Constantin Stere
 Constantin Stere
|
||
| Născut | 1 iunie 1865 | |
| Ciripcău, județul Soroca, Basarabia | ||
| Decedat | 26 iunie 1936 | |
| Bucov, județul Prahova | ||
| Ocupație | Scriitor | |
 Membru post-mortem al Academiei Române |
||
Constantin G. Stere sau Constantin Sterea (n. 1 iunie 1865, Ciripcău, județul Soroca, Basarabia - d. 26 iunie 1936, Bucov, județul Prahova) a fost un om politic, jurist, savant și scriitor român. În tinerețe, pentru participarea la mișcarea revoluționară narodnicistă, este condamnat de autoritățile țariste la ani grei de închisoare și surghiun în Siberia (1886-1892).
La întoarcere se stabilește la Iași unde-și face studiile la Facultatea de drept. În 1897 susține teza de licență, în 1901 începe cariera de pedagog de la profesor suplinitor iar în 1913 a fost ales rector. În 1916 își dă demisia și pleacă la București. Timp de 40 ani a desfășurat activitate publicistică remarcabilă fiind fondatorul și conducătorul revistei "Viața românească", apărută la 1 martie 1906.
A fost al doilea președinte al Sfatului Țării (2 aprilie - 25 noiembrie 1918), jucând un rol important în Unirea Basarabiei cu România.
În 2010 a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.
Cărți [modificare]
În preajma revoluției
 |
Acest articol biografic despre un politician român este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui. |
|
||||||||
