Zona demilitarizată coreeană
| Zona demilitarizată coreeană 한반도 비무장지대 韓半島非武裝地帶 Hanbando Bimujangjidae | |
| Peninsula Coreea | |
 Zona demilitarizată coreeană (cu roșu) și linia de demarcare militară (cu negru) | |
| Informații | |
|---|---|
| Controlată de | |
| Deschisă publicului | Nu, acces doar în baza permisiunii |
| Construită de | |
| În uz | 27 iulie 1953–prezent |
| Evenimente | Divizarea Coreei |
Zona demilitarizată coreeană (în engleză : Korean Demilitarized Zone, DMZ; hangul: 한반도 비무장지대; hanja: 韓半島非武裝地帶) este o fâșie de teren care întretaie de-a latul Peninsulei Coreeane, fiind instituită după Războiul din Coreea pentru a servi ca zonă-tampon între Coreea de Nord și cea de Sud. DMZ-ul este, de fapt, o barieră de securitate la frontieră(en)[traduceți], care intersectează paralela 38 sub un unghi mic, pe direcția sud-vest — nord-est, despărțind Peninsula Coreeană în două părți aproximativ egale. Ea a fost creată în 1953, ca parte a acordului de armistițiu din Coreea dintre Coreea de Nord, Republica Populară Chineză și forțele O.N.U.
Zona demilitarizată are o lungime de 250 km[1] și aproximativ 4 km în lățime. În pofida denumirii sale, aceasta este cea mai intens militarizată frontieră din lume.[2][3] Linia delimitării de nord (Northern Limit Line, NLL) este de facto hotarul maritim din Marea Galbenă dintre cele două Corei, iar linia de coastă și insulele adiacente de pe ambele părți, de asemena, sunt intens militarizate.[4]
Zidul Coreean
[modificare | modificare sursă]Republica Populară Democrată Coreeană susține că între anii 1977–1979 autoritățile din Coreea de Sud și Statele Unite au construit un zid de beton de-a lungul DMZ-ului. Jurnalistul și regizorul olandez Peter Tetteroo a realizat imagini cu o barieră, despre care ghizii nord-coreeni i-au spus că este Zidul Coreean.[5] Diverse organizații, printre care agenția turistică nord-coreeană Korea Konsult, au reafirmat despre existența zidului ce divizează Peninsula Coreeană; conform lor, zidul are o lungime de 240 km de la est la vest, o înălțime între 5-8 m, o grosime de 10-19 m la bază și o lățime de 3-7 m în partea de sus.[6]
În decembrie 1999, Chu Chang-jun, ambasadorul Coreei de Nord în China, a repetat că zidul există și că divizează Coreea. El a declarat că partea de sud a zidului este înălțată cu pământ, ce permite accesul la partea de sus a zidului și îl face eficient invizibil din partea nordică. De asemenea, el a susținut că acesta a servit ca un cap de pod pentru orice invazie spre nord.[7][8]
S.U.A. și Coreea de Sud neagă existența zidului, deși afirmă că există unele bariere anti-tanc de-a lungul unor secțiuni ale DMZ-ului.[7]
În documentarul "10 zile în Coreea de Nord" realizat de postul TV rus Russia Today, echipa de filmare a înregistrat zidul așa cum e văzut din partea de nord, aparent confirmând existența sa.[9]
Tot pe teritoriul Zidului se găsește Zona de Securitate Comună (controlată de O.N.U.), aflată în apropierea fostului sat Panmunjeom.
Rezervația naturală
[modificare | modificare sursă]În ultima jumătate de secol, zona demilitarizată coreeană a fost în mare parte nepopulată.
Această izolare a naturii pe o lungime de 250 km a creat o parc involuntar(en)[traduceți] , care acum e recunoscut drept una din cele mai bine-păstrate zone de habitat temperat din lume.[10]
Mai multe specii de animale și plante pe cale de dispariție trăiesc acum printre gardurile puternic fortificate, mine și posturi de monitorizare. Printre acestea sunt specii extrem de rare, ca: cocorul japonez, cocorul cu gâtul alb, tigrul siberian,[10] Leopardul de Amur și ursul negru asiatic. Ecologiștii au identificat în jur de 2.900 de specii de plante, 70 de tipuri de mamifere și 320 de tipuri de specii în îngusta zonă-tampon.[10][11]
Zona demilitarizată coreeană are propria sa varietate de biodiversitate, prin geografia care cuprinde: munți, prerii, mlaștini și lacuri. Specialiștii de mediu specă că DMZ-ul se va conserva ca rezervație naturală, având pregătite pentru aceasta un set de obiective și planuri. În 2005, fondatorul CNN-ului și magnatul media Ted Turner, în timpul unei vizite în Coreea de Nord, a spus că va sprijini financiar orice planuri de a transforma DMZ-ul într-un parc al păcii și un sit al patrimoniului Mondial protejat de O.N.U.[12]
În septembrie 2011, Coreea de Sud a depus un formular de nominalizare la Man and the Biosphere Programme (Programul "Omul și Biosfera", MAB) de pe lângă UNESCO pentru desemnarea a 435 km² din partea de sud a DMZ-ului, la sud de linia de demarcație militară (LDM), dar și a 2.979 km² din zone controlate privat, drept „rezervații ale biosferei”, conform cadrului statutar al Rețelei Mondiale a Rezervațiilor Naturale (World Network of Biosphere Reserves).[13][14]
Coreea de Nord s-a opus aplicării la program, considerând încercarea Coreei de Sud o violare a acordului de armistițiu.[15]
Galerie
[modificare | modificare sursă]-
Soldați sud-coreeni și un ofițer american monitorizând Zona demilitarizată coreeană -
Intrarea principală în partea nord-coreeană a DMZ-ului, la nord de Panmunjom. 37°57′54.23″N 126°38′46.59″E / 37.9650639°N 126.6462750°E -
Poarta de intrare nord-coreeană către Zona demilitarizată -
Nord-coreeni monitorizând zona
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ „Korean Demilitarized Zone: Image of the Day”. NASA Earth Observatory. Accesat în .
- ^ Bermudez (2001), pg 1.
- ^ "Background Note: North Korea", US Department of State, October, 2006.
- ^ Elferink, Alex G. Oude. (1994). The Law of Maritime Boundary Delimitation: a Case Study of the Russian Federation, p. 314., p. 314, pe Google Books
- ^ „Welcome to North Korea: A film by Peter Tetteroo for KRO Television”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „DMZ: Demilitarized Zone”. Korea Konsult. Accesat în .
- ^ a b „New York Times, 1999”. Korean-war.com. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Tear Down the Korean Wall”. DPRK UN Mission. . Accesat în .
- ^ „10 Days in North Korea”. RT. . Accesat în .
- ^ a b c „Korea's DMZ: The thin green line”. CNN. . Accesat în .
- ^ „Korean 'Tigerman' Prowls the DMZ”. International Korean News. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Ted Turner: Turn Korean DMZ into peace park”. USA TODAY. . Accesat în .
- ^ Choi, Chungil. „Nomination of Korea DMZ Biosphere Reserve” (PDF). Accesat în .[nefuncțională]
- ^ Kim, Jeong-su. „Seoul to seek UNESCO Biosphere Reserve status for DMZ”. Hankyoreh. Accesat în .
- ^ Cho, Do-soon (). „Biosphere reserve status for the DMZ is urgent”. JoonAng Daily. Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Bermudez, Joseph S. (). Shield of the Great Leader. The Armed Forces of North Korea. The Armed Forces of Asia. Sydney: Allen & Unwin. ISBN 1-86448-582-5.
- Elferink, Alex G. Oude, (1994). The law of maritime boundary delimitation: A case study of the Russian Federation. Dordrecht: Martinus Nijhoff. 10-ISBN 079233082X/13-ISBN 9780792330820; OCLC 123566768
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
- U.S. army official on Korean Demilitarized Zone, image archive
- Washington Post correspondent Amar Bakshi travels to the Korean Demilitarized Zone... And uncovers the world's most dangerous tourist trap, January 2008.
- Status and ecological resource value of the Republic of Korea's De-militarized Zone[nefuncțională]
- Tour Of DMZ on YouTube. Dec. 2007
- DMZ Forum: Collaborative international NGO focusing on promoting peace and conservation within the Korean DMZ region
- ABCNews/Yahoo! report/blog on the DMZ
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||
