Biserica de lemn din Sava

Biserica de lemn din Sava, județul Cluj, 2008

Biserica de lemn din Sava relocată în Complexul Muzeal „Andrei Bojor” din satul Mureșenii de Câmpie, foto: decembrie 2011.

Biserica (vest)

Portalul exterior

Piciorul mesei altarului rămas în satul Sava

Interiorul navei spre iconostas

Ușile împărătești („Buna Vestire”, „Evangheliștii”) rămase în satul Sava

Minunata icoană împărătească a Maicii Domnului cu Pruncul

Icoană împărătească: Deisis

Mironosițele la mormânt

Pictura parietală realizată de zugravul itinerant de biserici Dionisie Iuga din Nicula

Veșminte preoțești vechi

Biserica de lemn din Sava datează din anul 1710^[1] și are hramul „Sfântul Petru”. A fost mutată în anul 2009 în satul învecinat Mureșenii de Câmpie, comuna Pălatca, județul Cluj. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: CJ-II-m-B-07745.

[modificare] Istoric

Acest Sfânt Lăcaș, cu hramul „Cuvioasa Parascheva”, face parte din valorosul Patrimoniu Cultural Național Românesc, este Monument Istoric și de Artă din secolul al XVIII-lea, construit în anul 1774, inițial în satul Așchileu Mic, strămutat prin donare în 1796 în satul Sava, pentru ca ulterior să fie strămutat în luna iulie din anul 2009, din satul vecin Sava, unde se găsea într-o stare avansată de degradare fizică și ruinare, în actualul Complex Muzeal „Andrei Bojor” din satul Mureșenii de Câmpie, comuna Palatca, județul Cluj.

Lucrările de restaurare a bisericii s-au desfășurat în paralel cu lucrările de construire a Muzeului Național al Refugiaților din România, exact pe locul în care a avut loc cumplitul masacru de la Mureșenii de Câmpie, din noaptea neagră a lui 23/24 septembrie 1940, din ordinul lui Wass Albert și Wass Endre, comis de o subunitate hortisto-maghiară din Regimentul 19 de honvezi Nyíregyháza, comandată de locotenentul Gergely Csordas. Lucrările de translatare și recondiționare s-au efectuat pe baza unui studiu de specialitate și a unui proiect adecvat, prin grija deosebită și măiestria echipei conduse de meșterul-restaurator Pop Vasile din comuna Bârsana, județul Maramureș.

Biserica este construită din lemn de stejar (iconostasul) și brad (pereții); pereții navei (formați din bârne de brad late de circa 30 de cm) sunt autentici, singurele părți care au fost refăcute cu ocazia mutării din Sava, în anul 2009, fiind acoperișul și turnul clopotniței. Biserica, aflată atunci în Sava, a fost repictată de zugravul Dionisie Iuga din Nicula, și resfințită la data de 14 august 1879 de către episcopul de Gherla, Ioan Sabo.

[modificare] Note

^ Lăcașuri de cult din România

[modificare] Bibliografie

Cîmpian, Felicia Elena (2002). Bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Aspecte istorico-etnografice și arhitectură tradițională. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-219-0
Cîmpian, Felicia Elena (2002). Pictura și elementele decorative în bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-220-4
Cristache-Panait, Ioana (1980). „Valențele istorice și artistice ale bisericilor de lemn din județul Cluj, propuse pe lista monumentelor”. Monumente Istorice și de Artă 1980 (I): 32-41.
Cristache-Panait, Ioana (1980). „Decorația sculptată a monumentelor istorice din lemn din județul Cluj”. Monumente Istorice și de Artă 1980 (I): 42-47.
Cristache-Panait, Ioana (1981). „Considerații privind tipologia monumentelor istorice de lemn din județul Cluj”. Revista Muzeelor și Monumentelor, Monumente Istorice și de Artă 1981 (I): 57-61.
Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. Cluj Napoca: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului. 1982
Istoricul parohiei și bisericii de lemn din Sava - preot Ioan Bărbosu