Calea ferată Suceava–Gura Humorului

Suceava–Gura Humorului

Gara Suceava Nord

Magistrala:

CFR: 502 / 513

Lungime:

42 km

Ecartament:

1435 mm

Voltaj:

25 kV 50 Hz ~

0,000

Suceava

4,979

Suceava Vest

14,358

Stroiești

21,328

Ciprian Porumbescu

Tunel (426 m)

27,852

Lucăcești

34,499

Berchișești

de la Dărmănești

~42

Gura Humorului (Păltinoasa)

spre Câmpulung Moldovenesc

Calea ferată Suceava–Gura Humorului este o cale ferată principală din România. Ea traversează partea de sud a regiunii istorice Bucovina.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În timpul Imperiului Austro-Ungar, din localitatea Dărmănești de pe Calea ferată Cernăuți–Suceava a fost pusă în funcțiune în anul 1888 un traseu de cale ferată către Câmpulung Moldovenesc.

După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR. În 1940, linia de cale ferată de la Dărmănești la Câmpulung Moldovenesc a devenit punctul de plecare al unei căi ferate importante care traversa Carpații Orientali înspre Transilvania.

În orice caz, traseul prin Dărmănești - datorită schimbării apartenenței teritoriale a Bucovinei - era incomod și, din cauza gradientului curbelor, puțin rentabil. În plus, cele două gări din reședința de județ Suceava erau departe de centrul orașului.

După terminarea celui de-al doilea război mondial, guvernul român a hotărât să construiască o nouă linie de cale ferată care pornea dintre gările Suceava (anterior Burdujeni) și Suceava Nord (anterior Ițcani), traversa orașul Suceava pe la vest și trebuia să se conecteze în Păltinoasa la Calea ferată Dărmănești-Câmpulung Moldovenesc. Lucrările de construcție au început în 1951, dar au trebuit să fie suspendate în 1955 din cauza unor probleme financiare și s-au reluat abia în 1959. ^[1] La 23 august 1964, noua cale ferată a fost pusă în funcțiune. ^[2] În timpul construcției au fost distruse unele vestigii arheologice valoroase. ^[3]

Într-un timp scurt, traseul nou construit a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești.

La începutul anilor 2000, Gara Păltinoasa a primit numele de Gara Gura Humorului, iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de Gura Humorului, a fost redenumită Gura Humorului Oraș.

Situație actuală[modificare | modificare sursă]

Calea ferată Suceava–Gura Humorului are o singură linie și este electrificată. Ea face parte din magistrala de cale ferată 502 de la Suceava la Ilva Mică. Pe acest tronson circulă zilnic între patru și opt trenuri personale și accelerate. Acest traseu de cale ferată are importanță și în transportul de marfă.

Imagini[modificare | modificare sursă]

Gara din Gura Humorului (Gura Humorului Oraş)

Note[modificare | modificare sursă]

^ David Turnock - Romania’s Railway Development 1950-1989: Changing Priorities for Socialist Construction (Dezvoltarea căilor ferate ale României 1950-1989: Schimbarea priorităților în construcția socialistă). În Geographica Pannonica nr. 09/2005, p. 32-43
^ Nicolae Popp, I. Iosep, Dragomir Paulencu - Județul Suceava (Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1973), p. 133
^ Gheorghe Bichir, Nubar Hampartumian - The archaeology and history of the Carpi from the second to the fourth century (Arheologia și istoria carpilor din secolul al II-lea în secolul al IV-lea). British Archaeological Reports, 1976, ed. I, p. 45

[1] David Turnock - Romania’s Railway Development 1950-1989: Changing Priorities for Socialist Construction (Dezvoltarea căilor ferate ale României 1950-1989: Schimbarea priorităților în construcția socialistă). În Geographica Pannonica nr. 09/2005, p. 32-43

[2] Nicolae Popp, I. Iosep, Dragomir Paulencu - Județul Suceava (Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1973), p. 133

[3] Gheorghe Bichir, Nubar Hampartumian - The archaeology and history of the Carpi from the second to the fourth century (Arheologia și istoria carpilor din secolul al II-lea în secolul al IV-lea). British Archaeological Reports, 1976, ed. I, p. 45

[1]

[2]

[3]