Baraj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii.

La această pagină sau secţiune se lucrează în prezent, vă rugăm nu modificaţi pentru moment. Aşteptaţi timp de cel puţin 24 ore din momentul în care aţi citit acest mesaj.

Acest articol se referă la . Pentru vedeţi Baraj (dezambiguizare).

Barajul Karun-3 dam, Iran.

O secţiune transversală verticală printr-un baraj hidroenergetic, un baraj realizat pentru a produce energie electrică.

Un baraj este o barieră care separă apele. Barajele pot fi naturale, fiind create fără intervenţie umană, sau artificiale, adică realizate de oameni. Barajele artificiale servesc mai ales pentru reţinerea apei, în timp ce structuri similare, aşa cum sunt digurile sau ecluzele au rolul de a preveni apa să se reverse din cursul său, sau, respectiv, să asigure trecerea dintr-o parte sau alta a unui baraj, care separă volume diferite de apă aflate la diferite nivele.

Cel mai înalt baraj din lume are 300 de metri, Barajul Nurek din Tajikistan. ^[1]

[modifică] Istorie

[modifică] Tipuri de baraje

Imagine a Lacului Roşu, format în anul 1837 prin surparea unei porţiuni a unuia din flancurile Muntelui Ghilcoş din Munţii Harghitei.

Barajele pot fi formate de cauze naturale (aşa cum este cazul Lacului Roşu din Munţii Harghita, un lac format prin bararea naturală a cursului unui râu), prin intervenţia unor animale specializate în construirea de baraje, aşa cum sunt castorii şi prin intervenţia deliberată de barare realizată de om (aşa numitele barajele artificiale). Barajele realizate de om sunt clasificate după diverse criterii, aşa cum ar fi înălţimea, tipul de structură, scopul urmărit prin realizarea barajului, ş.a.m.d.

[modifică] Clasificare după mărime

International standards define large dams as higher than 15 meters and major dams as over 150 meters in height.^[2]

[modifică] Clasificare după scop

[modifică] Clasificare după structură

Based on structure and material used, dams are classified as timber dams, arch-gravity dams, embankment dams or masonry dams, with several subtypes.

[modifică] Masonry dams

[modifică] Arch dams

Hoover Dam, a concrete arch-gravity dam in the Black Canyon of the Colorado River.

Pentru detalii, vezi articolul Arch damvezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Format:See also

[modifică] Gravity dams

The Gilboa Dam in the Catskill Mountains of New York State is an example of a "solid" gravity dam.

[modifică] Arch-gravity dams

Pentru detalii, vezi articolul Arch-gravity damvezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Embankment dams

The San Luis Dam near Los Banos, California is an embankment dam.

[modifică] Rock-fill dams

[modifică] Earth-fill dams

Earth-fill dams, also called earthen, rolled-earth or simply earth dams, are constructed as a simple embankment of well compacted earth. A homogeneous rolled-earth dam is

[modifică] Asphalt-Concrete Core

[modifică] Cofferdams

A cofferdam during the construction of locks at the Montgomery Point Lock and Dam.

[modifică] Timber dams

A timber crib dam in Michigan, photographed in 1978.

[modifică] Steel dams

Imagine:088808pv.jpg

Red Ridge steel dam, b. 1905, Michigan.

[modifică] Beaver dams

Pentru detalii, vezi articolul Beaverdam (habitat)vezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Construction elements

[modifică] Power generation plant

Hydraulic turbine and electrical generator.

[modifică] Spillways

Spillway on Llyn Brianne dam, Wales soon after first fill.

[modifică] Dam creation

[modifică] Common purposes

[modifică] Siting (location)

One of the best places for building a dam is a narrow part of a deep river valley; the valley sides can then act as natural walls. The primary function of the dam's structure is to fill the gap in the natural reservoir line left by the stream channel. The sites are usually those where the gap becomes a minimum for the required storage capacity. The most economical arrangement is often a composite structure such as a masonry dam flanked by earth embankments. The current use of the land to be flooded should be dispensable.

Significant other engineering and engineering geology considerations when building a dam include:

permeability of the surrounding rock or soil
earthquake faults
landslides and slope stability
peak flood flows
reservoir silting
environmental impacts on river fisheries, forests and wildlife (see also fish ladder)
impacts on human habitations
compensation for land being flooded as well as population resettlement
removal of toxic materials and buildings from the proposed reservoir area

[modifică] Impact assessment

[modifică] Environmental impact

ing up stream to their natural

[modifică] Human social impact

Format:See

[modifică] Notes

^ Guinness Book of Records 1997 Pages 108-109 ISBN 0-85112-693-6
^ Methodology and Technical Notes (în English) (HTML). Watersheds of the World. Accesat la data de 2007-08-01. „A large dam is defined by the industry as one higher than 15 meters high and a major dam as higher than 150.5 meters.“

[modifică] See also

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Baraj

Format:Wiktionarypar

[modifică] Legături externe

[gbor97p108109-0] Guinness Book of Records 1997 Pages 108-109 ISBN 0-85112-693-6

[1] Methodology and Technical Notes (în English) (HTML). Watersheds of the World. Accesat la data de 2007-08-01. „A large dam is defined by the industry as one higher than 15 meters high and a major dam as higher than 150.5 meters.“

[1]

[2]