Andrei Găină
| Andrei Găină | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1885  Chițcanii Vechi, raionul Telenești, gubernia Basarabia, Imperiul Rus |
| Decedat | 1940 (55 de ani) Chițcanii Vechi, raionul Telenești, gubernia Basarabia, Imperiul Rus |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | politician |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Andrei Găină (n. 1885, Chițcanii Vechi, Telenești – d. 1940, Chițcanii Vechi, Telenești) a fost un deputat în primul Parlament liber al Basarabiei "Sfatul Țării" în anii 1917-1918, votând Unirea Basarabiei cu România.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Andrei Găină s-a născut în anul 1885 în satul Chițcanii Vechi. De ocupație era agricultor. A fost soldat în Armata țaristă pe fronturile primului război mondial. Apoi a fost primar la Chițcanii Vechi în anii imediat următori Unirii din 1918. Neavînd copii a înfiat două fete:
- Raisa Lentovschi, refugiată din Rusia, care a absolvit facultatea de filologie la Iași, a fost mai apoi profesoară de franceză și română la Chițcanii Vechi pînă la 28 iunie 1940 și după 22 iunie 1941. A decedat la naștere în anul 1942. Este înmormîntată la cimititul din sat. În căsătorie a avut numele de familie Marandici.
- Iulia Coman (născută Șova), fiica naturală a lui Xenofont Șova, deportat în 1940 în Siberia. S-a refugiat împreună cu mama naturală în România în anul 1940 și 1944. A absolvit facultatea de filologie. Profesoară de limba franceză la Buzău. Actualmente este la pensie.
A fost membru al Comitetului Central al ostașilor moldoveni la Chișinău. La Congresul Ostașilor Moldoveni din 20-27 august 1917 de la Chișinău a fost ales ca deputat în Sfatul Țării din partea județului Orhei.[1]
În anii interbelici, după reforma agrară din 1922 a posedat 50 ha de terenuri agrare.
Andrei Găină a decedat în luna ianuarie a anului 1940. Este înmormântat în curtea bisericii din sat. A ctitorit biserica nouă din sat și fantalul. A fost căsătorit cu Teodora. A mai avut un frate, Constantin (decedat aprox. 1949, Chițcanii Vechi), de la care au urmat mai mulți copii, actualmente locuitori ai Basarabiei.
Note[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Alexandru Chiriac. Revista Patrimoniu (Chișinău), 1991; Membrii Sfatului Țării 1917-1918. Dicționar. Editura Fundației culturale Române. București. 2001
- Alex Găină. Deputatul Andrei Găină. Țara, 29.X.1996; Literatura și Arta. 10 aprilie 1997; A venit timpul nostru, 24 noiembrie 1998.
- Iurie Colesnic. Sfatul Țării. Enciclopedie. Chișinău. Ed. Museum, 1997
- Tudor Țopa. Chițcani. Chișinău, Presa, 1997
- Alexandru Chiriac. Membrii Sfatului Țării. Dicționar. București : Editura Fundației Culturale Române, 2001.
- Andrei Calcea. Personalități orheiene, Chișinău, Ed. Pontos, 2003
- Tudor Țopa. Născuți pe aceeași vatră. Chișinău. Vast-M, 2003
- . Tudor Țopa. Voievozii inspirației. Chișinău. 2007.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
| ||||||||||
