Biserica de lemn din Mihăești

Biserica de lemn din Mihăiești, comuna Sânpaul, judetul Cluj este lăcașul de cult folosit de comunitatea ortodoxă din satul Mihăiești. Edificată în a doua parte a secolului XIX (1862), biserica nu este sub protecția legii monumentelor istorice.

Istoric și trăsături[modificare | modificare sursă]

Satul Mihăiești aparținător comunei Sânpaul se află la distanța de 29 km de Cluj-Napoca, spre Nord-Vest, pe șoseaua ce duce spre Zalău. Localitatea este mică, cu o populație îmbătrânită.

Biserica e situată pe deal în centrul satului, construită în anul 1862 din lemn, dar a suferit multe modificări de atunci. A fost restaurată în 1955 prin îngrijirea preotului paroh Clemente Plăianu. Pictura a fost realizată de Pancrațiu Chioreanu.

În anul 1974 a fost resfințită. Biserica poartă hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”.

Parohia Mihăiești, în preajma momentului construirii bisericii era o parohie de dimensiuni mici cu aproximativ 300-400 credincioși^[1].

Șematismul Eparhiei de Cluj-Gherla pe anul 1947, precizează referitor la biserica din satul Mihăiești că este ridicată în anul 1862. Prima renovare are loc doar după zece ani, în 1872.

O altă lucrare face referire la momentul edificării biserici. Conform acesteia biserica a fost construită pe locul și cu lemnul dăruit de fostul stăpân feudal al locului, contele Haller Lajos^[2].

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Cîmpian, Felicia Elena (2002). Bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Aspecte istorico-etnografice și arhitectură tradițională. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-219-0.
Cîmpian, Felicia Elena (2002). Pictura și elementele decorative în bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-220-4.
Cristache-Panait, Ioana (1980). „Valențele istorice și artistice ale bisericilor de lemn din județul Cluj, propuse pe lista monumentelor”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 32–41.
Cristache-Panait, Ioana (1980). „Decorația sculptată a monumentelor istorice din lemn din județul Cluj”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 42–47.
Cristache-Panait, Ioana (1981). „Considerații privind tipologia monumentelor istorice de lemn din județul Cluj”. Revista Muzeelor și Monumentelor, Monumente Istorice și de Artă. 1981 (I): 57–61.
Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. Cluj Napoca: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului. 1982.

Note[modificare | modificare sursă]

^ Parohiile Protopopiatului Cluj în timpul păstoririi Mitropolitului Alexandru Sterca Șuluțiu (1850-1867), Autor Simion Retegan în Studia Universitatis "Babeș-Bolyai" Theologia Catholica XLIX 1/2004 pag. 137
^ Vasile Cosma - Cinci Sate din Ardeal, 1933, pag. 168

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Parohiile Protopopiatului Cluj în timpul păstoririi Mitropolitului Alexandru Sterca Șuluțiu (1850-1867), Autor Simion Retegan în Studia Universitatis "Babeș-Bolyai" Theologia Catholica XLIX 1/2004
Șematismul Eparhiei de Cluj-Gherla pe anul 1947
Vasile Cosma - Cinci Sate din Ardeal, 1933