Carolina de Ansbach
| Carolina de Ansbach | |
|---|---|
| Regină a Marii Britanii și Irlandei | |
| Regina Carolina, pictură de Sir Godfrey Kneller, 1716 | |
| Domnie | 11 iunie 1727 – 20 noiembrie 1737 |
| Încoronare | 11 octombrie 1727 |
| Căsătorit(ă) cu | George al II-lea al Marii Britanii |
| Urmași | |
| Frederick, Prinț de Wales Prințesa Anne Prințesa Amelia Sophia Prințesa Caroline Elizabeth Prințul George William Prințul William, Duce de Cumberland Prințesa Mary Louise, regină a Danemarcei și Norvegiei |
|
| Nume complet | |
| Wilhelmina Charlotte Caroline | |
| Casa regală | Casa de Hanovra (prin căsătorie) Casa de Hohenzollern (prin naștere) |
| Tată | Johann Friedrich, Margrave de Brandenburg-Ansbach |
| Mamă | Eleonore Erdmuthe de Saxa-Eisenach |
| Naștere | 1 martie 1683 Ansbach, Germania |
| Deces | 20 noiembrie 1737 (54 ani) Palatul St. James, Londra |
| Înmormântare | 17 decembrie 1737 Westminster Abbey, Londra |
Carolina de Brandenburg-Ansbach (1 martie 1683 – 20 noiembrie 1737), a fost soția regelui George al II-lea al Marii Britanii
Carolina de Brandenburg-Ansbach s-a născut la Ansbach în Germania ca fiica lui Johann Friedrich, Margrave de Brandenburg-Ansbach și a celei de-a doua soții, Prințesa Eleonora Erdmuthe de Saxa-Eisenach. S-a căsătorit cu Georg August, fiul Electorului de Hanovra, care mai târziu a devenit moștenitor al tronului Mari Britanii și în cele din urmă, George al II-lea al Marii Britanii. Nunta a avut loc la Hanovra, la 22 august 1705, iar primul lor copil, Prințul Frederick s-a născut la 1 februarie 1707.
Prințesă de Wales [modificare]
Odată cu ascensiunea la tron a lui George I în 1714, soțul Carolinei a devenit Duce de Cornwall și curând a fost investit Prinț de Wales, Caroline devenind Prințesă de Wales. A fost prima Prințesă de Wales în peste 200 de ani, ultima fiind Caterina de Aragon. Cum regele își repudiase soția Sofia Dorothea de Celle în 1694, nu exista o regină iar Caroline deținea rangul cel mai înalt al unei femei din regat.
Carolina s-a împrietenit cu Sir Robert Walpole, politician și ocazional prim-ministru; influența lui a asigurat pentru Prințul și Prințesa de Wales stilul de viață cu care erau obișnuiți. Intelectul Carolinei îl depășea pe al lui George. Ca tânără femeie, ea a corespondat cu Gottfried Leibniz, care era apropiat de Casa de Hanovra. De asemenea ea a jutat la inițierea corespondenței Leibniz-Clarke, una dintre cele mai importante discuții filozofice din secolul XVIII. În linii mari, George și Carolina au avut o căsnicie fericită, deși el a avut metrese în acest timp. Cea mai cunoscută dintre ele a fost Henrietta Howard, Contesă de Suffolk, una dintre domnele de onoare ale soției lui.
Regină [modificare]
Carolina a devenit regină la moartea socrului ei în 1727. În cursul următorilor ani, ea și soțul ei au dus o luptă constantă împotriva fiul lor cel mare, Frederick, Prinț de Wales, care a rămas în Germania atunci când ei au venit în Anglia.
El s-a alăturat familiei în 1728. El s-a opus convingerilor politice ale tatălui său și, odată căsătorit, a solicitat Parlamentului creșterea alocației financiare care i-a fost refuzată.
|
|||||
|
||||||||