Munții Banatului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Munții Banatului reprezintă subdiviziunea sudică a Carpaților Occidentali. Sunt delimitați de Defileul Dunării la sud, Culoarul Timiș-Cerna la est, Câmpia Lugojului la nord și o succesiune de dealuri la vest.

Relieful[modificare | modificare sursă]

În zonă există un relief muntos cu păduri de conifere.

Altitudinile medii sunt sub 1.000 m, iar altitudinile cele mai mari sunt în Munții Semenic (Vârful Piatra Goznei) și Munții Almăjului (Vârful Svinecea Mare). Munții Banatului sunt formați în mod predominant din șisturi cristaline la care se adaugă calcare, fliș și roci vulcanice.

Arealele calcaroase au un relief carstic foarte reprezentativ: peșteri (Peștera Comarnic), chei (Cheile Minișului, Cheile Nerei, Cheile Carașului), cursuri subterane, izvoare carstice, văi seci. Pe fliș se dezvoltă forme de relief structural, iar pe șisturile cristaline s-au conservat formele de modelare ciclică (platformele de eroziune), mai reduse altitudinal decât în Carpații Meridionali. În partea de vest și nord, Munții Banatului sunt mărginiți de o bordură deluroasă formată din strate sedimentare friabile (depuneri submarine și litorale din timpul pliocenului) cvasiorizontale și acumulări de pietrișuri și nisipuri piemontane. Partea centrală o constituie Munții Semenicului, mai înalți, cu platforme largi pe culmi și văi adânci pe margini. Zona de izvoare ale Bârzavei, Nerei și Timișului a constituit o regiune cu vechi așezări permanente situate la altitudine. Spre deosebire de Munții Semenic, alcătuiți din șisturi cristaline, Munții Aninei, situați spre vest, în continuarea acestora, au o structură și petrografie foarte complicate, în care calcarele ocupă suprafețe importante și dau forme reprezentative. La sud de zona Semenic-Anina se dezvoltă, pe Valea Nerei, Depresiunea Almăjului (Bozovici), o depresiune intramontană ca poziție; în sudul acesteia, Munții Almăjului, mai înalți, au la interferența cu Dunărea un relief spectaculos, îndeosebi în zona Cazanelor. Fâșia calcaroasă este continuată din Munții Aninei în Munții Locvei, iar la intersecția ei cu Valea Nerei s-au dezvoltat Cheile Nerei. Munții Banatului continuă spre nord-vest, dincolo de Depresiunea Caraș-Ezeriș (pe valea râului Caraș) cu Munții Dognecei, mai joși (615 m) și „înecați” în sedimente.

Clima[modificare | modificare sursă]

  • temperata cu influente mediteraneene.

Hidrografia[modificare | modificare sursă]

Flora și fauna[modificare | modificare sursă]

Populația și așezările omenești[modificare | modificare sursă]

Culoarul Timiș-Cerna și Munții Banatului au reprezentat în perioada daco-romană un teritoriu de populare intensa. Dierna (Orșova) și Ad Mediam (Mehadia) erau puncte de tranzit obligatoriu spre Sarmizegetusa Ulpia Traiana. În secolele XIII -XIX au existat un intens schimb de populație între Munții Banatului și Oltenia, în ambele sensuri. În prezent densitatea populației variază între 25-50 loc./kmp. în apropierea centrelor urbane (Reșița, Caransebeș, Oravița). Sporul natural este foarte redus, frecvent negativ, ceea ce duce la depopularea unor așezări rurale. Există un aport alogen, ceea ce contribuie la realizarea unui echilibru demografic. Așezările rurale, în general mici, au frecvent activități legate de creșterea animalelor,activități miniere sau ale economiei forestiere. Așezările urbane sunt: Reșița (86.000 loc.), Caransebeș (28.000 loc.), Bocsa (19.000 loc.), Moldova Noua (14.000 loc.). Reșița s-a dezvoltat foarte mult datorită industriei metalurgice; are în prezent funcții mai diversificate, dar o structură urbană influențată de spațiul limitat oferit de relieful văii Bârzavei. Caransebeș este principalul centru urban din culoarul Timiș Cerna cu o industrie mai modesta (în care predomină prelucrarea lemnului), dar cu functii de transport (nod feroviar, rutier, aeroport) si culturale. Celelalte orașe au fiecare structuri urbane și funcționale proprii, astfel: Bocșa este un oraș industrial (Construcții metalice); Moldova Nouă este un centru minier, cu port la Dunăre (Moldova Veche); Orșova, strămutat pe un amplasament nou și integral reconstruit, are activități industriale (transport naval, prelucrarea bumbacului) și este un port de tranzit; Oravița are un trecut semnificativ (primul teatru de pe actualul teritoriu românesc, centru administrativ, industrie de prelucrare a cuprului, dar cu o industrie mai modestă în prezent (textilă, lemn); Anina este un centru minier.

Turismul dispune de obiective notabile (Defileul Dunării cu Cazanele, zona carstică Anina, Cheile Nerei, Cheile Carasului, amenajările turistice de pe muntele Semenic etc.).

Resursele naturale[modificare | modificare sursă]

Activitatea economică[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]