Cancer: Diferență între versiuni

Modifică legăturile
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
XXN (discuție | contribuții)
76.763 edits
XXN (discuție | contribuții)
76.763 edits
adus text din pagina de discuție; puțină curățenie
Linia 1: Linia 1:
{{problemearticol|referințe=martie 2012|wikizare=martie 2012}}
{{referințe|date=martie 2012}}
{{Infobox disease
{{Infobox disease
| Name = Cancer
| Name = Cancer
Linia 17: Linia 17:


== Simptomatologie ==
== Simptomatologie ==
Simptomele bolii depind de țesutul afectat sau de localizarea tumorii primare și de mărimea acesteia, de stadiul bolii și de prezența sau absența metastazelor, dar există și unele simptome sugestive pentru cancer,<ref>[http://www.clinicagastroenterologie.ro/semne-si-simptome-de-cancer/ Simptomele cancerului]</ref> indiferent de localizare.
[[Simptom]]ele bolii depind de țesutul afectat sau de localizarea tumorii primare și de mărimea acesteia, de stadiul bolii și de prezența sau absența metastazelor, dar există și unele simptome sugestive pentru cancer,<ref>[http://www.clinicagastroenterologie.ro/semne-si-simptome-de-cancer/ Simptomele cancerului]</ref> indiferent de localizare.


== Cauze ==
== Cauze ==
[[Fumat]]ul este cauza a circa 22% din decesele cauzate de cancer.<ref name=WHO2014>{{cite web|title=Cancer Fact sheet N°297|url=http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs297/en/|website=World Health Organization|accessdate=10 June 2014|date=February 2014}}</ref> Alte 10% se datorează [[obezitate|obezității]], unei [[Dietă (nutriție)|diete]] necorespunzătoare, lipsei de activitate fizică și consumului de [[alcool]].<ref name=WHO2014/> Printre alți factori se numără anumite [[infecții]], expunere la [[radiații ionizante]] și poluanților de mediu.<ref name=Enviro2008>{{cite journal | author = Anand P, Kunnumakkara AB, Kunnumakara AB, Sundaram C, Harikumar KB, Tharakan ST, Lai OS, Sung B, Aggarwal BB | title = Cancer is a preventable disease that requires major lifestyle changes | journal = Pharm. Res. | volume = 25 | issue = 9 | pages = 2097–116 |date=September 2008 | pmid = 18626751 | pmc = 2515569 | doi = 10.1007/s11095-008-9661-9 }}</ref> În [[țările în curs de dezvoltare]] aproape 20% din cancere sunt cauzate de infecții ca [[hepatita B]], [[hepatita C]] și [[papilomavirusului uman]].<ref name=WHO2014/> Acești factori acționează, cel puțin parțial, prin modificarea [[Genă|genelor]] unei celule.<ref name=WCR2014Bio>{{cite book|title=World Cancer Report 2014.|date=2014|publisher=World Health Organization|isbn=9283204298|pages=Chapter 1.1}}</ref> În mod obișnuit, multe asemenea modificări genetice sunt necesare până la dezvoltarea sau apariția cancerului.<ref name=WCR2014Bio/> Aproximativ 5–10% din cazurile de cancer se datorează defectelor genetice moștenite ereditar, de la părinți.<ref name="ACS-heredity">{{cite web | publisher = [[American Cancer Society]] | title = Heredity and Cancer | accessdate = July 22, 2013 | url = http://www.cancer.org/cancer/cancercauses/geneticsandcancer/heredity-and-cancer}}</ref> Cancerul poate fi detectat prin anumite semne și simptome sau prin teste de [[depistarea cancerului|depistare a cancerului]].<ref name=WHO2014/> Apoi, în mod obișnuit, se fac alte analize și investigații prin [[imagistică medicală]] și se confirmă prin [[biopsie]].<ref>{{cite web|title=How is cancer diagnosed?|url=http://www.cancer.org/treatment/understandingyourdiagnosis/examsandtestdescriptions/testingbiopsyandcytologyspecimensforcancer/testing-biopsy-and-cytology-specimens-for-cancer-how-is-cancer-diagnosed|website=American Cancer Society|date=2013-01-29|accessdate=10 June 2014}}</ref>
[[Fumat]]ul este cauza a circa 22% din decesele cauzate de cancer.<ref name=WHO2014>{{cite web|title=Cancer Fact sheet N°297|url=http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs297/en/|website=World Health Organization|accessdate=10 June 2014|date=February 2014}}</ref> Alte 10% se datorează [[obezitate|obezității]], unei [[Dietă|diete]] necorespunzătoare, lipsei de activitate fizică și consumului de [[alcool]].<ref name=WHO2014/> Printre alți factori se numără anumite [[infecție|infecții]], expunere la [[radiații ionizante]] și poluanților de mediu.<ref name=Enviro2008>{{cite journal | author = Anand P, Kunnumakkara AB, Kunnumakara AB, Sundaram C, Harikumar KB, Tharakan ST, Lai OS, Sung B, Aggarwal BB | title = Cancer is a preventable disease that requires major lifestyle changes | journal = Pharm. Res. | volume = 25 | issue = 9 | pages = 2097–116 |date=September 2008 | pmid = 18626751 | pmc = 2515569 | doi = 10.1007/s11095-008-9661-9 }}</ref> În [[țările în curs de dezvoltare]] aproape 20% din cancere sunt cauzate de infecții ca [[hepatita B]], [[hepatita C]] și [[papilomavirus uman|papilomavirusului uman]].<ref name=WHO2014/> Acești factori acționează, cel puțin parțial, prin modificarea [[Genă|genelor]] unei celule.<ref name=WCR2014Bio>{{cite book|title=World Cancer Report 2014.|date=2014|publisher=World Health Organization|isbn=9283204298|pages=Chapter 1.1}}</ref> În mod obișnuit, multe asemenea modificări genetice sunt necesare până la dezvoltarea sau apariția cancerului.<ref name=WCR2014Bio/> Aproximativ 5–10% din cazurile de cancer se datorează defectelor genetice moștenite ereditar, de la părinți.<ref name="ACS-heredity">{{cite web | publisher = [[American Cancer Society]] | title = Heredity and Cancer | accessdate = July 22, 2013 | url = http://www.cancer.org/cancer/cancercauses/geneticsandcancer/heredity-and-cancer}}</ref> Cancerul poate fi detectat prin anumite semne și simptome sau prin teste de [[depistarea cancerului|depistare a cancerului]].<ref name=WHO2014/> Apoi, în mod obișnuit, se fac alte analize și investigații prin [[imagistică medicală]] și se confirmă prin [[biopsie]].<ref>{{cite web|title=How is cancer diagnosed?|url=http://www.cancer.org/treatment/understandingyourdiagnosis/examsandtestdescriptions/testingbiopsyandcytologyspecimensforcancer/testing-biopsy-and-cytology-specimens-for-cancer-how-is-cancer-diagnosed|website=American Cancer Society|date=2013-01-29|accessdate=10 June 2014}}</ref>


=== Substanțe chimice ===
=== Substanțe chimice ===
Linia 48: Linia 48:
* Metodele de diagnostic pentru diagnosticul tumorilor - fie ele canceroase sau nu- sunt în special imagistice (ecografia, tomografia, RMN, etc), dar pentru un diagnostic corect este necesară examinarea anatomo-patologică a țesutului afectat, examenul microscopic confirmând și precizând natura cancerului. Fragmentele de țesut pentru analiză se pot obține prin [[biopsie]] sau prin intervenție chirurgicală deschisă sau laparoscopică, în cazul tumorilor solide, ,prin puncție în cazul țesuturilor moi de pot fi aspirate în seringă(de exemplu prin puncție medulară, în cazul leucemiilor) sau prin puncție-biopsie cu ace speciale tăietoare cum este cazul biopsiei hepatice efectuată pentru diagnosticul cancerului hepatic.
* Metodele de diagnostic pentru diagnosticul tumorilor - fie ele canceroase sau nu- sunt în special imagistice (ecografia, tomografia, RMN, etc), dar pentru un diagnostic corect este necesară examinarea anatomo-patologică a țesutului afectat, examenul microscopic confirmând și precizând natura cancerului. Fragmentele de țesut pentru analiză se pot obține prin [[biopsie]] sau prin intervenție chirurgicală deschisă sau laparoscopică, în cazul tumorilor solide, ,prin puncție în cazul țesuturilor moi de pot fi aspirate în seringă(de exemplu prin puncție medulară, în cazul leucemiilor) sau prin puncție-biopsie cu ace speciale tăietoare cum este cazul biopsiei hepatice efectuată pentru diagnosticul cancerului hepatic.


== Tratament ==
== Prevenire și tratament ==
Multe tipuri de cancer pot fi prevenite pin menținerea unei greutăți corporale sănătoase, fără [[fumat]] și fără consum excesiv de [[alcool]], consumând [[legume]], fructe și cereale integrale din abundență, cu [[vaccine|vaccinele]] contra anumitor boli infecțioase, fără a consuma prea multă carne roșie și evitând expunerea excesivă la soare.<ref name=Kushi2012>{{cite journal |author=Kushi LH, Doyle C, McCullough M, et al. |title=American Cancer Society Guidelines on nutrition and physical activity for cancer prevention: reducing the risk of cancer with healthy food choices and physical activity |journal=CA Cancer J Clin |volume=62 |issue=1 |pages=30–67 |year=2012 |pmid=22237782 |doi=10.3322/caac.20140 }}</ref><ref>{{cite journal|last1=Parkin |first1=DM|last2=Boyd|first2=L|last3=Walker|first3=LC|title=16. The fraction of cancer attributable to lifestyle and environmental factors in the UK in 2010.|journal=British journal of cancer|date=6 December 2011|volume=105 Suppl 2|pages=S77-81|pmid=22158327|doi=10.1038/bjc.2011.489}}</ref> Depistarea timpurie prin [[depistarea cancerului|teste de depistare]] este utilă în cazul cancerului cervical și colorectal.<ref name=WCR2014Scr>{{cite book|title=World Cancer Report 2014.|date=2014|publisher=World Health Organization|isbn=9283204298|pages=Chapter 4.7}}</ref> Beneficiile testelor de depistare în cazul cancerului mamar sunt controversate.<ref name=WCR2014Scr/><ref name=Got2013>{{cite journal | author = Gøtzsche PC, Jørgensen KJ | title = Screening for breast cancer with mammography. | journal = The Cochrane database of systematic reviews | volume = 6 | pages = CD001877 | date = 4 Jun 2013 | pmid = 23737396 | doi = 10.1002/14651858.CD001877.pub5 }}</ref> Cancerul este adesea tratat printr-o combinație de [[radio terapie]], [[operație]], [[chemoterapie]], și [[terapie vizată]].<ref name=WHO2014/><ref>{{cite web|title=Targeted Cancer Therapies|url=http://www.cancer.gov/cancertopics/factsheet/Therapy/targeted|website=NCI|accessdate=11 June 2014|date=2014-04-25}}</ref> Managementul durerii și a simptomelor joacă un rol important în îngrijirea bolnavilor.<!-- <ref name=WHO2014/> --> [[Îngrijirea paliativă]] este în special importantă în cazul bolnavilor în stadiu avansat.<ref name=WHO2014/> Șansele de supraviețuire depind de tipul de cancer și [[etapa de dezvoltare a cancerului|gradul bolii]] la începutul tratamentului.<ref name="WCR2014Bio"/> La copiii sub 15 ani la momentul diagnozei [[rata de supraviețuire de cinci ani]] în țările în curs de dezvoltare este de 80%.<ref name=WCR2014Peads>{{cite book|title=World Cancer Report 2014.|date=2014|publisher=World Health Organization|isbn=9283204298|pages=Chapter 1.3}}</ref> În cazurile de cancer din [[Statele Unite]], rata medie de supraviețuire de cinci ani este atinsă de 66% din bolnavi.<ref>{{cite web|title=SEER Stat Fact Sheets: All Cancer Sites|url=http://seer.cancer.gov/statfacts/html/all.html|website=National Cancer Institute|accessdate=18 June 2014}}</ref>

=== Tratamentul profilactic ===
=== Tratamentul profilactic ===
'''Profilaxia primară''' în cancer vizează cauza bolii, atunci când aceasta este cunoscută, și eliminarea factorilor de risc.
'''Profilaxia primară''' în cancer vizează cauza bolii, atunci când aceasta este cunoscută, și eliminarea factorilor de risc.


Unele cancere sunt provocate de virusuri oncogene, și ar putea fi prevenite prin vaccinare împotriva virusului respectiv. Este cazul carcinomului hepatocelular<ref>Dumitru Matei: [http://www.emcb.ro/article.php?story=20070913161640252&mode=print ''Actualități în diagnosticul și tratamentul hepatitelor cronice''], www.ecmb.ro, 2007 (accesat la 4 septembrie 2010)</ref>, apărut pe fondul infecției cronice cu virusul hepatitei B și al cancerului de col uterin<ref>Dumitru Matei, Adela Iancu, Rodica Matei, Eliza Cinteză, Florina Comănici: [http://www.medica.ro/reviste_med/download/practica_medicala/2009.4/PM_Nr-4_2009_Art-8.pdf ''Tendințe actuale privind folosirea vaccinurilor în România''], revista ''Practica medicală'', pag. 236-245, Vol. 4, Nr. 4(16)/2009 (ediție online accesată la 4 septembrie 2010)</ref>, care s-a dovedit că apare numai în prezența infecției cronice cu tipurile oncogene de [[HPV|papilomavirus uman]] (HPV). Vaccinul împotriva hepatitei B a intrat în uz la începutul anilor 1980, fiind introdus în Programul Național de Imunizare din România în 1995. În ceea ce privește HPV, există vaccinuri împotriva a 2 din tipurile oncogene de papilomavirus (16 și 18), responsabile de majoritatea cancerelor de col uterin (aprox. 70%). S-a dovedit că vaccinarea înainte ca organismul să vină în contact cu aceste tipuri de virus (adică înainte de începutul vieții sexuale) împiedică infecția ulterioară și previne apariția leziunilor precanceroase produse de aceste tipuri virale la nivelul colului uterin. Pe termen lung, se estimează că vaccinarea sistematică a fetelor va duce la o scădere importantă a incidenței cancerului de col uterin, prin eliminarea cazurilor datorate acestor 2 tipuri virale cancerigene. Totuși, deoarece vaccinul nu conferă protecție față de toate tulpinile virale oncogene, este necesar ca și femeile vaccinate să efectueze [[screening]]-ul periodic pentru depistarea precoce a cancerului de col. În România, vaccinurile împotriva HPV sunt disponibile pentru vaccinare opțională din anul 2007, iar vaccinarea gratuită împotriva HPV, finanțată din Programul Național de Oncologie, a fost introdusă în campanii școlare în toamna anului 2008 și s-a efectuat la fetele de 9-10 ani, în clasa a IV-a, numai cu acordul scris al părinților sau tutorilor. Ulterior, grupa de vârstă vizată a fost cea de 12-14 ani (clasa a VI-a și a VII-a), cu posibilitatea de vaccinare gratuită și a femeilor în vârstă de până la 24 de ani, la indicația medicului ginecolog.
Unele cancere sunt provocate de virusuri oncogene, și ar putea fi prevenite prin [[vaccin]]are împotriva virusului respectiv. Este cazul carcinomului hepatocelular<ref>Dumitru Matei: [http://www.emcb.ro/article.php?story=20070913161640252&mode=print ''Actualități în diagnosticul și tratamentul hepatitelor cronice''], www.ecmb.ro, 2007 (accesat la 4 septembrie 2010)</ref>, apărut pe fondul infecției cronice cu virusul hepatitei B și al cancerului de col uterin<ref>Dumitru Matei, Adela Iancu, Rodica Matei, Eliza Cinteză, Florina Comănici: [http://www.medica.ro/reviste_med/download/practica_medicala/2009.4/PM_Nr-4_2009_Art-8.pdf ''Tendințe actuale privind folosirea vaccinurilor în România''], revista ''Practica medicală'', pag. 236-245, Vol. 4, Nr. 4(16)/2009 (ediție online accesată la 4 septembrie 2010)</ref>, care s-a dovedit că apare numai în prezența infecției cronice cu tipurile oncogene de [[HPV|papilomavirus uman]] (HPV). Vaccinul împotriva hepatitei B a intrat în uz la începutul anilor 1980, fiind introdus în Programul Național de Imunizare din România în 1995. În ceea ce privește HPV, există vaccinuri împotriva a 2 din tipurile oncogene de papilomavirus (16 și 18), responsabile de majoritatea cancerelor de col uterin (aprox. 70%). S-a dovedit că vaccinarea înainte ca organismul să vină în contact cu aceste tipuri de virus (adică înainte de începutul vieții sexuale) împiedică infecția ulterioară și previne apariția leziunilor precanceroase produse de aceste tipuri virale la nivelul colului uterin. Pe termen lung, se estimează că vaccinarea sistematică a fetelor va duce la o scădere importantă a incidenței cancerului de col uterin, prin eliminarea cazurilor datorate acestor 2 tipuri virale cancerigene. Totuși, deoarece vaccinul nu conferă protecție față de toate tulpinile virale oncogene, este necesar ca și femeile vaccinate să efectueze [[screening]]-ul periodic pentru depistarea precoce a cancerului de col. În România, vaccinurile împotriva HPV sunt disponibile pentru vaccinare opțională din anul 2007, iar vaccinarea gratuită împotriva HPV, finanțată din Programul Național de Oncologie, a fost introdusă în campanii școlare în toamna anului 2008 și s-a efectuat la fetele de 9-10 ani, în clasa a IV-a, numai cu acordul scris al părinților sau tutorilor. Ulterior, grupa de vârstă vizată a fost cea de 12-14 ani (clasa a VI-a și a VII-a), cu posibilitatea de vaccinare gratuită și a femeilor în vârstă de până la 24 de ani, la indicația medicului ginecolog.


Multe forme de cancer sunt asociate cu factori de mediu și pot fi prevenite. Dintre factorii de risc pentru apariția cancerului, care ar putea fi evitați, fac parte radiațiile ionizante (prin exces de proceduri de radiodiagnostic sau radioterapie), fumatul, diverse substanțe chimice sau medicamente implicate în carcinogeneză.
Multe forme de cancer sunt asociate cu factori de mediu și pot fi prevenite. Dintre factorii de risc pentru apariția cancerului, care ar putea fi evitați, fac parte radiațiile ionizante (prin exces de proceduri de radiodiagnostic sau radioterapie), fumatul, diverse substanțe chimice sau medicamente implicate în carcinogeneză.
Linia 71: Linia 73:
Un raport al Agenției Internaționale pentru Studiul Cancerului (IARC) - agenție a Organizației Mondiale a Sănătățtii – arată că, în [[2030]], vor ajunge să moara de cancer circa 13,2 milioane de oameni în fiecare an – aproape de două ori mai mulți decât în 2008.<ref name="cp2012-05-23">[http://www.descopera.ro/dnews/6248781-in-anii-2030-cancerul-va-ucide-peste-13-milioane-de-oameni-anual În anii 2030, cancerul va ucide peste 13 milioane de oameni anual], 2 iunie 2010, ''Descoperă'', accesat la 23 mai 2012</ref>
Un raport al Agenției Internaționale pentru Studiul Cancerului (IARC) - agenție a Organizației Mondiale a Sănătățtii – arată că, în [[2030]], vor ajunge să moara de cancer circa 13,2 milioane de oameni în fiecare an – aproape de două ori mai mulți decât în 2008.<ref name="cp2012-05-23">[http://www.descopera.ro/dnews/6248781-in-anii-2030-cancerul-va-ucide-peste-13-milioane-de-oameni-anual În anii 2030, cancerul va ucide peste 13 milioane de oameni anual], 2 iunie 2010, ''Descoperă'', accesat la 23 mai 2012</ref>


În 2012 s-au depistat circa 14,1 milioane de noi cazuri de cancer la nivel global.<ref name="WCR2014Bio"/> Acestea au rezultat în circa 8,2 milioane de morți adică 14,6% din [[cauze ale mortalității|totalul deceselor umane]].<ref name="WCR2014Bio">{{cite book|title=World Cancer Report 2014.|date=2014|publisher=World Health Organization|isbn=9283204298|pages=Chapter 1.1}}</ref><ref>{{cite web|title=The top 10 causes of death Fact sheet N°310|url=http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs310/en/|website=WHO|accessdate=10 June 2014|date=May 2014}}</ref> Cele mai frecvente tipuri de cancer la bărbați sunt [[cancerul pulmonar]], [[cancerul de prostată]], [[cancerul colorectal]] și [[cancerul de stomac]],<ref name=WCR2014/> iar la femei cele mai des întâlnite tipuri de cancer sunr [[cancerul mamar]], cancerul colorectal, cancerul pulmonar, și [[cancerul cervical]].<ref name="WCR2014Bio"/> [[Cancerul de piele]], în afară de [[melanom]], nu este inclus în aceste statistici, iar dacă ar fi inclus, ar reprezenta cel puțin 40% din numărul total al cazurilor.<ref>{{cite journal|last1=Dubas|first1=LE|last2=Ingraffea|first2=A|title=Nonmelanoma skin cancer.|journal=Facial plastic surgery clinics of North America|date=Feb 2013|volume=21|issue=1|pages=43–53|pmid=23369588|doi=10.1016/j.fsc.2012.10.003}}</ref><ref name=Cak2012>{{cite journal|last1=Cakir|first1=BÖ|last2=Adamson|first2=P|last3=Cingi|first3=C|title=Epidemiology and economic burden of nonmelanoma skin cancer.|journal=Facial plastic surgery clinics of North America|date=Nov 2012|volume=20|issue=4|pages=419–22|pmid=23084294|doi=10.1016/j.fsc.2012.07.004}}</ref> La copii [[leucemia limfoblastică acută]] și [[tumorile creierului]] sunt cele mai comune, cu excepția Africii, unde [[limfomul non-Hodgkin]] este cel mai răspândit.<ref name=WCR2014Peads/> În 2012 circa 165.000 copii sub 15 ani au fost diagnosticați cu cancer.<!-- <ref name=WCR2014/> --> Riscul apariției cancerului sporește semnificativ odată cu înaintarea în vârstă și tot mai multe cazuri de cancer apar în special în [[țările dezvoltate]].<ref name="WCR2014Bio"/> Ratele cresc pe măsura [[longevitatea populației|creșterii longevității]] și schimbării stilului de viață în țările în curs de dezvoltare.<ref name=Epi11>{{cite journal | author = Jemal A, Bray, F, Center, MM, Ferlay, J, Ward, E, Forman, D | title = Global cancer statistics | journal = CA: a cancer journal for clinicians | volume = 61 | issue = 2 | pages = 69–90 |date=February 2011 | pmid = 21296855 | doi = 10.3322/caac.20107 }}</ref> Implicațiile financiare legate de cancer au fost estimate la $1,16 trilioane [[dolari americani]] pe an în 2010.<ref name="WCR2014Eco">{{cite book|title=World Cancer Report 2014.|date=2014|publisher=World Health Organization|isbn=9283204298|pages=Chapter 6.7}}</ref>
⚫
În [[SUA]], cancerul ucide aproximativ 1.500 de oameni pe zi și este a doua cea mai răspândită boală, după afecțiunile de inimă<ref name="cp2011-08-03">[http://www.adevarul.ro/forbes/companii_si_idei/Forbes-inventat-dispozitivul-descopera-cancerul_0_355764636.html Forbes. Un român a inventat dispozitivul care descoperă cancerul în șase minute], 18 octombrie 2010, Raluca Bâra-Iacob, Viorela Pitulice, adevarul.ro, accesat la 3 august 2011</ref>.

⚫
În [[România]], ultimele statistici monitorizau 420.000 de bolnavi, iar anual sunt diagnosticate alte 95.000‑96.000 de persoane, din care peste jumătate ‑ în fază incurabilă<ref name="cp2011-08-03" />.
⚫
În [[SUA]], cancerul ucide aproximativ 1.500 de oameni pe zi și este a doua cea mai răspândită boală, după afecțiunile de inimă.<ref name="cp2011-08-03">[http://www.adevarul.ro/forbes/companii_si_idei/Forbes-inventat-dispozitivul-descopera-cancerul_0_355764636.html Forbes. Un român a inventat dispozitivul care descoperă cancerul în șase minute], 18 octombrie 2010, Raluca Bâra-Iacob, Viorela Pitulice, adevarul.ro, accesat la 3 august 2011</ref>
⚫
În [[România]], ultimele statistici monitorizau 420.000 de bolnavi, iar anual sunt diagnosticate alte 95.000-96.000 de persoane, din care peste jumătate - în fază incurabilă.<ref name="cp2011-08-03" />


== Tipuri de cancer după localizare ==
== Tipuri de cancer după localizare ==
Linia 82: Linia 86:
* [[Cancer de prostată]]
* [[Cancer de prostată]]
* [[Cancer gastric]]
* [[Cancer gastric]]
* [[Cancer hepatic]]
* [[Cancer hepatic]] <ref name="cficat_2013-07-13">[http://www.amosnews.ro/arhiva/stiti-va-feriti-boli-azi-cancerul-ficat-27-10-2009 ?ti?i cum sa va feri?i de boli? Azi: Cancerul de ficat], 27 octombrie 2009, ''Amos News'', accesat la 13 iulie 2013</ref>
* [[Cancer tiroidian]]
* [[Cancer tiroidian]] <ref name="ctamosnews.ro_2013-07-13">[http://www.amosnews.ro/arhiva/stiti-va-feriti-boli-azi-cancerul-tiroidian-02-08-2009 ?ti?i cum sa va feri?i de boli? Azi: cancerul tiroidian], 2 august 2009, ''Amos News'', accesat la 13 iulie 2013</ref>
* [[Cancer mamar]]
* [[Cancer mamar]]
* [[Cancer osos]]
* [[Cancer osos]]
Linia 89: Linia 93:
* [[Cancer renal]]
* [[Cancer renal]]
* [[Cancer esofagian]]
* [[Cancer esofagian]]
* [[Cancer labial]]
* [[Cancer labial]] <ref name="clab_2013-07-13">[http://www.amosnews.ro/arhiva/stiti-va-feriti-boli-azi-cancerul-labial-10-12-2009 ?ti?i cum sa va feri?i de boli? Azi: Cancerul labial], 10 decembrie 2009, ''Amos News'', accesat la 13 iulie 2013</ref>
* [[Cancerul testicular]]
* [[Cancerul testicular]]
* [[Leucemie]]
* [[Leucemie]]
Linia 114: Linia 118:
* [http://www.insidecancer.org/ Multimedia Guide to Cancer Biology]
* [http://www.insidecancer.org/ Multimedia Guide to Cancer Biology]
* [http://www.descopera.ro/cultura/10162117-imparatul-tuturor-bolilor-scurta-istorie-a-cancerului Împăratul tuturor bolilor: scurtă istorie a cancerului], 5 octombrie 2012, Maria Olaru, ''Descoperă''
* [http://www.descopera.ro/cultura/10162117-imparatul-tuturor-bolilor-scurta-istorie-a-cancerului Împăratul tuturor bolilor: scurtă istorie a cancerului], 5 octombrie 2012, Maria Olaru, ''Descoperă''
* [http://www.evz.ro/detalii/stiri/cancerul-ucigasul-numarul-1-in-lume-831785.html Cancerul, ucigașul numărul 1 în lume], 10 Decembrie 2008, Andreea Dogar, ''Evenimentul zilei''
* [http://www.descopera.ro/stiinta/5478272-cancerul-inamicul-public-nr1 Cancerul - Inamicul public nr.1], 8 februarie 2010, Cecilia Stroe, ''Descoperă''
* [http://www.amosnews.ro/arhiva/cancerul-alimentatia-11-09-2010 Cancerul și alimentația], 11 septembrie 2010, ''Amos News''
* [http://www.despreboli.ro/category/cancer/ Cancer si metastaze]
* [http://winarticles.net/vaccinele-ar-putea-preveni-cancerul/ Vaccinele ar putea preveni cancerul], ''winarticles.net''
* [http://winarticles.net/vaccinele-ar-putea-preveni-cancerul/ Vaccinele ar putea preveni cancerul], ''winarticles.net''
* [http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/substante-cancerigene-unde-se-gasesc-si-ce-efecte-au_11731 Substanțe cancerigene - unde se găsesc și ce efecte au], ''sfatulmedicului.ro''
* [http://monographs.iarc.fr/ENG/Classification/ClassificationsGroupOrder.pdf Agenți cancerigeni (Agents Classified by the IARC Monographs, Volumes 1–109)], ''monographs.iarc.fr'' {{en icon}}
* [http://monographs.iarc.fr/ENG/Classification/ClassificationsGroupOrder.pdf Agenți cancerigeni (Agents Classified by the IARC Monographs, Volumes 1–109)], ''monographs.iarc.fr'' {{en icon}}


Versiunea de la 10 septembrie 2015 20:37

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Cancer

A coronal CT scan showing a malignant mesothelioma
Legend: → tumor ←, ✱ central pleural effusion, 1 & 3 lungs, 2 spine, 4 ribs, 5 aorta, 6 spleen, 7 & 8 kidneys, 9 liver.
Specialitateoncologie  Modificați la Wikidata
Cauzecauses of cancer[*][[causes of cancer (genetic changes leading to uncontrolled cell growth and tumor formation)|​]]
infectious causes of cancer[*][[infectious causes of cancer (pathogens as a cause of cancer)|​]]  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9140—239
ICD-10C00—C97
ICD-11  Modificați la Wikidata
ICD-9-CM199[1]  Modificați la Wikidata
DiseasesDB28843
MedlinePlus001289
MeSH IDD009369
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Metastaze hepatice ale unui cancer pancreatic

Cancerul (denumirea științifică: neoplasm malign) este o categorie de boli caracterizate printr-o diviziune necontrolată a unui grup de celule, care au capacitatea de a invada alte țesuturi din organism, fie prin creștere directă în țesuturi adiacente (invazie) sau prin migrația celulelor spre locuri mai îndepărtate în organism (metastază). Diviziunea și înmulțirea necontrolată a celulelor este declanșată de anomalii ale ADN-ului celulelor canceroase. Aceste anomalii apar ca o consecință a integrării unor virusuri în genomul celular sau a mutațiilor genelor care controlează înmulțirea acestor celule. Una sau, frecvent, mai multe astfel de mutații pot duce la diviziunea și înmulțirea necontrolată a celulelor, în unele cazuri cu formarea unei tumori maligne. Tumorile maligne sunt acele tumori care au capacitatea de a invada alte țesuturi, fie din vecinătate (prin invazie tumorală), fie la distanță (prin metastaze tumorale).

Simptomatologie

Simptomele bolii depind de țesutul afectat sau de localizarea tumorii primare și de mărimea acesteia, de stadiul bolii și de prezența sau absența metastazelor, dar există și unele simptome sugestive pentru cancer,[2] indiferent de localizare.

Cauze

Fumatul este cauza a circa 22% din decesele cauzate de cancer.[3] Alte 10% se datorează obezității, unei diete necorespunzătoare, lipsei de activitate fizică și consumului de alcool.[3] Printre alți factori se numără anumite infecții, expunere la radiații ionizante și poluanților de mediu.[4] În țările în curs de dezvoltare aproape 20% din cancere sunt cauzate de infecții ca hepatita B, hepatita C și papilomavirusului uman.[3] Acești factori acționează, cel puțin parțial, prin modificarea genelor unei celule.[5] În mod obișnuit, multe asemenea modificări genetice sunt necesare până la dezvoltarea sau apariția cancerului.[5] Aproximativ 5–10% din cazurile de cancer se datorează defectelor genetice moștenite ereditar, de la părinți.[6] Cancerul poate fi detectat prin anumite semne și simptome sau prin teste de depistare a cancerului.[3] Apoi, în mod obișnuit, se fac alte analize și investigații prin imagistică medicală și se confirmă prin biopsie.[7]

Substanțe chimice

Dietă și stil de viață

Radiații

Infecții virale

Cauzele virotice ale diverselor tipuri de cancer:

Ereditate

Factori fizici

Cauze hormonale

Alte cauze

Diagnostic

  • Metodele de diagnostic pentru diagnosticul tumorilor - fie ele canceroase sau nu- sunt în special imagistice (ecografia, tomografia, RMN, etc), dar pentru un diagnostic corect este necesară examinarea anatomo-patologică a țesutului afectat, examenul microscopic confirmând și precizând natura cancerului. Fragmentele de țesut pentru analiză se pot obține prin biopsie sau prin intervenție chirurgicală deschisă sau laparoscopică, în cazul tumorilor solide, ,prin puncție în cazul țesuturilor moi de pot fi aspirate în seringă(de exemplu prin puncție medulară, în cazul leucemiilor) sau prin puncție-biopsie cu ace speciale tăietoare cum este cazul biopsiei hepatice efectuată pentru diagnosticul cancerului hepatic.

Prevenire și tratament

Multe tipuri de cancer pot fi prevenite pin menținerea unei greutăți corporale sănătoase, fără fumat și fără consum excesiv de alcool, consumând legume, fructe și cereale integrale din abundență, cu vaccinele contra anumitor boli infecțioase, fără a consuma prea multă carne roșie și evitând expunerea excesivă la soare.[8][9] Depistarea timpurie prin teste de depistare este utilă în cazul cancerului cervical și colorectal.[10] Beneficiile testelor de depistare în cazul cancerului mamar sunt controversate.[10][11] Cancerul este adesea tratat printr-o combinație de radio terapie, operație, chemoterapie, și terapie vizată.[3][12] Managementul durerii și a simptomelor joacă un rol important în îngrijirea bolnavilor. Îngrijirea paliativă este în special importantă în cazul bolnavilor în stadiu avansat.[3] Șansele de supraviețuire depind de tipul de cancer și gradul bolii la începutul tratamentului.[5] La copiii sub 15 ani la momentul diagnozei rata de supraviețuire de cinci ani în țările în curs de dezvoltare este de 80%.[13] În cazurile de cancer din Statele Unite, rata medie de supraviețuire de cinci ani este atinsă de 66% din bolnavi.[14]

Tratamentul profilactic

Profilaxia primară în cancer vizează cauza bolii, atunci când aceasta este cunoscută, și eliminarea factorilor de risc.

Unele cancere sunt provocate de virusuri oncogene, și ar putea fi prevenite prin vaccinare împotriva virusului respectiv. Este cazul carcinomului hepatocelular[15], apărut pe fondul infecției cronice cu virusul hepatitei B și al cancerului de col uterin[16], care s-a dovedit că apare numai în prezența infecției cronice cu tipurile oncogene de papilomavirus uman (HPV). Vaccinul împotriva hepatitei B a intrat în uz la începutul anilor 1980, fiind introdus în Programul Național de Imunizare din România în 1995. În ceea ce privește HPV, există vaccinuri împotriva a 2 din tipurile oncogene de papilomavirus (16 și 18), responsabile de majoritatea cancerelor de col uterin (aprox. 70%). S-a dovedit că vaccinarea înainte ca organismul să vină în contact cu aceste tipuri de virus (adică înainte de începutul vieții sexuale) împiedică infecția ulterioară și previne apariția leziunilor precanceroase produse de aceste tipuri virale la nivelul colului uterin. Pe termen lung, se estimează că vaccinarea sistematică a fetelor va duce la o scădere importantă a incidenței cancerului de col uterin, prin eliminarea cazurilor datorate acestor 2 tipuri virale cancerigene. Totuși, deoarece vaccinul nu conferă protecție față de toate tulpinile virale oncogene, este necesar ca și femeile vaccinate să efectueze screening-ul periodic pentru depistarea precoce a cancerului de col. În România, vaccinurile împotriva HPV sunt disponibile pentru vaccinare opțională din anul 2007, iar vaccinarea gratuită împotriva HPV, finanțată din Programul Național de Oncologie, a fost introdusă în campanii școlare în toamna anului 2008 și s-a efectuat la fetele de 9-10 ani, în clasa a IV-a, numai cu acordul scris al părinților sau tutorilor. Ulterior, grupa de vârstă vizată a fost cea de 12-14 ani (clasa a VI-a și a VII-a), cu posibilitatea de vaccinare gratuită și a femeilor în vârstă de până la 24 de ani, la indicația medicului ginecolog.

Multe forme de cancer sunt asociate cu factori de mediu și pot fi prevenite. Dintre factorii de risc pentru apariția cancerului, care ar putea fi evitați, fac parte radiațiile ionizante (prin exces de proceduri de radiodiagnostic sau radioterapie), fumatul, diverse substanțe chimice sau medicamente implicate în carcinogeneză.

Profilaxia secundară vizează depistarea bolii prin metode de screening în stadiile incipiente, precanceroase, care sunt curabile prin tratament specific. Metoda de screening depinde de tipul de cancer vizat. De exemplu screeningul pentru cancerul pulmonar se realizează prin efectuarea anuală a examenului radiologic pulmonar. Metoda de screening pentru cancerul de col uterin este examenul citologic Babeș-Papanicolau, care în mod ideal ar trebui efectuat la toate femeile active sexual de 2 ori pe an sau măcar anual. Pentru cancerul de sân, pe lângă autopalpare sau palparea sistematică a sânului cu ocazia oricărui consult medical, există screeningul prin mamografie.

Tratamentul curativ

Există 3 posibilități de tratament curativ al unui cancer: cură chirurgicală, chimioterapie și radioterapie. Fiecare din aceste metode poate fi aplicată singură sau, de regulă, în diverse combinații cu celelalte. Cura chirurgicală vizează îndepărtarea tumorii maligne și a țesuturilor invadate tumoral. Chimioterapia și radioterapia vizează distrugerea celulelor canceroase, atât din tumora primară, cât și de la nivelul metastazelor.

Tratamentul paliativ

Cancerele depistate în stadii avansate nu sunt curabile. În aceste situații se aplică tratamente paliative, cu scopul de a controla simptomele supărătoare și a ameliora calitatea vieții pacienților aflați în stadii avansate de boală. Cel mai cunoscut simptom al cancerului care beneficiază de tratament paliativ este durerea canceroasă. Un alt exemplu este icterul mecanic prin compresie tumorală din cadrul neoplasmului de cap de pancreas, care beneficiază de tratament paliativ chirurgical.

Evoluție și prognostic

Cancerele depistate și tratate în stadiile incipiente pot fi vindecate, iar cancerele depistate în stadii avansate sau netratate evoluează invariabil către deces. Potrivit OMS, cancerul este una dintre cauzele principale de deces în întreaga lume.[17]

Epidemiologie

În anul 2008, cancerul a cauzat 7,7 milioane de decese la nivel mondial, iar 1,5 milioane dintre acestea au fost provocate de infecții care ar fi putut fi prevenite sau tratate.[18] Un raport al Agenției Internaționale pentru Studiul Cancerului (IARC) - agenție a Organizației Mondiale a Sănătățtii – arată că, în 2030, vor ajunge să moara de cancer circa 13,2 milioane de oameni în fiecare an – aproape de două ori mai mulți decât în 2008.[19]

În 2012 s-au depistat circa 14,1 milioane de noi cazuri de cancer la nivel global.[5] Acestea au rezultat în circa 8,2 milioane de morți adică 14,6% din totalul deceselor umane.[5][20] Cele mai frecvente tipuri de cancer la bărbați sunt cancerul pulmonar, cancerul de prostată, cancerul colorectal și cancerul de stomac,[21] iar la femei cele mai des întâlnite tipuri de cancer sunr cancerul mamar, cancerul colorectal, cancerul pulmonar, și cancerul cervical.[5] Cancerul de piele, în afară de melanom, nu este inclus în aceste statistici, iar dacă ar fi inclus, ar reprezenta cel puțin 40% din numărul total al cazurilor.[22][23] La copii leucemia limfoblastică acută și tumorile creierului sunt cele mai comune, cu excepția Africii, unde limfomul non-Hodgkin este cel mai răspândit.[13] În 2012 circa 165.000 copii sub 15 ani au fost diagnosticați cu cancer. Riscul apariției cancerului sporește semnificativ odată cu înaintarea în vârstă și tot mai multe cazuri de cancer apar în special în țările dezvoltate.[5] Ratele cresc pe măsura creșterii longevității și schimbării stilului de viață în țările în curs de dezvoltare.[24] Implicațiile financiare legate de cancer au fost estimate la $1,16 trilioane dolari americani pe an în 2010.[25]

În SUA, cancerul ucide aproximativ 1.500 de oameni pe zi și este a doua cea mai răspândită boală, după afecțiunile de inimă.[26] În România, ultimele statistici monitorizau 420.000 de bolnavi, iar anual sunt diagnosticate alte 95.000-96.000 de persoane, din care peste jumătate - în fază incurabilă.[26]

Tipuri de cancer după localizare

The unnamed parameter 2= is no longer supported. Please see the documentation for {{columns-list}}.
4

Clasificare după histologie

Stadializarea cancerului

Note

  1. ^ Disease Ontology, accesat în  
  2. ^ Simptomele cancerului
  3. ^ a b c d e f „Cancer Fact sheet N°297”. World Health Organization. februarie 2014. Accesat în . 
  4. ^ Anand P, Kunnumakkara AB, Kunnumakara AB, Sundaram C, Harikumar KB, Tharakan ST, Lai OS, Sung B, Aggarwal BB (septembrie 2008). „Cancer is a preventable disease that requires major lifestyle changes”. Pharm. Res. 25 (9): 2097–116. doi:10.1007/s11095-008-9661-9. PMC 2515569 Accesibil gratuit. PMID 18626751. 
  5. ^ a b c d e f g World Cancer Report 2014. World Health Organization. . pp. Chapter 1.1. ISBN 9283204298. 
  6. ^ „Heredity and Cancer”. American Cancer Society. Accesat în . 
  7. ^ „How is cancer diagnosed?”. American Cancer Society. . Accesat în . 
  8. ^ Kushi LH, Doyle C, McCullough M; et al. (). „American Cancer Society Guidelines on nutrition and physical activity for cancer prevention: reducing the risk of cancer with healthy food choices and physical activity”. CA Cancer J Clin. 62 (1): 30–67. doi:10.3322/caac.20140. PMID 22237782. 
  9. ^ Parkin, DM; Boyd, L; Walker, LC (). „16. The fraction of cancer attributable to lifestyle and environmental factors in the UK in 2010”. British journal of cancer. 105 Suppl 2: S77–81. doi:10.1038/bjc.2011.489. PMID 22158327. 
  10. ^ a b World Cancer Report 2014. World Health Organization. . pp. Chapter 4.7. ISBN 9283204298. 
  11. ^ Gøtzsche PC, Jørgensen KJ (). „Screening for breast cancer with mammography”. The Cochrane database of systematic reviews. 6: CD001877. doi:10.1002/14651858.CD001877.pub5. PMID 23737396. 
  12. ^ „Targeted Cancer Therapies”. NCI. . Accesat în . 
  13. ^ a b World Cancer Report 2014. World Health Organization. . pp. Chapter 1.3. ISBN 9283204298. 
  14. ^ „SEER Stat Fact Sheets: All Cancer Sites”. National Cancer Institute. Accesat în . 
  15. ^ Dumitru Matei: Actualități în diagnosticul și tratamentul hepatitelor cronice, www.ecmb.ro, 2007 (accesat la 4 septembrie 2010)
  16. ^ Dumitru Matei, Adela Iancu, Rodica Matei, Eliza Cinteză, Florina Comănici: Tendințe actuale privind folosirea vaccinurilor în România, revista Practica medicală, pag. 236-245, Vol. 4, Nr. 4(16)/2009 (ediție online accesată la 4 septembrie 2010)
  17. ^ Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului, 3 februarie 2014, agerpres.ro
  18. ^ Unul din șase cazuri de cancer apare ca urmare a infecțiilor netratate, 11 mai 2012, Descoperă, accesat la 22 mai 2012
  19. ^ În anii 2030, cancerul va ucide peste 13 milioane de oameni anual, 2 iunie 2010, Descoperă, accesat la 23 mai 2012
  20. ^ „The top 10 causes of death Fact sheet N°310”. WHO. mai 2014. Accesat în . 
  21. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite WCR2014
  22. ^ Dubas, LE; Ingraffea, A (). „Nonmelanoma skin cancer”. Facial plastic surgery clinics of North America. 21 (1): 43–53. doi:10.1016/j.fsc.2012.10.003. PMID 23369588. 
  23. ^ Cakir, BÖ; Adamson, P; Cingi, C (). „Epidemiology and economic burden of nonmelanoma skin cancer”. Facial plastic surgery clinics of North America. 20 (4): 419–22. doi:10.1016/j.fsc.2012.07.004. PMID 23084294. 
  24. ^ Jemal A, Bray, F, Center, MM, Ferlay, J, Ward, E, Forman, D (februarie 2011). „Global cancer statistics”. CA: a cancer journal for clinicians. 61 (2): 69–90. doi:10.3322/caac.20107. PMID 21296855. 
  25. ^ World Cancer Report 2014. World Health Organization. . pp. Chapter 6.7. ISBN 9283204298. 
  26. ^ a b Forbes. Un român a inventat dispozitivul care descoperă cancerul în șase minute, 18 octombrie 2010, Raluca Bâra-Iacob, Viorela Pitulice, adevarul.ro, accesat la 3 august 2011

Legături externe

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cancer&oldid=9971884