Baraj

Barajul Karun-3 dam, Iran.

O secţiune transversală verticală printr-un baraj hidroenergetic, un baraj realizat pentru a produce energie electrică.

Un baraj reprezintă o barieră care separă apele. Barajele pot fi naturale, fiind create fără intervenție umană, sau artificiale, adică realizate de oameni. Barajele artificiale servesc mai ales pentru reținerea apei, în timp ce structuri similare, așa cum sunt digurile sau ecluzele au rolul de a preveni apa să se reverse din cursul său, sau, respectiv, să asigure trecerea dintr-o parte sau alta a unui baraj, care separă volume diferite de apă aflate la diferite niveluri.

Cel mai înalt baraj din lume are 300 de metri și este Barajul Nurek din Tadjikistan.

Tipuri de baraje

Imagine a Lacului Roşu, format în anul 1837 prin surparea unei porțiuni a unuia din flancurile Muntelui Ghilcoș din Munții Harghitei.

Barajele pot fi formate de cauze naturale (așa cum este cazul Lacului Roșu din Munții Harghita, un lac format prin bararea naturală a cursului unui râu), prin intervenția unor animale specializate în construirea de baraje, așa cum sunt castorii și prin intervenția deliberată de barare realizată de om (așa numitele barajele artificiale). Barajele realizate de om sunt clasificate după diverse criterii, așa cum ar fi înălțimea, tipul de structură, scopul urmărit prin realizarea barajului, ș.a.m.d.

Clasificare după mărime

Conform standardelor internaționale barajele mari sunt cele mai înalte de 15 metri, iar barajele foarte mari au peste 150 metri înălțime.

Legături externe

• en International Commission on Large Dams (ICOLD) — „Comisia Internațională a Barajelor Mari”
• en Structuri: baraje și stăvilare
• en „Conceperea barajelor mici”, Biroul SUA de renovare (60,83 MB)
• en „Știința barajelor”, Canadian Geographic
• en Râuri internaționale
• en Cercetări în domeniul barajelor
• en Denumiri engleze al părților barajului