turcesc (Corylus colurna), vișin turcesc (Prunus mahaleb), iar la nivelul ierburilor specii floristice de bujor de pădure, stânjenel de munte (Iris graminea), bujor bănățean (Paeonia officinalis ssp.), săbiuță (Gladiolus imbricatus) sau garofiță pitică (Dianthus nardiformis).[5]
Faună [modificare]
Fauna este alcătuită din mamifere, cu specii de urs brun (Ursus arctos), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), mistreț (Sus scrofa), râs carpatin (Lynx lynx), lup cenușiu (Canis lupus), veveriță (Ciurus vulgaris); specii de păsări ca: vulturul alb (Neophron percnopterus), lăstunul mare (Apus apus), o specie de lăstun de stâncă (Hirundo rupestris), rândunica roșcată (Hirundo daurica), presura bărboasă (Emberiza cirlus) sau pietrarul bănățean (Oeananthe hispanica), precum și specii de lilieci, insecte, reptile, pești și batracieni.[6]
Căi de acces [modificare]
- Drumul județean (DJ571J) - Oravița - Ilidia - Potoc - Slatina-Nera - Sasca Montană - din sat se merge în amonte pe Râul Șușara, până la rezervație[7]
Legături externe [modificare]
Vezi și [modificare]
- Rezervație naturală
- Lista rezervațiilor naturale din județul Caraș-Severin
- Listă de rezervații naturale din România
Note [modificare]
- ^ Google Earth
- ^ ProtectedPlanet.net - Cheile Șușarei - delimitarea ariei protejate, accesat la 10 martie 2012
- ^ Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, accesat la 10 martie 2012
- ^ Carpati.org - Cheile Șușarei, accesat la 10 marie 2012
- ^ Enrin.grida.no - Flora și fauna sălbatică în România, accesat la 10 martie 2012
- ^ Geografialumii.ro - Fauna României, accesat la 10 martie 2012
- ^ Nera.exploratorii.ro - Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița (Cheile Șușarei), accesat la 10 martie 2012
Bibliografie [modificare]
- Botoșeneanu, L. Negrea Șt, Drumeții prin Munții Banatului - ghid turistic, Ed. Sport-Turism, București 1976
- Sencu, V. Munții Aninei - ghid turistic, Ed. Sport-Turism, București 1978