Biserica de lemn din Ciubăncuța

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Ciubăncuța, comuna Recea-Cristur, județul Cluj, foto: noiembrie 2012.
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Ciubăncuța, comuna Recea-Cristur, județul Cluj, foto: noiembrie 2012.
Nava spre iconostas
Piciorul mesei altarului
Maica Domnului cu pruncul
Deisis
Sfinții Apostoli Petru și Pavel
Încoronarea Mariei
Friza sfinților mucenici
Biserica (est)
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica de lemn din Ciubăncuța

Biserica de lemn din Ciubăncuța, comuna Recea-Cristur, județul Cluj, datează din anul 1826[1]. Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: CJ-II-m-B-07567.

Istoric și trăsături[modificare | modificare sursă]

Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” a fost construită între anii 1826-1829, conform pisaniei: „Anu 1826 sau început aceasta st beaserică și sau gătatu 1829, fiind împărat Franțișc Ferdinant și episcopu Ioan Moga, și pătrupop Ioan Duma, iară preotul locului Dumitru Baldi, supt curatoriia lui Bilea Crăciunaș. Meșterul au fostu Criste Todoru din Ciubăncuțea.”[2] Lăcașul de cult, de plan rectangular, cu pronaos, naos și altar poligonal, mai îngust ca restul clădirii, a fost înălțat pe o fundație de piatră. Cununile de bârne din partea superioară a pereților, depășesc fațadele, alcătuind console, numite aripi, cu rol constructiv, dar și decorativ. Deasupra pronaosului este prins turnul-clopotniță, prevăzut cu galerie cu arcade și încoronat cu un coif ascuțit. În interior pronaosul are un tavan obișnuit, iar naosul și altarul au fost acoperite cu câte o boltă semicilindrică din scânduri. Biserica a fost precedată de o construcție mai veche, din moment ce într-un document din 1658 este menționat preotul satului. Din inventarul vechiului lăcaș poate să provină icoana Isus Pantocrator datată la 1667. Celelalte icoane pe lemn reprezentând Botezul Domnului, Coborârea la iad, Răstignirea, Maica Domnului cu Pruncul, Sfântul Nicolae și Arhanghelul Mihail sunt din secolul al XVIII-lea.

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Studii regionale
  • augustin Pădurean și Teofil Herineanu - Protopopiatul Ortodox Român Dej, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2010.
  • Monumente istorice și de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului/ Stelian Pascu, Virgil Vătășianu, Marius Porumb, Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, 1982.
  • Cîmpian, Felicia Elena (). Bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Aspecte istorico-etnografice și arhitectură tradițională. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-219-0. 
  • Cîmpian, Felicia Elena (). Pictura și elementele decorative în bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-220-4. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Valențele istorice și artistice ale bisericilor de lemn din județul Cluj, propuse pe lista monumentelor”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 32–41. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Decorația sculptată a monumentelor istorice din lemn din județul Cluj”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 42–47. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Considerații privind tipologia monumentelor istorice de lemn din județul Cluj”. Revista Muzeelor și Monumentelor, Monumente Istorice și de Artă. 1981 (I): 57–61. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]