Baraj
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Un baraj reprezintă o barieră care separă apele. Barajele pot fi naturale, fiind create fără intervenţie umană, sau artificiale, adică realizate de oameni. Barajele artificiale servesc mai ales pentru reţinerea apei, în timp ce structuri similare, aşa cum sunt digurile sau ecluzele au rolul de a preveni apa să se reverse din cursul său, sau, respectiv, să asigure trecerea dintr-o parte sau alta a unui baraj, care separă volume diferite de apă aflate la diferite nivele.
Cel mai înalt baraj din lume are 300 de metri şi este Barajul Nurek din Tajikistan. [1]
Cuprins |
[modifică] Istorie
[modifică] Tipuri de baraje
Barajele pot fi formate de cauze naturale (aşa cum este cazul Lacului Roşu din Munţii Harghita, un lac format prin bararea naturală a cursului unui râu), prin intervenţia unor animale specializate în construirea de baraje, aşa cum sunt castorii şi prin intervenţia deliberată de barare realizată de om (aşa numitele barajele artificiale). Barajele realizate de om sunt clasificate după diverse criterii, aşa cum ar fi înălţimea, tipul de structură, scopul urmărit prin realizarea barajului, ş.a.m.d.
[modifică] Clasificare după mărime
Conform standardelor internaţionale barajele mari sunt cele mai înalte de 15 metri, iar barajele foarte mari au peste 150 metri înălţime.[2]
[modifică] Note
- ^ Guinness Book of Records 1997 Pages 108-109 ISBN 0-85112-693-6
- ^ Methodology and Technical Notes (în English) (HTML). Watersheds of the World. Accesat la data de 2007-08-01. „A large dam is defined by the industry as one higher than 15 meters high and a major dam as higher than 150.5 meters.“
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
- en International Commission on Large Dams (ICOLD) — Comisia Internaţională a Barajelor Mari
- en Structuri: baraje şi stăvilare
- en „Conceperea barajelor mici”, Biroul SUA de renovare
- en „Ştiinţa barajelor”, Canadian Geographic
- en Râuri internaţionale
- en Cercetări în domeniul barajelor
