Biserica de lemn din Dângău Mare

46°45′19″N 23°11′57″E / 46.75535°N 23.19921°E (Biserica de lemn din Dângău Mare)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Biserica de lemn din Dângău Mare
Poziționare
Coordonate46°45′19″N 23°11′57″E / 46.75535°N 23.19921°E ({{PAGENAME}})
Localitatesat Dângău Mare;
ComunăCăpușu Mare
Țara România
Adresa113
Edificare
Data finalizăriisec. XVIII
Clasificare
Cod LMICJ-II-m-B-07591
Cod RAN56611.01
Biserica de lemn din Dângău Mare, județul Cluj, 2008
Biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” din Dângău Mare, județul Cluj, foto: iulie, 2011.
Biserica din depărtare
Interiorul navei
Preotul Gocan Mihai, sfătul din Dângău Mare: Stan Aurel și cântărețul Stan Teodor Dorel
Sfinții Apostoli Petru și Pavel
Sfinții Împărați Constantin și Elena
Icoana Mântuitorului
Maica Domnului cu Pruncul
Biserica ortodoxă de zid aflată în vecinătate
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica de lemn din Dângău Mare

Biserica de lemn din Dângău Mare, comuna Căpușu Mare, județul Cluj, datează din secolul XIX[1]. Are hramul „Sfântul Gheorghe”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub cod LMI CJ-II-m-B-07591.

Istoric și trăsături[modificare | modificare sursă]

Sfântul lăcaș, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din localitatea Dângău Mare, județul Cluj a fost construită în anul 1864. Biserica a fost cumpărată din localitatea Dâncu.

Biserica este construită din lemn de brad și de stejar. Planimetric se distinge prin forma specifică zonei, cu pronaosul de 3,50/3,80 și naosul de 6,34/3,80. Altarul este poligonal, cu pereții retrași în comparație cu cei din lungimea dreptunghiului[2].

Pronaosul este tăvănit. Pe grinzile din structura de rezistență a turnului sunt înălțați stâlpii turnului, ce susțin, la nivelul coamei, o galerie deschisă cu câte trei arcade pe latură, toate semicirculare, sub un coif octogonal.

Pridvorul este marcat de opt stâlpi, fixați jos în talpă, iar sus, în cununa târnațului, care împreună cu contrafișele formează arcade decorative semicirculare, ce lasă o bună impresie ochiului atent la proporționări[3].

Acoperișul este unitar pentru întreaga construcție, căpriorii fiind fixați pe o cosoroabă solidă ce se sprijină, la rândul ei, pe console mai alcătuite din bârnele mai lungi din partea superioară[2].

Pereții exteriori au fost acoperiți cu șindrilă protectoare împotriva intemperiilor, această tehnică fiind probabil „invenția” târzie a unui meșter local, întrucât o întâlnim și la biserica din Bălcești. Ancadramentul portalului exterior este format din usciori din lemn de stejar, decorați prin sculptare.

Reparații capitale s-au executat în anul 2004, respectându-se originalul. Toate costurile au fost sponsorizate de Dl. Ing. Vădan Gheorghe, fiu al satului. A fost refăcut și acoperișul din șindrilă de brad, adusă din Măgura Răcătăului.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lăcașuri de cult din România
  2. ^ a b Cîmpian, Bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului, pag.99
  3. ^ Cîmpian, Bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului, pag.100

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Cîmpian, Felicia Elena (). Bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Aspecte istorico-etnografice și arhitectură tradițională. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-219-0. 
  • Cîmpian, Felicia Elena (). Pictura și elementele decorative în bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-220-4. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Valențele istorice și artistice ale bisericilor de lemn din județul Cluj, propuse pe lista monumentelor”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 32–41. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Decorația sculptată a monumentelor istorice din lemn din județul Cluj”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 42–47. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Considerații privind tipologia monumentelor istorice de lemn din județul Cluj”. Revista Muzeelor și Monumentelor, Monumente Istorice și de Artă. 1981 (I): 57–61. 
  • Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. Cluj Napoca: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului. . 
  • Istoricul bisericii de lemn din Dângău Mare - preot paroh Gocan Mihai

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]

Biserica și împrejurimile iarna[modificare | modificare sursă]