Depresie (stare): Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
m aversiune!
Fără descriere a modificării
Linia 3: Linia 3:


Starea de spirit depresivă, nu este întotdeauna o afecțiune psihiatrică. Aceasta poate fi, de asemenea, o reacție normală la anumite evenimente de viață, un simptom al unor afecțiuni medicale, sau un efect secundar al unor medicamente sau tratamente medicale. Starea depresivă este, de asemenea, o caracteristică principală sau asociată unor sindroame psihiatrice, cum ar fi [[Depresie|depresia clinică]].
Starea de spirit depresivă, nu este întotdeauna o afecțiune psihiatrică. Aceasta poate fi, de asemenea, o reacție normală la anumite evenimente de viață, un simptom al unor afecțiuni medicale, sau un efect secundar al unor medicamente sau tratamente medicale. Starea depresivă este, de asemenea, o caracteristică principală sau asociată unor sindroame psihiatrice, cum ar fi [[Depresie|depresia clinică]].

== Factori ==

=== Evenimente din viață ===
Problemele din copilărie, precum decesul unei persoane dragi, neglijarea, abuzul psihic, abuzul fizic, [[Abuz sexual asupra copiilor|abuzul sexual]] și tratarea inegală de către părinți a fraților pot contribui la depresia de la maturitate.<ref>{{cite journal | vauthors = Heim C, Newport DJ, Mletzko T, Miller AH, Nemeroff CB | title = The link between childhood trauma and depression: insights from HPA axis studies in humans | journal = Psychoneuroendocrinology | volume = 33 | issue = 6 | pages = 693–710 | date = Iulie 2008 | pmid = 18602762 | doi = 10.1016/j.psyneuen.2008.03.008 }}</ref><ref>{{cite journal | vauthors = Pillemer K, Suitor JJ, Pardo S, Henderson C | title = Mothers' Differentiation and Depressive Symptoms among Adult Children | journal = Journal of Marriage and the Family | volume = 72 | issue = 2 | pages = 333–345 | date = April 2010 | pmid = 20607119 | pmc = 2894713 | doi = 10.1111/j.1741-3737.2010.00703.x }}</ref> În special abuzul fizic sau [[abuz sexual|sexual]] al copiilor corelează semnificativ cu probabilitatea de a experimenta depresia în timpul vieții victimei.<ref>{{cite journal | vauthors = Lindert J, von Ehrenstein OS, Grashow R, Gal G, Braehler E, Weisskopf MG | title = Sexual and physical abuse in childhood is associated with depression and anxiety over the life course: systematic review and meta-analysis | journal = International Journal of Public Health | volume = 59 | issue = 2 | pages = 359–72 | date = April 2014 | pmid = 24122075 | doi = 10.1007/s00038-013-0519-5 }}</ref>

Evenimente și schimbări din viață care pot grăbi apariția stării depresive sunt (dar nu se limitează la): copilărie, [[menopauză]], dificultăți financiare, șomaj, stres (precum cel legat de serviciu, educație, familie, condiții de viață etc.), un diagnostic medical (cancer, HIV, etc.), [[bullying]], pierderea unei persoane dragi, [[Catastrofă naturală|dezastrele naturale]], izolarea socială, violul, problemele de relație, gelozia, separarea și rănirea gravă.<ref>{{cite journal | vauthors = Schmidt PJ | title = Mood, depression, and reproductive hormones in the menopausal transition | journal = The American Journal of Medicine | volume = 118 Suppl 12B | issue = 12 | pages = 54–8 | date = Decembrie 2005 | pmid = 16414327 | doi = 10.1016/j.amjmed.2005.09.033 }}</ref><ref>{{cite journal |vauthors=Rashid T, Heider I |title=Life Events and Depression |year=2008 |journal=Annals of Punjab Medical College |volume=2 |issue=1 |url=http://www.pmc.edu.pk/Downloads/apmc/apmc_v2n1/Life%20Events%20And%20Depression.pdf |access-date=15 octombrie 2012 }}{{Dead link|date=July 2019 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref><ref>{{cite journal | vauthors = Mata DA, Ramos MA, Bansal N, Khan R, Guille C, Di Angelantonio E, Sen S | title = Prevalence of Depression and Depressive Symptoms Among Resident Physicians: A Systematic Review and Meta-analysis | journal = JAMA | volume = 314 | issue = 22 | pages = 2373–83 | date = December 2015 | pmid = 26647259 | pmc = 4866499 | doi = 10.1001/jama.2015.15845 }}</ref> [[Adolescență|Adolescenții]] pot fi înclinați să experimenteze starea depresivă în special în urma respingerii sociale, presiunii celor de vârsta lor sau a bullying-ului.<ref>{{cite journal | vauthors = Davey CG, Yücel M, Allen NB | title = The emergence of depression in adolescence: development of the prefrontal cortex and the representation of reward | journal = Neuroscience and Biobehavioral Reviews | volume = 32 | issue = 1 | pages = 1–19 | year = 2008 | pmid = 17570526 | doi = 10.1016/j.neubiorev.2007.04.016 }}</ref>


== Note ==
== Note ==

Versiunea de la 24 iulie 2019 10:37

Melencolia I (cca. 1514), de Albrecht Dürer

Depresia este o stare mentală scăzută și de aversiune la activitate, care poate afecta gândurile unei persoane, comportamentul, sentimentele și sentimentul de bunăstare.[1] Persoanele depresive se simt triste, anxioase, fără speranță, îngrijorate, neajutorate, lipsite de valoare, vinovate, iritabile, rănite sau agitate. Își pot pierde interesul în activitățile care odată le creau plăcere, pot resimți pierderea poftei de mâncare sau mănâncă în exces, au probleme de concentrare, își amintesc detalii și pot contempla, încerca sau se pot sinucide. Mai pot fi prezente: insomnia, somnolența excesivă, oboseala, pierderea energiei, dureri sau probleme digestive.[2]

Starea de spirit depresivă, nu este întotdeauna o afecțiune psihiatrică. Aceasta poate fi, de asemenea, o reacție normală la anumite evenimente de viață, un simptom al unor afecțiuni medicale, sau un efect secundar al unor medicamente sau tratamente medicale. Starea depresivă este, de asemenea, o caracteristică principală sau asociată unor sindroame psihiatrice, cum ar fi depresia clinică.

Factori

Evenimente din viață

Problemele din copilărie, precum decesul unei persoane dragi, neglijarea, abuzul psihic, abuzul fizic, abuzul sexual și tratarea inegală de către părinți a fraților pot contribui la depresia de la maturitate.[3][4] În special abuzul fizic sau sexual al copiilor corelează semnificativ cu probabilitatea de a experimenta depresia în timpul vieții victimei.[5]

Evenimente și schimbări din viață care pot grăbi apariția stării depresive sunt (dar nu se limitează la): copilărie, menopauză, dificultăți financiare, șomaj, stres (precum cel legat de serviciu, educație, familie, condiții de viață etc.), un diagnostic medical (cancer, HIV, etc.), bullying, pierderea unei persoane dragi, dezastrele naturale, izolarea socială, violul, problemele de relație, gelozia, separarea și rănirea gravă.[6][7][8] Adolescenții pot fi înclinați să experimenteze starea depresivă în special în urma respingerii sociale, presiunii celor de vârsta lor sau a bullying-ului.[9]

Note

  1. ^ Salmans, Sandra (). Depression: Questions You Have – Answers You Need. People's Medical Society. ISBN 978-1-882606-14-6. 
  2. ^ „NIMH · Depression”. nimh.nih.gov. Accesat în . 
  3. ^ Heim C, Newport DJ, Mletzko T, Miller AH, Nemeroff CB (Iulie 2008). „The link between childhood trauma and depression: insights from HPA axis studies in humans”. Psychoneuroendocrinology. 33 (6): 693–710. doi:10.1016/j.psyneuen.2008.03.008. PMID 18602762.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  4. ^ Pillemer K, Suitor JJ, Pardo S, Henderson C (aprilie 2010). „Mothers' Differentiation and Depressive Symptoms among Adult Children”. Journal of Marriage and the Family. 72 (2): 333–345. doi:10.1111/j.1741-3737.2010.00703.x. PMC 2894713 Accesibil gratuit. PMID 20607119. 
  5. ^ Lindert J, von Ehrenstein OS, Grashow R, Gal G, Braehler E, Weisskopf MG (aprilie 2014). „Sexual and physical abuse in childhood is associated with depression and anxiety over the life course: systematic review and meta-analysis”. International Journal of Public Health. 59 (2): 359–72. doi:10.1007/s00038-013-0519-5. PMID 24122075. 
  6. ^ Schmidt PJ (Decembrie 2005). „Mood, depression, and reproductive hormones in the menopausal transition”. The American Journal of Medicine. 118 Suppl 12B (12): 54–8. doi:10.1016/j.amjmed.2005.09.033. PMID 16414327.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  7. ^ Rashid T, Heider I (). „Life Events and Depression” (PDF). Annals of Punjab Medical College. 2 (1). Accesat în . [nefuncțională]
  8. ^ Mata DA, Ramos MA, Bansal N, Khan R, Guille C, Di Angelantonio E, Sen S (decembrie 2015). „Prevalence of Depression and Depressive Symptoms Among Resident Physicians: A Systematic Review and Meta-analysis”. JAMA. 314 (22): 2373–83. doi:10.1001/jama.2015.15845. PMC 4866499 Accesibil gratuit. PMID 26647259. 
  9. ^ Davey CG, Yücel M, Allen NB (). „The emergence of depression in adolescence: development of the prefrontal cortex and the representation of reward”. Neuroscience and Biobehavioral Reviews. 32 (1): 1–19. doi:10.1016/j.neubiorev.2007.04.016. PMID 17570526. 

Vezi și

Legături externe


v • d • m
Emoții
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Depresie_(stare)&oldid=12981085