Iehuda Leib Țirilson
| Leib Țirelson יהודה לייב צירלסון יהודה לייב צירלסאהן | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Kozeleț, Cernigov(d), Imperiul Rus |
| Decedat | (81 de ani) Chișinău, URSS |
| Înmormântat | Chișinău |
| Cetățenie |  România |
| Religie | iudaism |
| Ocupație | rabin politician |
| Limbi vorbite | limba ebraică limba idiș limba aramaică limba rusă limba română |
| Activitate | |
| Funcție | Senator al României |
| Partid politic | Agudath Israel |
| Rude | Boris Semenovici Țirelson[*] |
Modifică date / text  | |
Iehuda Leib Țirilson,[1] sauȚirelson (în ebraică: יהודה לייב צירלסון, în idiș: יהודה לייב צירלסאהן; în rusă Лейб Моисеевич Цирельсон, transliterat: Leib Moiseevici Țirelson; n. 13/24 decembrie 1859, Ucraina țaristă – d. 6 iulie 1941, Chișinău) a fost un teolog iudaic, care a îndeplinit funcția de Șef-Rabin (harav hakolel) al Comunității Evreilor din Basarabia, cu sediul la Chișinău (1908-1941).
Biografie
[modificare | modificare sursă]S-a născut în anul 1859 în localitatea Kozeleț, gubernia Cernigov (Ucraina de astăzi), în familia rabinului Moișe Haim Țirilson. La vârsta de 19 ani a devenit rabin, titlu primit de la Seminarul Rabinic din Priluki. Din acea perioadă, a început să scrie articole în limbile ebraică, idiș și rusă în diferite periodice ale vremii în care prezenta ideea năzuinței evreilor de a avea un stat în Palestina.
În anul 1898 a participat la prima conferință a tuturor sioniștilor ruși, organizată la Varșovia. Inițial a suportat mișcarea Mizrahi, dar ulterior s-a îndepărtat de sionism. în anul 1908 a fost ales ca Șef-Rabin al Comunității Evreilor din Basarabia, cu sediul la Chișinău. În această calitate, rabinul Țirilson a fost membru al Dumei din Rusia (Camera inferioară a Parlamentului țarist).
În anul 1911 a fost unul dintre semnatarii scrisorii celor 300 de rabini ruși care condamnau procesul antisemit cunoscut ca Afacerea Beilis. În același an a primit titlul de cetățean de onoare al Imperiului Rus. În anul 1912 s-a aflat printre liderii iudaici și rabinii care au fondat mișcarea ultraortodoxă mondială Agudat Israel.
În anul 1918 Basarabia a devenit parte a României, iar rabinul Țirilson a fost nominalizat ca șef-rabin al întregii Basarabii. A dezvoltat un sistem de educație iudaică, începând cu grădinițe și terminând cu ieșiva, unde au fost formați viitori rabini proeminenți, cum au fost cei din Rîbnița și Buhuși.
Rabinul Țirilson era un filozof și un promotor al înțelegerii religioase. El a fost publicist și liderul Comitetului Rabinic. Cu ajutorul guvernului rus, a acordat ajutor refugiaților din primul război mondial. Apoi a fost de asemenea un luptător energic pentru drepturile evreilor din România. Rabinul Țirilson a fost una din marile autorități talmudice ale timpului său, unul dintre fondatorii și conducătorii mișcării ultraortodoxe „Agudat Israel” din Chișinău (1920), care a devenit ulterior autonomă. A prezidat două consilii ale „Agudat Israel” în 1923 și 1929. În anul 1923, a sprijinit ideile lui Yehuda Meir Shapira.
În anul 1920, având suficiente cunoștințe de limba română, a fost ales să-i reprezinte pe evreii din Basarabia în Senatul României. În anul 1922 a rămas singurul reprezentant al evreilor în legislativul României. A participat în anul 1923 la ceremonia încoronării regelui Ferdinand I al României. El a îndeplinit pentru o perioadă și funcția de primar al municipiului Chișinău, atunci când Basarabia a revenit în componența României. El a protestat în Senat împotriva exceselor antisemite. La propunerea ministrului de interne Octavian Goga, Senatul a votat în unanimitate să nu includă cuvântul rabinului Țirilson în jurnalul oficial al dezbaterilor. Dezgustat, bătrânul conducător evreu a părăsit clădirea Senatului și a demisionat din acest for în anul 1926.
În Basarabia, pe de o parte, acțiunea rabinului Țirilson din Chișinău și a celorlalte comunități a menținut și a dezvoltat ieșivot și hedarim, pe de altă parte o vastă rețea de școli Tarbut-Sioniste au dat, în această regiune, noilor generații un caracter național-evreiesc.
După ocuparea Basarabiei de către URSS, a fost persecutat datorită convingerilor sale antisovietice. A fost ucis de o bombă aruncată de aviația germană la 6 iulie 1941 (11 Tamuz 5701) cu ocazia pogromului antievreiesc din Chișinău, atunci când armatele germane și române au intrat în Basarabia (alte surse susțin că Țirilson a condus o delegație de evrei ce i-a întâmpinat pe soldații români când au reintrat în Chișinău, însă au fost executați, fiind acuzați de colaborare cu sovieticii).[2] Marea sa piatră funerară din cimitirul evreiesc din Chișinău conține câteva suluri ale Torei profanate în urma pogromului antievreiesc din 1903 din Chișinău.
Multe din operele sale au fost publicate postum în Israel și în Statele Unite. Nepotul său este cunoscutul matematician israelian Boris Tsirelson.
In memoriam
[modificare | modificare sursă]- Fosta stradă Sovietskaia/Popovskaia din Chișinău în Republica Moldova azi Rabbi Țirilson, și străzi in cinci orașe din Israel îi poartă numele (la Tel Aviv - din 24 martie 1954)
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Sinagoga Rabbi Țirilson din Chișinău
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „HOTĂRÂRE Nr. 129 din 19-05-2022 privind modificarea Registrului monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1531/1993”. Parlamentul Republicii Moldova. . Accesat în .
- ↑ The Sentinel, v.127 no. 04, 1942http://www.idaillinois.org/digital/collection/p16614coll14/id/56403/
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- „Colecția Revistei Cultului Mozaic”
