Ban
Banul era un mare dregător teritorial în unele țări sud-est-europene. Banul a jucat un rol de mare importanță în istoria Țării Românești, precum și a unor regate/regiuni din sudul Ungariei medievale: Croația, Slavonia, Bosnia, Banatul Severinului respectiv Banatul Timișoarei). Termenul "ban", de origine persană[1], a intrat în limbile slave de sud și în maghiară prin intermediul avarilor[2]. Conducătorul suprem al avarilor a fost hanul Baian (Bayan), nume despre care unii cercetători au presupus că se află la originea rangului de bani medievali.[3] Cu rangul ban este asociat adesea și termenul slav pan "domn".
În Țara Românească, banul apare în Sfatul domnesc în timpul lui Mircea cel Bătrân. De la sfârșitul secolului al XV-lea este conducătorul județelor de pe malul drept al Oltului (regiune cunoscută ulterior cu numele Oltenia), cel mai de seamă între dregătorii Țării Românești, singurul, în afară de domnitor, cu dreptul să pronunțe pedepse capitale. Teritoriul Olteniei a făcut parte din Banatul de Severin. Acest spațiu a fost cunoscut și cu denumirea "Banatul Craiovei" sau "Bănia Craiovei", iar Craiova este supranumită și astăzi "Cetatea Băniei".
[modificare] Vezi și
[modificare] Note
- ^ Encyclopaedia Britannica: "ban - originally a Persian word; introduced into Europe by the Avars".
- ^ Skok, Petar, Toponomastika Vojvodine, In: Vojvodina, vol. 1., Novi Sad, 1939
- ^ Scherer, Anton, Bane und Banate. Etymologie des Namens vom 10. Jahrhundert bis 1941 (Bani și banate. Etimologia denumirii, din sec. X până în 1941). Danubio-Suevia, Graz, 1989
 |
Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa. |
