Calea ferată Beclean pe Someș–Rodna Veche

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Beclean pe Someș–Rodna Veche
Gara din Năsăud
Gara din Năsăud
Hartă cu Calea ferată Beclean pe Someș–Rodna Veche
Magistrala: CFR: 401/418
Lungime: 69 km
Ecartament: 1435 mm
Voltaj: 25 kV / 50 Hz ~
STR
de la Dej
BHF
24,741 Beclean pe Someș
ABZrf
~30
0,000
spre Bistrița
WBRÜCKE
Șieu
eHST
~2 Cociu
HST
4,109 Mogoșeni
HST
7 Nimegea hc.
HST
9,925 Nimegea
WBRÜCKE
Someșul Mare
HST
14 Mititei
BHF
17 Salva
ABZlf
spre Vișeu de Jos
WBRÜCKE
Sălăuța
BHF
23,484 Năsăud
HST
28,248 Rebrișoara
WBRÜCKE
Rebra
HST
33,475 Nepos
HST
38,214 Feldru
WBRÜCKE
Someșul Mare
BHF
43,326 Ilva Mică
ABZrf
spre Vatra Dornei
WBRÜCKE
Someșul Mare
HST
51,909 Sângeorz-Băi
HST
55 Cormaia
HST
57,927 Maieru
HST
61,261 Anieș
KBHFe
63,942 Rodna Veche

Calea ferată Beclean pe Someș–Rodna Veche este o cale ferată principală în România. Ea traversează nordul Transilvaniei, pe valea râului Someșul Mare.

Istoric[modificare | modificare sursă]

La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. În anul 1886 a fost pusă în funcțiunea calea ferată de la Dej către Bistrița. Cu scopul de a dezvolta exploatarea zăcămintelor de fier de la Rodna Veche (azi Rodna, în germană Rodenau sau Rodna, în maghiară Óradna), guvernul ungar a acordat permisiunea de a se construi o cale ferată din orașul Beclean (în germană Bethlen, în maghiară Bethlen) care să ajungă la Rodna. Calea ferată a fost pusă în funcțiune în anul 1890[1] și a fost exploatată de compania feroviară locală Naszódvidéker.[2]

Ulterior, calea ferată a fost naționalizată și trecută în administrarea companiei feroviare ungare de stat MÁV.

La sfârșitul primului război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria, iar acest traseu feroviar a trecut temporar pe teritoriul Ungariei. În 1944 calea ferată a redevenit românească.

Situație actuală[modificare | modificare sursă]

Calea ferată Beclean pe Someș–Rodna Veche este cu linie simplă. Tronsonul de la Beclean la Ilva Mică este electificat și face parte actualmente din magistrala feroviară de la Cluj-Napoca la Suceava. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri accelerate. Tronsonul neelectrificat de la Ilva Mică spre Rodna Veche prezintă o importanță mai redusă.

Profilul la înălțime al căii ferate


Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Raportul lunar al Institutului de Cercetări Economice de la Viena, Vol. 16, Nr. 1/2. Selbstverlag, 1942, p. 25
  2. ^ Ernst Blume: Convențiile Internaționale privind transportul minereului de fier din 14 octombrie 1890. J. Springer-Verlag, 1910, p. 205