Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori

Această subpagină este folosită pentru raportarea de erori ale filtrelor de modificări. Introduceți un nou subiect pentru a anunța dacă un filtru v-a împiedicat să faceți o modificare într-un articol.

Atenție! Mesajele care nu au legătură cu filtrarea modificărilor vor fi șterse! Pentru întrebări legate strict de Wikipedia, folosiți Wikipedia:Cafenea.

Nu pot arhiva Cafenea iunie 2012

Filtrul nu-mi permite să salvez pagina arhivată. -- Victor Blacus (discuție) 18 iulie 2012 14:04 (EEST)

Cu puțin înainte, testasem filtrul pe o subpagină de utilizator a mea. Am fost cumva trecut pe o listă neagră? Dacă da, consider că e un bug. -- Victor Blacus (discuție) 18 iulie 2012 14:13 (EEST)

Am rezolvat problema. Pusesem „|” (sau) înainte de instrucțiunea care căuta „protejat” și nu mai lua în considerare „{{” de la început. Astfel filtra orice modificare care conținea cuvântul „protejat”, nu formatul {{protejat}}.  Daniel  Mesaj  18 iulie 2012 14:17 (EEST)

Ajutor la erori

Nu am inteles...daca descrierea are continut este considerata "reclama" "autopromovare", daca este scurta (ciot) este "periculoasa" "vandalism" Sunt o persoana de buna credinta, care nu doreste reclama sau sa aduca prejudicii comunitatii wiki, dar nu inteleg si vreau sa invat unde gresesc. Am creat un cont (pt a demonstra seriozitate - nu anonim) la care am fost informat ca va fi utilizat de mai multe persoane (trageti concluzii fara nici o baza). Nu pot alege orice nume de utilizator? este mai bine anonim sau un nume fals? Alegerea numelui de utilizator si e-mailul (confirmat) consider ca ofera corectitudine si buna credinta. Doresc sa-mi aduc contributia la diverse proiecte, trebuie sa incep de undeva, sunt incepator (nou venit in comunitate), daca totul este cenzurat si toti sunt "raufacatori" doar analizand contul de utilizator Consider ca nu trebuie sa fiu blocat sau sa imi fie sterse paginile (contributiile), nu am incalcat regulamentul si politica wiki, am fost pertinent in proiectul meu Daca am gresit indrumati-ma, si nu considerati ca toti romanii sunt "infractori"

Va multumesc si astept raspuns

Lucian R ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Anuntulimobiliar (discuție • contribuții) la 12 august 2012 10:15 (EEST).

Nu, nu puteţi folosi orice nume de utilizator și nici nu puteţi scrie orice. —Andrei^discuţie 12 august 2012 10:15 (EEST)

Eu n-am moodificat. Am vrut doar să fac o pagină cu un om biblic care n-a vea pagină în română. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.113.160.176 (discuție • contribuții).

Conform bibliei Sala a fost fiu al lui Cainan si tată al lui Eber. Conform evangheli după Luca, Sala apare în genealogia lui Iisus.

Acesta este un text prea scurt ca să poată fi numit articol (ca să nu mai vorbim de greșeli). Limita minimă impusă este de 200 de octeți.  Daniel  Mesaj  8 septembrie 2012 15:23 (EEST)

Stergerea paginii Fares

Buna ziua,

Ma numesc Alexandru Dan si incerc sa construiesc o pagina Wikipedia pentru compania Fares din Orastie. Nu am avut intentia de a promova compania Fares pe Wikipedia, ci vreau sa grupez cele mai importante informatii aici. Intentiile mele sunt strict informative. Fares este un brand romanesc cu o istorie de peste 80 de ani, care merita sa fie prezent pe wikipedia, ca orice alt brand.

Multumesc. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Fares1929 (discuție • contribuții).

De ce filtru este legată problema asta? —Andrei^discuţie 20 septembrie 2012 18:02 (EEST)

[1]  Daniel  Mesaj  20 septembrie 2012 19:03 (EEST)

A, vechiul articol prea scurt. S-a discutat limita asta, și pare de bun simț din ce văd. —Andrei^discuţie 21 septembrie 2012 11:08 (EEST)

Grupul Carpatin Făgărășan

Am eliminat pasajele considerate a fi preluate de pe http://ogoranu.ro/lupta-anticomunista. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Bogdan Uleia (discuție • contribuții).

Ce filtru a comis o eroare? În ce constă ea? —Andrei^discuţie 21 ianuarie 2013 11:25 (EET)

Lista conducatorilor de stat In anul 2013

Nu am terminat de adapatat articolul din franceza la care am contribuit si am vrut sa-l salvez. A parut un filtru pentru termeni licentiosi si nu inteleg de ce. Poate subnt cuvinte in franceza care nu le-am tradus inca. Articolul mi se pare util pentru ca apare cam in toate limbile importante europene si, odata edita, modificarea lui de le un an la ltul e foarte simpla ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Bogdan Uleia (discuție • contribuții).

Se poate să existe termeni în franceză care ar putea fi licențioși în română. Dacă pagina nu e terminată, dar vreți să vedeți cum arată, nu o salvați, faceți previzualizare. —Andrei^discuţie 21 ianuarie 2013 11:25 (EET)

Cred că e vorba de cuvântul fut, care în franceză este „a fi” la perfect simplu, persoana a III-a, singular. Oricum, rămâne valabil sfatul de a evita plasarea de texte în limbi străine în spațiul de lucru principal. —Andrei^discuţie 22 ianuarie 2013 14:31 (EET)

Iluminismului- iluminism

La click-ul pe cuvantul linckat "Iluminismului" (http://ro.wikipedia.org/wiki/Romantism) se ajunge la pagina "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Iluminismului&action=edit&redlink=1" in care se spune <<Nu există o pagină cu acest titlu. O puteți crea introducând conținutul în caseta de mai jos și apăsând apoi butonul „salvează pagina”...>>

Si totusi o astfel de pagina exista aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Iluminism ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 188.25.253.155 (discuție • contribuții).

 Rezolvat -- Victor Blacus (discuție) 6 iunie 2013 10:35 (EEST)

Adăugarea formatului de protejare

Filtrul insistă să nu mă lase să adaug formatul {{Pp-template}} la un format protejat. Cum el a fost scris înainte să existe noțiunea de protejare a formatelor, se vede treaba că trebuie revizitat codul pentru a-l învăța cum e cu protejarea formatelor. Nu am timp să mă uit acum, dar las mesajul ca să-l revizitez sau poate repară altcineva între timp. —Andrei^discuţie 2 mai 2014 11:16 (EEST)

 Rezolvat —Andrei^discuţie 14 mai 2014 13:04 (EEST)

Eliminare de note de subsol

În modificarea asta anonimul doar a adăugat text, iar filtrul de abuz spune că dânsul ar fi șters note de subsol, în timp ce cea mai apropiată notă de subsol este la două propoziții distanță și utilizatorul nici nu s-a atins de ea. --XXN (discuție) 28 septembrie 2014 01:04 (EEST)

În schimb în această modificare (+1) a fost ștearsă o referință dar filtrul de abuz nu a anunțat asta. --XXN (discuție) 1 octombrie 2014 01:04 (EEST)

Se pare că originalul lui nu mai există/nu mai e activ la en.wp. Pe de altă parte e doar la nivel de etichetare, deci nu încurcă utilizatorii. —Andrei^discuţie 28 ianuarie 2015 13:51 (EET)

Etichete

Nu e chiar eroare, dar unele etichete ale filtrului de abuz conțin diacritice greșite. Ar trebui corectate. --XXN 26 decembrie 2014 15:47 (EET)

Eroare

În modificare asta filtrul avertizează: Ștergerea etichetelor șr sau șterge, dar așa ceva nu a avut loc și în genere nu a fost ștearsă sau măcar atinsă nici o etichetă. --XXN 8 ianuarie 2015 17:26 (EET)

Uitându-mă pe istoricul filtrului, văd că utilizatorul a încercat să șteargă și eticheta {{copyvio}}, a fost avertizat de filtru și a renunțat la idee. Se pare că filtrul aplică eticheta oricum dacă tentativa a existat de la început. —Andrei^discuţie 28 ianuarie 2015 13:56 (EET)

cei cu asta?

nu doreste sa accepte ceea ce scriu eu ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Mihai zmeu (discuție • contribuții).

NU pot scrie ce inseamna rekt

nu pot scrie ce inseamna rekt ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 84.117.132.32 (discuție • contribuții).

Eroare Ciot

Bună, Recent am dat peste o eroare, spunand că articolul meu este prea scurt și periculos, indiferent dacă am adaugat ciotferoviar. Se poate rezolva? --TrainSimFan (discuție) 6 mai 2015 00:50 (EEST)

Articolele noi prea scurte sunt respinse de filtru. Dacă aveți referințe destule pentru un articol nou, completați-l până devine puțin mai consistent. Dacă nu, atunci poate că materialul își are locul în alt articol. —Andrei^discuţie 6 mai 2015 10:38 (EEST)

nu ma laasa sa modific

e ceva gresit la Mihai Eminescu ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 95.77.153.237 (discuție • contribuții).

Dacă nu ne spuneți ce e greșit (ce încercați să editați) și ce eroare primiți, nu vă putem ajuta--Strainu (دسستي‎)  25 mai 2016 13:41 (EEST)

N-are nicio legătură cu Eminescu. A încercat să creeze un articol nou intitulat Groapa cu nisip și conținând o definiție tautologică. Articolul a fost respins de filtrul 16 pentru că era prea scurt. —Andrei^discuţie 25 mai 2016 13:46 (EEST)

Articolul Șorban.

Bună ziua, am dorit să creez un articol, intitulat Șorban, cu mai mulți membri care au articole individuale pe Wikipedia, după modelul unor articole similare. Conținutul nu a fost acceptat. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Cornelia Nistor (discuție • contribuții).

De care filtru nu a fost acceptat? Presupun că de cel de pagină scurtă. Două lucruri puteți face: scrieți introducerea mai amplă, gen: „Denumirea Șorban se poate referi la:...”; celălalt e să urmați până la capăt modelul acelor pagini similare și să includeți formatul {{dezambiguizare}}. —Andrei^discuţie 17 august 2016 15:19 (EEST)

Data nastere corecta Grig Chiroiu: 7 februarie 1970

Data nastere: 7 februarie 1970 ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de GRIG CHIROIU (discuție • contribuții).

Modificare pagina ANSVSA

Buna ziua,

Am incercat sa aducem ceva completari la pagina oficiala a Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor si am intampinat aceasta eroare. Mentionam ca ne dorim sa aducem si pe viitor completari privind activitatea curenta a institutiei noastre. Va multumim

Serviciul Comunicare Autoritatea Natională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

---

office@ansvsa.ro; www.ansvsa.ro;

---

Piața Presei Libere nr. 1, Corp D1, Sector 1, Cod Poștal 013701; București, România

Filtru obscenități - REM

Vreau să modific pagina R.E.M. cu textul de aici, dar primesc eroare cu filtrul de obscenități. Am încercat să șterg Cans of Piss și Negro Wives, dar n-a ajutat. Care-i faza? Am I missing something? --MouseyN1 (discuție) 24 noiembrie 2016 13:47 (EET)

Am adăugat textul de la pastebin în articol. Voi verifica să văd ce anume a declanșat filtrul.— Ionutzmovie discută 24 noiembrie 2016 14:05 (EET)

Merci! --MouseyN1 (discuție) 24 noiembrie 2016 14:08 (EET)

Era de la cuvântul prost. L-am scos din filtru.— Ionutzmovie discută 24 noiembrie 2016 14:22 (EET)

Termeni licențioși - Obscenități

Nu reușesc să creez pagină (Miloș Dumbraci) pe motiv că ”este periculoasă”, ar cuprinde termeni licențioși/obsceni. În realitate, nu există astfel de termeni! Rog vizualizare

E false positive de la Philip K. Dick. Încercați fără menționarea autorului, o voi adăuga ulterior, avem zilnic zeci de anonimi care introduc obscenități și se mai întâmplă să scape și câte o contribuție pozitivă.— Ionutzmovie discută 25 noiembrie 2016 19:01 (EET)

Acceptarea articolor mici

Va rugam, in privirea voastra sa accepti in regula Wikipedia, sa acceptati articolele mici. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 92.85.137.19 (discuție • contribuții).

Nu se poate, limita de 200 de octeți este una rezonabilă pentru orice subiect, fiind testată de-a lungul mai multor ani. Articolul dvs., Foresta Vidra, era agramat, iar subiectul acestuia este nenotabil, astfel că nu ar fi fost păstrat nici dacă îndeplinea regula.— Ionutzmovie discută 7 decembrie 2016 19:13 (EET)

Foresta Fălticeni

Am corectat anii retrogradării și promovării Forestei în liga I, dar nu știu de ce wiki îmi zice că am introdus termeni obsceni. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 109.103.78.151 (discuție • contribuții).

Încercați acum, am revenit la o versiune mai veche a filtrului.— Ionutzmovie discută 7 decembrie 2016 23:31 (EET)

Revista Muzica

Despre revista Muzica scrie ca a fost editata in Olanda in 1921. Nu este adevarat. A fost Bucuresti, 1908. Am postat un studiu, extras din propria mea carte. Daca se poate afisa, ar fi minunat. Va multumesc!

Eroare in salvarea informatiei

Modificarea nu merge a fi salvata/afisata. Linkurile la aceasta sectiune nu functioneaza. Sectiunea trebuie ori stearsa in lipsa informatiilor or linkurile updatate ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 77.233.250.50 (discuție • contribuții).

Linkurile moarte nu se marchează cum ați făcut-o dvs, cu (Linkul nu mai este bun), ci cu {{lnf}}.— Ionutzmovie discută 5 ianuarie 2017 15:13 (EET)

Schimbare poza

Schimbarea pozei este imposibila datorita erorii + ca pagina a fost putin deterioarata. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Vasikp1 (discuție • contribuții).

Concret: care poză și care pagină? --Bătrânul (discuție) 21 ianuarie 2017 20:50 (EET)

Am primit o eroare la modificarile aduse paginii Ioana Ciolacu. Va rog sa acceptati aceste modificari deaorece exista niste coduri care trebuie scoase, plus dorim sa modificam sectiunea Premii intr un alt format. Multumim!

Am dublat infocaseta din greseala, as dori sa sterg una dintre ele. Multumesc!

Update

Buna ziua,

Am facut un update al celor mai inalte cladiri. Am sters cateva informatii vechi, care nu mai sunt relevante.

Multumesc

Hello,

I made an update of the tallest buildings in Bucharest. I've deleted some old info, not relevant any more.

Thank you ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 188.247.226.197 (discuție • contribuții).

Nu este o eroare a filtrului. Pur și simplu, filtrul este pus acolo pentru a împiedica modificări atât de drastice ale unor articole din partea noilor utilizatori, deoarece în 99% din cazuri aceste modificări sunt distructive. Vă recomandăm să vă înregistrați un cont pentru a aduce contribuții ca acestea, mai complexe, în paginile Wikipediei. —Andrei^discuție 14 februarie 2017 10:19 (EET)

Intrebare

Bogdana provine de la doctorul Bogdan care a facut acest experiment pe o femeie batrina .

Dece acest text este catalogat ca

obscen ? 

Ceva este dubios . E trist ca se intimpla asa ceva . ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Dumitrescu SufarStar (discuție • contribuții).

Vreau sa contribui la o pagina, iar eroarea spune ca a gasit obscenitati

Pagina pe care vreau sa o adaug la legaturi externe NU contine obscenitati! ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.121.147.115 (discuție • contribuții).

Pagina de la legături externe nu. Cuvântul din introducere căruia i se corectează automat diacriticele, da. Oricum, însă, legătura nu trece WP:LE și nu e cazul să fie adăugată. —Andrei^discuție 16 mai 2017 09:30 (EEST)

Am incercat sa fac o pagina pe tema unui obiect popular(Caganer) ce estee foare putin vulgar dar mesajele automate si protocoalele de securitate sunt prea stricte , si nu am absolut nici o modalitate de a revizui exact "Obsceniatile" ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de AlexandruBraescu (discuție • contribuții).

AlexandruBraescu, am preluat pagina pe care ați încercat să o salvați și am introdus-o eu la Caganer. Bănuiesc că e de la textul care scrie „cacone sau pastore de caca”. În tot cazul, puteți edita mai departe, iar după încă puține editări și câteva zile de la înregistrare, filtrul nu vi se va mai aplica dumneavoastră. Dacă mai aveți probleme, vă sfătuiesc să salvați incremental (câte un paragraf, în timp ce restul îl păstrați într-un editor extern), apoi veți putea vedea mai exact din ce paragraf vine. S-ar putea să vă atragă notificarea de {{Previzualizare}} din partea cuiva, dar nu ar fi cel mai rău lucru.

Ionutzmovie, în continuare și mai ales din cauza celor două reclamații de aici, sunt ambivalent privind beneficiile interzicerii abrupte practicate de filtru (pe celălalt taler al balanței stau totuși mii de editări malițioase care au fost preîntâmpinate). Îmi vine să zic că am putea avea două, unul care avertizează/etichetează, pentru utilizatori autentificați, și unul care interzice, pentru utilizatori neautentificați; eventual am putea rafina cu ajutorul opțiunilor privind vârsta contului și numărul de editări (care ne permite control mai fin decât apartenența la grupul autoconfirmed). —Andrei^discuție 17 mai 2017 20:08 (EEST)

Sunt de acord cu rafinarea propusă mai sus.— Ionutzmovie discută 18 mai 2017 01:45 (EEST)

Am incercat sa editez iar protocolul nu m a lasat pana nu am eliminat termenii defecare si pastore de caca , primul termen este singura modalitate elevata de exprimare iar a doua e o expresie portugheza , in mesajul generat automat mi se cere sa contactez un admin , ceea ce nu stiu sa fac , pagina - Caganer va rog modificati dumneavoastra termenii deoarece eu nu pot sa depasesc aceste protocoale EXTREM de putin gandite, va rog.--AlexandruBraescu (discuție) 18 mai 2017 22:10 (EEST)

Dacă ați vedea cât de complicată e expresia regulată din filtrul 4, n-ați mai zice că e extrem de puțin gândită. Ce cred eu că n-a fost foarte bine gândit este faptul că filtrul interzice editarea. Cum spuneam, în curând (după datele contului dumneavoastră, chiar din seara aceasta) veți fi autoconfirmat și filtrul nu vi se va mai aplica. —Andrei^discuție 19 mai 2017 10:22 (EEST)

Fiecare se gândește numai la modificările sale, nu ține cont că sunt sute de utilizatori care vandalizează zilnic Wikipedia și nimeni nu este obligat să facă curat după ei, administratorii fiind voluntari neplătiți. Cine este bine intenționat (filtrul are mult prea puține false positive) să salveze codul sursă într-un fișier .doc și să-mi lase linkul pe pagina de discuție.— Ionutzmovie discută 19 mai 2017 11:00 (EEST)

Eu unul înțeleg perfect asta. Pentru o discuție echilibrată trebuie adus și argumentul ăsta. Sunt cam 5000 de vandalisme pe care le-a preîntâmpinat și, la o medie de 10 secunde pe vandalism (anulare, avertizare), ne-a scutit până acum în total de peste 800 de ore de muncă, adică circa 34 de zile, non-stop. —Andrei^discuție 19 mai 2017 11:09 (EEST)

Da , in cazuri de vandalizare filtrul este complet bine intenționat însă nu este destul de avansat încât să poată prelua contextul ci doar caută anumite cuvinte , altfel nu îmi explic , iar faptul că admini sunt voluntari este admirabil dar aducerea ca argument a acestui caracter de voluntar obstrucționează ideea in sine limitad o .--AlexandruBraescu (discuție) 21 mai 2017 23:28 (EEST)

EXTRAORDINAR , am făcut un edit care nici măcar nu modifica termenii cu caracter obscen și nu am putut modifica , am adăugat doar niste linkuri interne și mi a zis că este o editare ce nu e benefică și că se poate să mă blocheze ....... --AlexandruBraescu (discuție) 21 mai 2017 23:28 (EEST)

Chavit Singson Ilocos Triad

Can you blank and request CSD been added by Applegate sock mentioned in and delete the attack page 2602:306:36D5:5690:24AA:CA92:341B:E97 (discuție) 12 iunie 2017 01:51 (EEST)

Schimbare data nasterii

Buna ziua. CL (https://ro.m.wikipedia.org/wiki/CL_(cântăreață)) este nascuta pe 26 februarie, nu 25. Nu pot sa editez, desi incerc.

 Rezolvat--Strainu (دسستي‎)  18 iunie 2017 01:26 (EEST)

Postare de articol

Nu am putut sa postez un articol din cauza ca nu m-ati lasat din cauza numelui ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Eu Singur (discuție • contribuții).

Este filtrul 44, care a funcționat corect. Scopul lui este să împiedice crearea de pagini de utilizator cu reclame. —Andrei^discuție 12 iulie 2017 12:18 (EEST)

sesizare

De ce nu ma lasati sa public despre proanimatie.ro? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Daniel Todoran-Rares (discuție • contribuții).

Filtrul a funcționat corect. Pagina de discuții a utilizatorului nu este pentru ce încercați dumneavoastră să o folosiți. —Andrei^discuție 11 august 2017 11:16 (EEST)

modificari

Am incercat sa fac cateva modificari la modul de exprimare, corectii ortografice si gramaticale, dar acestea sunt detectate ca fiind de natura ”Obscenitati”, desi nu este cazul ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 92.82.137.7 (discuție • contribuții).

Am aplicat eu modificările; nu înțeleg exact de ce le blochează, expresia filtrului nu se potrivește deloc cu modificările efectuate. Vă sfătuiesc cu căldură să vă înregistrați un cont; în scurt timp nu veți mai avea asemenea probleme. —Andrei^discuție 11 august 2017 11:15 (EEST)

added_lines conține numele lui Suge Knigt care declanșează filtrul. Se poate afla cu orice editor mai deștept, căutând expresia regulată din filtru.--Strainu (دسستي‎)  11 august 2017 12:33 (EEST)

Mda. Am umblat cu https://regex101.com/ dar am omis să fac căutarea case insensitive și nu-mi găsea match-ul. —Andrei^discuție 11 august 2017 12:57 (EEST)

Data de nastere a artistei

Artista e născută pe 22 august!!! ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Cos3005 (discuție • contribuții).

@Cos3005: Care artistă? //  Gikü  vorbe  fapte  22 august 2017 19:04 (EEST)

E vorba de Irina Rimes. Vezi aici ce-a încercat să facă. Filtrul e pentru vandalul cu datele biografice. Poate vreun patrulator ne poate spune dacă a mai fost activ recent.--Strainu (دسستي‎)  22 august 2017 19:20 (EEST)

Da, l-am tot blocat și săptămâna asta. —Andrei^discuție 22 august 2017 19:44 (EEST)

Am o problema la o pagina.

Buna ziua, am o problema la o pagina, care o vreau sa o creez, dar nu imi da voie. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de BoyShock (discuție • contribuții) la 9 septembrie 2017 15:53‎ (EEST).

Ați reușit să o creați, dar a fost ștearsă pentru că nu este despre un subiect notabil. —Andrei^discuție 11 septembrie 2017 10:27 (EEST)

modificare nepermisă

Bună ziua,

Nu mi se permite mutarea traducerii din spațiul utilizator în spațiul public. Este vorba de această pagină https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:IerdnA/Dumnezeu:_o_am%C4%83gire pe care nu o pot redenumi în Dumnezeu: o amăgire. Mulțumesc. --IerdnA (discuție) 13 septembrie 2017 22:02 (EEST)

V-am mutat eu pagina. După ce veți mai acumula editări, filtrul nu vă va mai deranja.

În ce privește filtrul, îmi vine să zic că limita numărului de editări e cam mare. —Andrei^discuție 14 septembrie 2017 12:29 (EEST)

redenumire periculoasă

Bună ziua,

Nu pot redenumi pagina https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:IerdnA/Dawkins:_o_am%C4%83gire%3F în Dawkins: o amăgire.

Mulțumesc anticipat --IerdnA (discuție) 18 septembrie 2017 18:20 (EEST)

 Realizat --Bătrânul (discuție) 18 septembrie 2017 19:18 (EEST)

Crearea paginii „Academia Leopoldină”

Scuzați deranjarea, dar am o problemă și nu știu ce ași fi făcut greșit…:

Această acțiune a fost identificată în mod automat ca fiind periculoasă, din acest motiv fiind refuzată. Dacă într-adevăr credeți că modificarea dumneavoastră a fost constructivă, vă rugăm să raportați această eroare. O descriere sumară a regulii abuzului care se potrivește acțiunii dumneavoastră este: Adăugarea de elemente HTML greșite.

Dacă apăs „raportați această eroare”, trebuie să ies, dar și legătura este pierdută. Puteți sä mă ajutați? Cu bine.--Sacha47 (discuție) 20 septembrie 2017 14:02 (EEST)

Renunțați la elementul HTML center. Este depășit și se elimină din toate paginile. —Andrei^discuție 20 septembrie 2017 14:49 (EEST)

[conflict de editare] Sacha47, pe scurt, ați introdus în articol tagurile center sau font. Ele sunt considerate învechite și la un moment în viitorul destul de apropiat vor cauza probleme de afișare. Găsiți lista completă a tagurilor învechite, precum și sugestii de înlocuire la mw:Help:Extension:Linter/obsolete-tag. Dacă aveți nevoie de textul articolului, el a fost salvat de filtru și se poate recupera. Pentru a apăsa pe un link fără a părăsi pagina curentă puteți apăsa pe tasta Ctrl în timp ce dați clic pentru a vi se deschide o filă nouă cu respectiva legătură.--Strainu (دسستي‎)  20 septembrie 2017 14:50 (EEST)

Vă mulțumesc mult, domnilor. Foarte păcat, cä nu se mai poate centraliza. Cu bine.--Sacha47 (discuție) 20 septembrie 2017 14:57 (EEST)

Ba se poate, citiți pagina recomandată de Strainu – sugestiile de înlocuire se găsesc în primul tabel. //  Gikü  vorbe  fapte  20 septembrie 2017 15:13 (EEST)

[conflict de editare] Se poate, doar că cu CSS, nu cu tagul center. Vedeți sugestiile de la legătura dată de Strainu.

...dar e important să ne punem și noi problema și să nu abuzăm: centrarea unor elemente ar trebui lăsată la latitudinea cititorului, care o poate schimba unitar în toate paginile prin modificarea stilurilor. —Andrei^discuție 20 septembrie 2017 15:14 (EEST)

!!!!! //  Gikü  vorbe  fapte  20 septembrie 2017 15:23 (EEST)

Dacă e vorba de libertatea cititorului, se poate folosi clasa center, așa cum am făcut eu aici. Dar cred că intrăm în prea multe detalii tehnice...--Strainu (دسستي‎)  20 septembrie 2017 15:49 (EEST)

Poate m-am exprimat incorect. Problema mea este, că nu izbutesc. Ați puteam să-mi dați un exemplu acolo? Ar fi un mare ajutor pentru mine.--Sacha47 (discuție) 20 septembrie 2017 16:03 (EEST)

Pentru tabele varianta e puțin diferită aparent. Am făcut eu modificarea--Strainu (دسستي‎)  20 septembrie 2017 16:17 (EEST)

Vă mulțumesc foarte mult.--Sacha47 (discuție) 20 septembrie 2017 16:28 (EEST)

Ciuperci comestibile

Cine poate să ajută?--Sacha47 (discuție) 28 septembrie 2017 16:17 (EEST)

E exact aceeași problemă ca la articolul anterior. În plus, nici nu închideți tagurile pe care le deschideți. Sfatul meu ar fi să folosiți editorul vizual, care rezolvă el aceste probleme.--Strainu (دسستي‎)  28 septembrie 2017 16:25 (EEST)

V-am înlocuit eu cu robotul tagul center. Puteți folosi copy-paste mai departe, dar vă rog să adăugați tagul de închidere (</div>) acolo unde se termină textul centrat. Din nou, editorul vizual v-ar scuti de aceste probleme tehnice.--Strainu (دسستي‎)  28 septembrie 2017 16:53 (EEST)

Asta nu înțeleg și nu accept astfel. Știu cum merge la text (datorită Dvs.). M-am lămurit cum merge la imagini. Însă aici! Ei bine, atunci nu o să mai edit aici nimic în consecință. Probabil sunt mii de editori afectați cu această problemă.--Sacha47 (discuție) 28 septembrie 2017 17:57 (EEST)

Vai, acum am văzut! E o nebunie! Vă mulțumesc foarte mult! Restul il fac eu cu timpul pe paginile de ciuperci.--Sacha47 (discuție) 28 septembrie 2017 18:02 (EEST)

@Sacha47: Cu plăcere. Înțeleg perfect că acest filtru vă afectează, dar e un rău necesar pe termen lung. Nu trebuie să vă faceți griji decât pentru liniile pe care le modificați, restul pot fi lăsate în pace. De asemenea, dacă adăugați în viitor linii noi, puteți încerca să declarați textul centrat o singură dată pe linie, ca aici. În acest fel nu mai trebuie să centrați fiecare celulă.--Strainu (دسستي‎)  28 septembrie 2017 17:11 (EEST)

Ceva mai puțin tehnic care are același rezultat este formatul {{centrat}}. Are un singur parametru, textul de afișat centrat--Strainu (دسستي‎)  29 septembrie 2017 01:48 (EEST)

Încă odată vă mulțumesc mult. Ce ași face fără ajutorul Dv.?--Sacha47 (discuție) 29 septembrie 2017 08:55 (EEST)

Utilizator:Albacore60/Rezistența_anticomunistă_din_România_Essai

Crearea unui proiect de lucru. Vă mulțumim că ați permis această creație. => problema este legată de acest tabel, dar trebuie să pot să o modific, astfel încât modificările să poată fi aplicate pe articolul publicat. A fost refuzat pe Utilizator:Albacore60/Rezistența_anticomunistă_din_România_Essai. Este absurdu.. QCand am vrut sa creaza pagina am primit acest mesaj :

"Această acțiune a fost identificată în mod automat ca fiind periculoasă, din acest motiv fiind refuzată." Dacă într-adevăr credeți că modificarea dumneavoastră a fost constructivă, vă rugăm să raportați această eroare. O descriere sumară a regulii abuzului care se potrivește acțiunii dumneavoastră este: Adăugarea de elemente HTML greșite"

Conținut extins

{| class="wikitable alternance center " style=" width: 90%;" |+ '''Principalele rețele de rezistență de pe teritoriul României'''<ref group="CI">Cartea completă.</ref><ref name="Brisca"/><ref>{{flagicon|United Kingdom}} Adrian Brișcă, articol ''The Anticommunist Armed Resistance în Romania 1944-1962'' (Rezistența armată anticomunistă din România 1944-1962), publicat în ''Arhivele Totalitarismului'', {{numéro}}34-35, 1-2/2002, pp. 75-101, {{ISSN|1221-6917}} - [http://arhiveletotalitarismului.blogspot.fr/p/abraham-dorel-puterea-simediul.html (sumar general al tuturor documentelor publicate în „Arhivele Totalitarismului” din 1993)].</ref><ref name="GazetaRezistentaArmata"/><ref group="VL" name="GazetaSuplimentSpecial-1"/><ref group="VL" name="GazetaSuplimentSpecial-2"/> |- <!--! width="8%" scope=col | Regiune ! width="10%" scope=col | Zona de activitate ! width="20%" scope=col | Numele Grupului ! width="50%" scope=col | Șeful Grupului ''(Principalii membri)'' ! width="12%" scope=col | Periodă --> ! scope=col | Regiune ! scope=col | Zona de activitate ! scope=col | Numele Grupului ! width="50%" scope=col | Șeful Grupului ''(Principalii membri)'' ! width="10%" scope=col | Periodă |- | rowspan="40" | '''[[Ardeal]]''' |- | rowspan="12" | [[Apuseni]] | Teodor Șușman<ref group="TS" name="TeodorSusmanCarti"/><ref group="TS" name="TeodorSusmanDespreDemnitate"/><ref group="TS" name="TeodorSusmanSighet"/><ref group="TS" name="TeodorSusmanArticolePresa"/> | '''[[Teodor Șușman (senior)|Teodor Șușman]]''' ''([[Teodor Șușman (junior)|Toader -Teodor junior]], [[Avisalon Șușman|Avisalon]] și Traian Șușman, Nuțu Bortoș, Gheorghe Mihuț, Ion Ciota, Roman Oneț, Mihai Jurj)'' | 1948 - 1958 |- | Partizanii Regelui Mihai - Armata Secretă<ref>Numit și „Partizanii Majestății Sale Regele Mihai I” sau „Armata Albă” sau „Garda Albă”.</ref><ref name="Brisca"/><ref name="RezistentaGrecoCatolica">Dorin Dobrincu, articol ''Rezistența armată anticomunistă și Rezistența greco-catolică în centrul Transilvaniei. Organizația 'Partizanii Regelui Mihai - Armata Secretă' (1948-1950)'', publicat în revista ''Revista Arhivelor'', LXXXVI (2009), {{numéro}}1, Arhivele Nationale ale României, București, pp. 204-218, {{ISSN|1453-1755}} - [http://www.arhivelenationale.ro/index.php?page=443 (referință la Revista Arhivelor)] și [http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/RA%201%202009/16%20dobrincu,%20dorin.pdf (articol complet la Arhivele Naționale)].</ref> | '''Căpitan Alexandru Suciu''' ''(Preot Gheorghe Mureșan, Lazăr Bondor, Ionel Manu)'' | 1948 - 1950 |- | Capotă-Dejeu<ref name="Brisca"/><ref>Cărți, articole și documente despre grupul „Capotă-Dejeu”: * Doru Radosav, Almira Țetea, Cornel Jurju, Valentin Orga, Florin Cioșan, Cosmin Budeancă, ''Rezistența anticomunistă din Apuseni. Grupurile: "Teodor Șușman", "Capotă-Dejeu", "Cruce și Spadă" : studii de istorie orală'', Universitatea Babeș-Bolyai - Institutul de Istorie Orală, colecție Documente-Istorie-Marturii, Editura Argonaut, 2003, {{ISBN|973-7710126}} - [http://istoriaorala.ro/carti/rezistenta-anticomunista (referință la Institutul de Istorie Orală)]. * Cosmin Budeancă, Denisa Bodeanu, ''Rezistența anticomunistă din România. Grupul Capotă-Dejeu (1947-1957). Mărturii'', Universitatea Babeș-Bolyai - Institutul de Istorie Orală, colecție Documente-Istorie-Marturii, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006, {{ISBN|973-7710-84-3}} - [http://www.memoria.ro/carti/aparitii/rezistenta_anticomunista_din_romania_dot__grupul_capota-dejeu_(1947-1957)_dot__marturii/65980/ (referință la bibliotecă digitală ''memoria.ro'')]. * Oana Ionel, ''Alexandru Dejeu și Securitatea'', publicat în ''Experimentul Pitești ? Reeducarea prin tortură. Opresiunea țărănimii române în timpul dictaturii comuniste'', 2005, Fundația Culturală MEMORIA, filiala Argeș, Pitești, pp 419-428, {{ISBN|973-86965-4-2}} - [http://www.memoria.ro/carti/aparitii/experimentul_pitesti__question__reeducarea_prin_tortura_dot__opresiunea_taranimii_romane_in_timpul_dictaturii_comuniste/66065/ (referință la bibliotecă digitală ''memoria.ro'')] - [http://www.cnsas.ro/documente/istoria_comunism/studii_articole/activitati_plan_intern/Alexandru%20Dejeu%20si%20Securitatea.pdf (articol complet)]. * Radu Stancu, ''Ideologie, represiune și pedeapsa cu moartea în deceniul dinaintea adoptării Codului penal din 1969'', publicat în ''Revista Arhivelor'', LXXXIX (2012), {{numéro}}1, Arhivele Nationale ale României, Bucarest, pp. 181-203, {{ISSN|1453-1755}} - [http://www.arhivelenationale.ro/index.php?lan=0&page=435 (referință la Revista Arhivelor)] și [ligne=http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/file/16%20stancu,%20radu.pdf (articol complet la Arhivele Naționale)]. * {[[File:Applications-multimedia.svg|20px]] Reportaj al TVR despre grupul, emisiunea ''[[Memorialul Durerii]]'', realizator: [[Lucia Hossu-Longin]], 1991, ''O istorie a bravilor: Grupul din masivul Vlădeasa-Suferințele urmașilor'' - [http://www.tvrplus.ro/editie-memorialul-durerii-o-istorie-care-nu-se-invata-la-scoala-358565 Memorialul Durerii - (reportaj la TVR)].</ref><ref group="RC">pp. 48,75 et 94</ref>. | Dr '''[[Iosif Capotă]]''' și '''Dr [[Alexandru Dejeu]]''' | 1947 - 1957 |- | Frontul Apărării Naționale, Corpul de Haiduci<ref group="CI" name="Apuseni"/><ref group="ND" name="CazulMajorDabija"/><ref group="ND" name="Revista22Rezistenta"/><ref group="ND" name="MajorDabijaCarti"/><ref group="ND" name="MajorDabijaArticolePresa"/> | '''[[Nicolae Dabija (maior)|Maior Nicolae Dabija]]''' ''(Frații Traian și Alexandru Macavei, Sandu Maxim, Sandu Maxim, Cornel Pascu, Iosif Clamba, Ioan Scridon, Titus Onea, Alexandra Pop, Augustin Rațiu, Gheorghe Oprița, Ioan Cigmăianu24, Victor Vandor, Viorica Buțuțui)'' | 1948 - 1949 |- | Organizația Cruce și Spadă<ref name="Brisca"/><ref>Cărți, articole și documente despre grupul „grupul Cruce și Spadă”: * Cosmin Budeancă, Denisa Bideanu, Valentin Orga (Studiu introductiv), ''Mișcarea de rezistență anticomunistă în România. Grupul 'Cruce și Spadă'. Mărturii'', Universitatea Babeș-Bolyai, Institutul de Istorie Orală, ediția a doua revăzută și adăugită, Editura Argonaut, Cluj-Napoca 2009, {{ISBN|978-973-109-220-1}} - [http://istoriaorala.ro/carti/cruce-si-spada (referință la Institutul de Istorie Orală) ]. * Paula Ivan, articol ''Formele de represiune a Rezistenței anticomuniste în memoria colectivă (I)'', publicat în ''Revista Arhivelor'', Arhivele Nationale ale României, Bucarest, LXXXVI (2009), {{numéro}}1, pp. 220-245 - [http://www.arhivelenationale.ro/index.php?page=443 (referință la Revista Arhivelor)] și [http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/RA%201%202009/17%20ivan,%20paula.pdf (articol complet la Arhivele Naționale)]. * Articol de Liviu Pleșa, ''Călăul Mihail Patriciu'', publicat în ''Revista 22'', publicat de ''Grupul pentru Dialog Social'', la 11/12/2012 - [http://revista22online.ro/21061/.html (articol complet)], ofițer de Securitate și torționar, adept al eliminărilor sistematice, care va ucide membrii grupului prin execuții extra-judiciare, cu acordul autorităților comuniste și sovietice. * Articol de Adrian Lupescu, ''Grupul „Cruce și spadă” - 13 septembrie 1948 - 12 aprilie 1949'', publicat în revista ''Foaie Națională'', la 24/02/2010 - [http://foaienationala.ro/grupul-cruce-si-spad-13-septembrie-1948-12-aprilie-1949.html (articol complet)]. * Articol de Ionuț Țene, ''Echipa Cruce și Spadă de la Săcuieu (Huedin): Eroii anticomuniști nu au morminte'', publicat de ''Napoca News'', la 06/07/2010 - [http://www.napocanews.ro/2010/07/echipa-cruce-si-spada-de-la-sacuieu-huedin-eroii-anticomunisti-nu-au-morminte.html (articol complet)].</ref><ref name="Brisca"/> | '''Gheorghe Gheorghiu Mărășești''' ''(Gavrilă Fortu, Aurel Potra, Alexandru Covaci, Traian Mereuț, Nicolae Negoiță, Mircea Oprescu, Nicu Boiangiu, Nicolae Pituru, Aurel Ciurcel, Ionel Iordan, Traian Pașca, Ion Torcea)'' | 1948 - 1949 |- | Leon Șușman<ref name="Brisca"/><ref name="OnisoruMiscarea">[[Gheorghe Onișoru]] (coordonator), ''Mișcarea armată de rezistență anticomunistă din România, 1944-1962'', Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Editura Kullusys, București, 2003, {{ISBN|978-973-86421-1-9}} - [http://www.memoria.ro/carti/aparitii/miscarea_armata_de_rezistenta_anticomunista_din_romania,_1944_-_1962/65932/ (referință la bibliotecă digitală ''memoria.ro'')].</ref><ref>Ion Gavrilă Ogoranu, în colaborare cu Elis Neagoe-Pleșa și Liviu Pleșa, ''Brazii se frâng dar nu se îndoiesc, Vol. VII - Rezistența anticomunistă din Munții Apuseni'', Editura Marist, Baia Mare 2007, {{ISBN|973-8935-44-X}}, titluri "Grupul Leon Șușman" și "Plecarea lui Leon Șușman în Munții Apuseni"- [http://www.marist.ro/index.php?id_product=22&controller=product&id_lang=7 (referință la Editura Editura Marist)] - [http://www.miscarea.net/rezistenta-in-judetul-alba.html (cartea completă publicat pe siteul miscarea.net)].</ref><ref>Constantin Vasilescu, ''Rezistență Armată Anticomunistă'', Album-foto documentar completat cu analize detaliate, Editura Predania, București, decembrie 2013, {{ISBN|978-606-8195-32-2}}), pp. 34-51: „Grupul Leon Șușman” - [http://cortinadefier.ro/album-foto-documentar Album online pe site-ul internet ''În Spatele Cortinei de fier''].</ref><ref group="WO">p. 684. Grupul primește o parte din armament de la un grup de [[Mișcarea Legionară|legionari români]] parașutați de germani în zonă, în perioada 1944-1945. A fost activ între 1948 și 1957. Pentru eliminarea acestui grup, forțele de securitate au utilizat informatori și au interceptat corespondența dintre membrii familiilor rebelilor.</ref><ref>Pagină „18/19 iulie 1957 – într-o ambuscadă la Poșaga, în Munții Apuseni, sunt împușcați Leon Șușman și Simion Roșa”, publicată pe site-ul internet al ''Memorialului Victimelor Comunismului de la Sighet'' - [http://www.memorialsighet.ro/1819-iulie-1957-intr-o-ambuscada-la-posaga-muntii-apuseni-sunt-impuscati-leon-susman-si-simion-rosa/ (pagină vizibilă la 19/01/2016)].</ref> | '''Leon Șușman''' (Simion Roșa, Gheorghe Șușman, Vasile Crișan, Ilie Vlad, Teodor Trânca, Vasile Răfăilă, Andrei Bicuț) | 1948 - 1957 |- | Ștefan Popa<ref name="Brisca"/><ref>Ion Gavrilă Ogoranu, în colaborare cu Elis Neagoe-Pleșa și Liviu Pleșa, ''Brazii se frâng dar nu se îndoiesc, Vol. VII - Rezistența anticomunistă din Munții Apuseni'', Editura Marist, Baia Mare 2007, {{ISBN|973-8935-44-X}}, titlul "Grupul Ștefan Popa (Nuțu)" - [http://www.marist.ro/index.php?id_product=22&controller=product&id_lang=7 (referință la Editura Editura Marist)] - [ttp://www.miscarea.net/rezistenta-in-judetul-alba.html (cartea completă publicat pe siteul miscarea.net)].</ref><ref name="GazetaRezistentaArmata"/><ref group="ND" name="Revista22Rezistenta"/><ref>Articol ''Vânătorii de securiști au găsit mormântul partizanilor Traian Gligor și Traian Mârza'', de Claudiu Pădurean, publicat în ''jurnalul.ro'', la 01/06/2016 - [http://romanialibera.ro/special/documentare/vanatorii-de-securisti-au-gasit-mormantul-partizanilor-traian-gligor-si-traian-marza-418258 (articol complet)].</ref> | '''Ștefan Popa''' (Ioan Robu, Bratu, Nicolae Suciu, Petre Mărgineanu<ref>Pagină „Petre Mărgineanu”, publicată pe site-ul internet al ''Memorialului Victimelor Comunismului de la Sighet'' - [http://www.memorialsighet.ro/petre-mrgineanu/ (pagină vizibilă la 30/09/2016)].</ref>, Silvestru Bolfa, Nicodim Lazăr, Sandu Maxim)'' | 1948 - 1949 |- | Sandu (Alexandru) Maxim<ref name="CampaniileIICCMERDezgropand">Articol ''Campaniile de arheologie contemporană ale IICCMER - Dezgropând crimele comunismului'', publicat în revista ''Observator cultural'', Editura SC Observator cultural SA, București, {{numéro}}672, mai 2003 - [http://www.observatorcultural.ro/Dezgropind-crimele-comunismului*articleID_28579-articles_details.html (articol complet)].</ref><ref group="ND" name="CazulMajorDabija"/><ref>Ion Gavrilă Ogoranu, în colaborare cu Elis Neagoe-Pleșa și Liviu Pleșa, ''Brazii se frâng dar nu se îndoiesc, Vol. VII - Rezistența anticomunistă din Munții Apuseni'', Editura Marist, Baia Mare 2007, {{ISBN|973-8935-44-X}}, titlul "Grupul Maxim Alexandru (Sandu)" - [http://www.marist.ro/index.php?id_product=22&controller=product&id_lang=7 (referință la Editura Editura Marist)] - [ttp://www.miscarea.net/rezistenta-in-judetul-alba.html (cartea completă publicat pe siteul miscarea.net)].</ref><ref name="GazetaRezistentaArmata"/><ref group="ND" name="Revista22Rezistenta"/><ref group="IG1">Titluri „Grupul Maxim Alexandru (Sandu)”, „Armata Albă”, „Grupul Ștefan Popa (Nuțu)” și „Organizarea grupului armat Dabija”.</ref><ref>Articole de Cezarina Condurache, ''“Fiii Cerului” nu mor – Grupurile de Rezistență Armată Anticomunistă conduse de fratele lui Virgil Maxim, martirul Alexandru Maxim, alături de maiorul Nicolae Dabija'', publicat pe siteul ''marturisitorii.ro'', la 02/04/2017 - [http://www.marturisitorii.ro/2017/04/02/fiii-cerului-nu-mor-grupurile-de-rezistenta-armata-anticomunista-conduse-de-fratele-lui-virgil-maxim-martirul-alexandru-maxim-alaturi-de-maiorul-nicolae-dabija/ (articol complet)].</ref> | '''Sandu (Alexandru) Maxim''' ''(Cornel Pascu, preotul greco-catolic Nicolae Suciu, Petre sau Petru Mărgineanu, Florian Picoș, Mihai Florinc)'' | 1948 - 1949 |- | Frații Spaniol<ref>{{flagicon|United Kingdom}} Articol de Marius Cristea, ''The Anticommunist Resistance In Aiud area. „The Spaniol Group”'' (Rezistența armată anticomunistă în zona Aiud. „Grupul spaniol”), publicat în revista ''Anuarul Institutului de Istorie Orală'', Universitatea Babeș-Bolyai - Institutul de Istorie Orală, volumul III, 2002, pp. 28-30 - [http://hiphi.ubbcluj.ro/iio/files/public/AIO/AIO3modificat.pdf (AIO III, sumar)].</ref><ref group="ND" name="CazulMajorDabija"/><ref group="IG1">Titluri „Cuvânt înainte Grupurile de rezistență armată din sud-estul Munților Apuseni”, „Grupul Ștefan Popa (Nuțu)”, „Biografii grupul Spaniol” și „Biografiile cadrelor implicate în represiune”.</ref> | '''Aron și Vasile Spaniol''' ''(Mulea Gavrilă, Popa Romul)'' | 1948 - 1950 |- | Maior Emil Oniga<ref name="Brisca"/><ref group="ND" name="CazulMajorDabija"/><ref group="ND" name="Revista22Rezistenta"/> | '''Maior Emil Oniga''' | 1948 - 1949 |- | Cornel Deac - Nicolae Moldovan<ref group="IG1">Titluri „Grupurile de rezistență armată din sud-estul Munților Apuseni”, „Grupul Leon Șușman”, „Grupul Cornel Deac-Nicolae Moldovan” și „Biografii grupul Cornel Deac-Nicolae Moldovan”.</ref><ref>Ion Gavrilă Ogoranu, în colaborare cu Elis Neagoe-Pleșa și Liviu Pleșa, ''Brazii se frâng dar nu se îndoiesc, Vol. VII - Rezistența anticomunistă din Munții Apuseni'', Editura Marist, Baia Mare 2007, {{ISBN|973-8935-44-X}}, titlul "Grupul Cornel Deac-Nicolae Moldovan" - [http://www.marist.ro/index.php?id_product=22&controller=product&id_lang=7 (referință la Editura Editura Marist)] - [ttp://www.miscarea.net/rezistenta-in-judetul-alba.html (cartea completă publicat pe siteul miscarea.net)].</ref> | '''Cornel Deac''' ''(Nicolae Moldovan, Ioan Mărgineanu, Miclea Ilie junior, Miclea Ilie senior)'' | 1949 - 1953 |- | Că­pi­ta­nul Diamandi Ionescu<ref name="Brisca"/><ref group="CI" name="Apuseni2">Partea a VIII-a : ''Erupție în munții Apuseni'', capitolul „Gilăul răsună de tulnic și pistoale” - [http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta_8.pdf (capitolul complet)] și Partea a IX-a : "Muntele Mare în flăcări", capitolul „Republica de la Băișoara sau o comuna independenta 24 de ore” - [http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta_9.pdf (capitolul complet)].</ref><ref group="IG1">Titluri „Grupul Ionescu Diamandi (după fișele Securității)”, „Membrii grupului Ionescu-Diamandi”, „Lotul II”, „Acțiunile grupului Ionescu diamandi”, „Actiunea de la Șeșul Cald”, „Arestările și asasinatele”, „Biografii grupul Diamandi Ionescu", „Biografiile cadrelor implicate în represiune”.</ref><ref>Cărți, articole și documente despre grupul „Că­pi­ta­nul Diamandi Ionescu”: * Articol de Dorin Dobrincu, ''Rezistența armată anticomunistă în sud-estul Munților Apuseni (I)'', publicat în ''Revista 22'', publicat de ''Grupul pentru Dialog Social'', la 22/12/2006 - [http://revista22online.ro/3321/.html (articol complet)]. * Articol de Claudiu Pădurean, ''Diamandi Ionescu, omul care i-a gonit pe comuniști din Muntele Băișorii'', publicat în ziarul ''România Liberă'', la 02/08/2012 - [http://romanialibera.ro/aldine/history/diamandi-ionescu--omul-care-i-a-gonit-pe-comunisti-din-muntele-baisorii-272496 (articol complet)].</ref> | '''Căpitanul aviator Diamandi Ionescu''' ''(Iosif Codoreanu, Simion Gălbează, Victor Marc, Ioan Mârzan, Gheorghe Spulbatu, Victor Lădar, Vasile Marc, Doctor Remus, Simion Grozav, Vasie Vătcă, Constantin Vătcă, Filon Metodie Cirebea, Filip Grozav, Gavril Herculea, Ioan Vlad, Iosif Giurgiu, Ștefan Vătcă, Nicodim Cirebea, Augustin Țolea, Iona Ciulea, Ioan Cidrea, Vasile Iancu, Laurențiu Pop junior, Victor Puiu, Gligor Cidrea, Ioan Stoica)'' | 1949 - 1950 |- | rowspan="1" | [[Bistrița-Năsăud ]] | Haiducii lui Avram Iancu - Divizia Sumanele Negre<ref group="IN">documente 1-10, pp. 30-40.</ref><ref group="CI">Partea I-a: ''Eliberarea a însemnat jefuirea și dezorganizarea țării. Încercarea de coordonare a unei mișcări de rezistență națională'', Capitolul „Sumanele negre”, p. 8 - [http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta_1.pdf (capitolul complet)], și Partea a IV-a: ''Alecu ia conducerea mișcării de rezistență. Pregătiri de luptă și la Craiova. Maramureșul prezent în lupta pentru libertate'', capitolul „Alecu preia conducerea mișcării de rezistență”, p. 6 - [http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta_4.pdf (capitolul complet)].</ref><ref>Cărți, articole și documente despre grupul „Haiducii lui Avram Iancu - Divizia Sumanele Negre”: * [[Cristian Troncotă]], articol ''Procesul mișcării naționale de rezistență, 1946'', publicat în revista ''Arhivele Totalitarismului'', {{numéro}}19-20, 2-3/1998, pp. 102-120, {{ISSN|1221-6917}} - [http://arhiveletotalitarismului.blogspot.fr/p/abraham-dorel-puterea-simediul.html (sumar general al tuturor articolelor publicate în revista ''Arhivele Totalitarismului'' din anul 1993)]. * Viorel Rus, articol ''Haiducii lui Avram Iancu – Divizia Sumanele Negre, o organizație anticomunistă originară din Năsăudale'', publicat în ''Arhiva Someșană'', VII, Năsăud, 2008, pp. 205-214, {{ISSN|1583-3542}} - [http://www.edituramega.ro/carte/129-arhiva-somesana-revista-de-istorie-si-cultura-vii (referință la Editura Mega)] și [http://www.cimec.ro/pdf/arhiva-somesana/dl.asp?filename=arhiva-somesana-seria-III-VII-2008.pdf (articol complet la cimec)]. * Ionuț Țene, articol ''Transilvania de Nord între eliberarea de sub hortiști și ocupația sovietică (septembrie 1944 – martie 1945)'', publicat în ziarul ''Napoca News'', la 06/12/2009 - [http://www.napocanews.ro/2009/12/transilvania-de-nord-intre-eliberarea-de-sub-horthyisti-si-ocupatia-sovietica-septembrie-1944-martie-1945.html (articol complet)]. * Silviu B. Moldovan, articol ''Mișcarea Națională de Rezistență. Premiera: un studiu al istoricului Silviu Moldovan'', extras din Enciclopedia Regimului Comunist, publicat în ''Ziariști Online'', la 13/02/2013. Referință din Enciclopedie: România 1945-1989. ''Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, volume II (F-O)'', Coordonator: Octavian Roske, editată de ''Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului'' – Academia Romana, București, 2012 - [http://www.ziaristionline.ro/2013/02/13/miscarea-nationala-de-rezistenta-premiera-un-studiu-al-istoricului-silviu-moldovan-extras-din-enciclopedia-regimului-comunist-represiunea/ (extras din 'Enciclopedia regimului comunist. Represiunea')]. * Mihai Mincan, articol ''Partizanii din munți: primul front anticomunist'', publicat în revista ''Historia.ro'', în decembrie 2013 - [http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/partizanii-munti-primul-front-anticomunist (articol complet)].</ref> | '''Căpitan Gavrilă Olteanu'''<ref>Nicolae Balint, articol ''Gavrilă Olteanu în arhivele din Mureș – Informații inedite'', publicat în ziarul ''Curentul'', la 24/02/2011 - [http://www.curentul.net/2011/02/24/gavrila-olteanu-in-arhivele-muresene/ (articol complet)].</ref> ''(Locotenenți Dumitru Șteanță și Nicolae Paleacu)'' | 1946 |- | rowspan="1" | [[Bistrița-Năsăud ]] - [[Rodna|Munții Rodna]] | Liga Națională Creștină sau Garda Albă<ref name=AnihilareaOrganizațieiGardaAlba">Oana Ionel, articol ''Anihilarea organizației „Garda Albă” de către Securitate (1949'', publicat în ''Rezistența anticomunistă. Cercetare științifică și valorificarea muzeală I'' (lucrările prezentate la Simpozionul Internațional Făgăraș-Sâmbăta de Sus, 24-26 martie 2006), Editori: Cosmin Budeancă, Olteanu Florentinu, Iulia Pop (editori), Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2006, {{ISBN|978-973-109-016-0}}, pp. 142-158 - [http://www.cnsas.ro/documente/istoria_comunism/studii_articole/activitati_plan_intern/Organizatia%20Garda%20Alba.pdf (articol complet)] și [http://www.memoria.ro/marturii/perioade_istorice/inceputul_comunismului/simpozionul_international__question_rezistenta_anticomunista_intre_cercetarea_stiintifica_si_valorificarea_muzeala_question_/1648/ (articol cu privire Simpozionul internațional)].</ref><ref name="MartiriiDinDealulCrucii">Părintele Vasile Rus, coordonator, autori: Vasile Rus, Oana Ionel, Dorin Dobrincu, Marius oprea, Mihai Șoica, Tudor Ravoiu, Mihai Hendea, Radu Sîrbu, Cristian Silași, Florina Pop și Gheorghe Petrov ''Martirii din Dealul Crucii - studii, articole și documente'', Editura George Coșbuc, Bistrița, 2013, {{ISBN|978-606-8077-34-5}} - [http://www.academia.edu/3213913/Vasile_Rus_Martirii_din_Dealul_Crucii (cartea completă)].</ref> <ref>IICCMER, articol ''Actiunea de exhumare a partizanilor din organizația de rezistență anticomunistă „Garda Albă”, executați de Securitate în 1949'', Arhiva evenimentelor IICCMER, publicată la 20/04/2009 - [http://www.iiccr.ro/actiunea-de-exhumare-a-partizanilor-din-organizatia-de-rezistenta-anticomunista-garda-alba-executati-de-securitate-in-1949/ (articol complet)] și [http://www.iiccr.ro/campanii-referitoare-la-executiile-sumare-ale-ecuritatii-din-anii-1949-si-1952-din-judetele-bistrita-nasaud-si-hunedoara-desfasurate-perioada-aprilie-mai-2009/ Campanii referitoare la execuțiile sumare ale Securității din anii 1949 și 1952, din județele Bistrița-Năsăud și Hunedoara, desfășurate în perioada aprilie-mai 2009].</ref><ref>IICCMER, articol ''Acțiunea de reînhumare a partizanilor din organizația de rezistență anticomunistă 'Garda Albă', executați de Securitate în 1949'', Arhiva evenimentelor IICCMER, publicată la 20/06/2009 (reînhumarea a avut loc la 27 aprilie 2009) - [http://www.iiccr.ro/actiunea-de-reinhumare-a-partizanilor-din-organizatia-de-rezistenta-anticomunista-garda-alba-executati-de-securitate-in-1949/ (articol complet)] și [http://www.iiccr.ro/campanii-referitoare-la-executiile-sumare-ale-ecuritatii-din-anii-1949-si-1952-din-judetele-bistrita-nasaud-si-hunedoara-desfasurate-perioada-aprilie-mai-2009/ Campanii referitoare la execuțiile sumare ale Securității din anii 1949 și 1952, din județele Bistrița-Năsăud și Hunedoara, desfășurate în perioada aprilie-mai 2009].</ref><ref>Pagină "Condamnarea comunismului, studiu de caz : România", dedicată Leonida Bodiu pe site-ul ''Despre demnitate'', publicat la 31/03/2013 - [http://despredemnitate.wordpress.com/2013/03/31/condamnarea-comunismului-studiu-de-caz-romania/ (pagină vizibilă la 22/06/2017)].</ref><ref>Articol ''Trei membri ai rezistenței, executați de Securitate în 1949, vor fi exhumați'', publicat de agenția română ''Mediafax'', la 27/04/2009 - [http://www.mediafax.ro/social/trei-membri-ai-rezistentei-executati-de-securitate-in-1949-vor-fi-exhumati-4243468 (articol complet)].</ref><ref>Articol de Zaharia Cotoc, ''Dreptate peste ani pentru trei luptători anticomuniști'', publicat în ziarul ''Gazeta de Bistrița'', la 02/05/2009 - [http://gazetadebistrita.ro/stiri-cluj-investigatii/dreptate-peste-ani-pentru-trei-luptatori-anticomunisti-3/ (articol complet)].</ref> <ref>Ioana Diaconescu, ''Represiunea împotriva Rezistenței anticomuniste din munți. Un poet erou: Constant Tonegaru'', articol publicat pe site-ul internet al Memorialului Victimelor Comunismului de la Sighet, extras din cartea : „Scriitori în arhivele CNSAS”, Fundația Academia Civică, 2012, {{ISBN|978-973-8214-66-8}} - [http://www.memorialsighet.ro/ioana-diaconescu-scriitori-in-arhivele-cnsas/ (articol complet)].</ref><ref name="PreotiRezistenta"/><ref group="IG2" name="GavrilaFagaras"/> | '''Căpitan Leonida Bodiu'''<ref name=AnihilareaOrganizațieiGardaAlba"/><ref name="MartiriiDinDealulCrucii"/><ref>Viorel Rus, ''Trei martiri ai rezistenței anticomuniste din județul Bistrița-Năsăud Leonida Bodiu, Dumitru Toader și Ioan Burdeți'', în cartea ''Rezistența anticomunistă în județul Bistrița-Năsăud (1945-1989)'', Editura Ioan Cutova, Bistrița, 2005, pp. 79-91 - [https://www.academia.edu/11224967/Rus_-_Trei_martiri_ai_rezisten%C5%A3ei_anticomuniste_din_jude%C5%A3ul_Bistri%C5%A3a-N%C4%83s%C4%83ud_Leonida_Bodiu_Dumitru_Toader_%C5%9Fi_Ioan_Burde%C5%A3i (pagini publicați în www.academia.edu)].</ref> ''(Ioan Burdeț, Dumitru Toader<ref>Articol de Violeta Fotache, ''Călăul Liviu Pangratiu și subalternii săi de la Securitate l-au executat pe bunicul preotului Parohiei Nepos'', publicat în ziarul ''Evenimentul Zilei'' la 11/07/2013 - [http://www.evz.ro/calaul-liviu-pangratiu-si-subalternii-sai-de-la-securitate-l-au-executat-pe-bunicul-preot-1051790.html (articol complet)].</ref>)'' | 1948 - 1949 |- | rowspan="1" | [[Brașov]]<ref>Petre Baicu & Alexandru Salcă, ''Rezistența în munți și orașul Brașov (1944-1948) Brașov'', Editura Transilvania Express, 1997, {{ISBN|978-973-97758-8-5}}.</ref> | Organizația Vlad Țepeș II (Brașov)<ref name="Brisca"/><ref group="VL" name="GazetaSuplimentSpecial-1"/><ref group="VL" name="GazetaSuplimentSpecial-2"/><ref group="IN" name="LupsaInceputurile"/><ref group="VL" name="VictorLupsaCarti"/><ref group="VL" name="ParinteleSebastianPopescu"/><ref group="VL" name="LosingThePhenomenon"/><ref group="VL" name="DobrincuVrancea"/><ref group="VL" name="Umilintele"/> | '''Victor Lupșa și Gheorghe Corneliu''' (zis „Szarvas”) ''(Ion Neguț)'' | 1949 - 1950 |- | rowspan="4" | [[Crișana]] și [[Județul Arad|Arad]] | Valer Șirianu<ref name="Brisca"/><ref group="IM">p. 134</ref><ref>Articol de Laurențiu Dologa, ''Eroul aviator Teodor Greceanu și evadarea din fortăreață comunista Aiud (II)'', publicat pe ''Ziare.com'', la 27/09/2011 - [http://www.ziare.com/cultura/stiri-cultura/eroul-aviator-teodor-greceanu-si-evadarea-din-fortareata-comunista-aiud-ii-1122951 (articol complet)].</ref> | '''Valer Șirianu''' ''(General Baloșiu, colonel Rădulescu, dr. Boieriu, Preot Tiberiu Dârlea, sub-ofițer Ion Ardelean, Sabin I.)'' | 1948 |- | Gligor Cantemir<ref name="Brisca"/><ref>Steliana Breazu, articol ''Grupul de rezistență anticomunistă al lui Cantemir Gligor din munții Zarandului și Codrului, pe valea Crișului Alb'', publicat în revista ''Analele Sighet'', {{numéro}}2: „Instaurarea comunismului - între rezistență și represiune”, Fundația Academia Civică, București, 1995, {{ISBN|973-0-00190-1}}), pp. 233-235 - [http://www.memorialsighet.ro/carti/analele-sighet-2/ (legătură către {{numéro}}2 al revistei)] și [http://www.memorialsighet.ro/wp-content/uploads/2016/03/anale_sighet_2_secured.pdf (revistă completă)].</ref><ref name="CorneaCorneliu">Cornea Corneliu, articol ''Rezistenta anticomunistă în Arad'', publicat în revista ''Memoria, Revista gândirii arestate'', Fundația Culturală "Memoria", București, {{numéro}}55/56, 2006 - [http://revista.memoria.ro/?location=view_article&id=831 (articol complet)].</ref><ref>Articol de George Enache, ''De la Arad prin Aiud, spre veșnicie'', publicat în ziarul ''Napoca News'', la 20/03/2010 - [http://www.napocanews.ro/2010/03/de-la-arad-prin-aiud-spre-vesnicie.html (articol complet)].</ref><ref>Articol de Mircea Rusnac, ''Al doilea nivel al mișcării de rezistență din Banat (3)'', publicat în revista ''Vestul'', la 11/08/2010 - [http://www.vestul.ro/stiri/3315/%E2%80%9Eal-doilea-nivel%E2%80%9D-al-miscarii-de-rezistenta-anticomunista-din-banat-%283%29.htm (articol complet)].</ref><ref>Articol de Cristina Pușcaș, ''Gligor Cantemir'', publicat în 'Tributul bihorenilor', la revista online ''Memoria rezistenței'', Arhiva Asociației Foștilor Deținuți Politici Filiala Bihor, la 20/07/2015 - [http://www.memoriarezistentei.ro/category/memoria-rezistentei/tributul-bihorenilor/ (articol complet)].</ref> | '''Gligor Cantemir''' ''(Ioan Faur din Baltele, Pavel Bacoș din Valea Mare, Hagea Iulian zis Leanu, Dărău Igna din Cil, Ioan Lazăr din Roșia, Ioan Jurcuța, Iulian Hagea, Ioan Lulușa, Pavel Dobre, Pavel Lulușa, Ioan Lupei)'' | 1947 - 1952 |- | Mișcarea Națională de Eliberare<ref name="CorneaCorneliu"/> | '''Ioan Blăgăilă'''<ref name="CorneaCorneliu"/> ''(Ioan Grosolina)'' | 1949 - 1952 |- | Adrian Mihuț<ref group="CI">Partea a XI-a: ''Adrian Mihuț începe lupta. Nemulțumiri țărănești. "Aleșii poporului" jefuiesc poporul'', capitolul „Adrian Mihuț începe lupta” - [http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta_11.pdf (capitolul complet)].</ref><ref>Atanasie Berzescu, ''Lacrimi și sânge. Rezistența anticomunistă armată din munții Banatului'', Editura Marineasa, Timișoara, 1999, {{ISBN|973-9485-31-6}}, pp. 29 și 34 - [http://www.bjt.ro/bv/ScritoriBanateni/BERZESCU_Atanasie/Berzescu.Lacrimi.pdf (cartea completă)].</ref><ref name="CorneaCorneliu"/><ref>Gabriel Moisa și Marius Kramer, ''Structuri anticomuniste din vestul României. Grupul Adrian Mihuț'', Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, 320 p., {{ISBN|978-606-543-292-5}} - [http://edituramega.ro/carte/65-structuri-anticomuniste-din-vestul-romaniei-grupul-adrian-mihut (referință cărții la Editura Mega)].</ref><ref>Articol de Gabriel Moisa, ''Organizația anticomunistă condusă de Adrian Mihuț (1948-1956)'', publicat în revista ''Crisia'', {{numéro}}XLIII, 2013, pp. 161-179 , {{ISBN|978-606-543-292-5}} - [http://crisia.mtariicrisurilor.ro/pdf/2013/015_G%20Moisa.pdf (articol complet)].</ref><ref>Articol de Gabriel Moisa, ''Adrian Mihuț - Lider al grupului de rezistență de pe Valea Crișului Alb (1948-1956)'', publicat în volumul ''Destine individuale și colective în comunism'', de Cosmin Budeancă și Olteanu Florentin (Coordonatori), Editura Polirom, 2013, {{ISBN|978-973-46-3432-3}} - [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/destine-in-comunism-de-ziarul-de-duminica-11151330 Lista articolelor publicate în ''Ziarul de duminică'' (articol din 25/07/2013)] și [http://www.polirom.ro/catalog/carte/destine-individuale-si-colective-in-comunism-4885/ (referință cărții la Polirom)].</ref> | '''Adrian Mihuț''' ''(Gheorghe Poenaru, Pavel Suciu, Moise Sârb, Constantin Buțiu, Pavel Bonța, Gheorghe Maniu, Gheorghe Deheleanu, Simion Văcean, Teodor Ardelean, Virgil Căpitan, Ioan Stoica, Pavel Ignișca, Părintele Ioan Crișan, Aurelia Crișan, Ioan Balaj, Gheorghe Momac, Iacob Opreț)'' | 1948 - 1956 |- | rowspan="1" | [[Munții Făgăraș]] (Nord)<ref name="Ogoranu2">Gavrilă Ogoranu Ion & Lucia Baki, ''Brazii de frâng, dar nu se îndoiesc, Vol.III'', Editura Marineasa, Timișoara, 2006, {{ISBN|973-85045-8-9}} - [http://despredemnitate.files.wordpress.com/2011/05/brazii-se-frang-dar-nu-se-indoiesc-vol-iii.pdf (cartea completă)].</ref> | [[Grupul Carpatin Făgărășan]]<ref group="CI" name="GavrilaIonitoiu"/><ref group="IG2" name="GavrilaFagaras"/><ref group="IG2" name="Hiberbolizare"/><ref group="IG2" name="IonGavrila"/><ref group="IG2" name="GavrilaCarti"/> | '''[[Ion Gavrilă Ogoranu]]''' ''(Ion Ilioiu, Remus Sofonea, Gheorghe Arsu, Virgil Radeș, Gheorghe Șovăială, Ion Chiujdea, Ion Novac, Ion Mogoș, lon-Victor Pica, Nicolae Mazilu, Petre Novac, Jean Pop, Laurian Hașu, Andrei Hașu, Cornel Cîlțea, Marcel Cornea, Gelu Novac, Gheorghe Hașu, Mihai Malgan, Gheorghe Ramba, Dumitru-Bambu Moldovan, Vasile Moldovan, Ion Bărcuț, Toma Pîrîu zis Porîmbu)'' | 1948 - 1956 / 1976 |- | rowspan="2" | [[Munții Făgăraș]] (Sud) | Haiducii Muscelului sau Gruparea Nucșoara<ref group="VT" name="Stalinismpp329-330"/><ref group="CI" name="SudFagaras"/><ref group="TA" name="PovesteaElisabeteiRizea"/><ref group="TA" name="ArnautoiuCarti"/> | '''[[Toma Arnăuțoiu]]''' și '''[[Gheorghe Arsenescu|Locotenent-Colonel Gheorghe Arsenescu]]''' ''(Petre Arnăuțoiu, Titu Jubleanu, Ion Chircă, [[Elisabeta Rizea]], Constantin-Tică Jubleanu, Maria Jubleanu, Benone Milea, Virgil Marinescu, Ion Marinescu, Alexandru Marinescu, Gheorghe Mămăligă, Maria Plop<ref>Pagini dedicate grupului Haiducii Muscelului publicate la Memorialului Victimelor Comunismului de la Sighet: pagină „Maria Plop” - [http://www.memorialsighet.ro/maria-plop/ (pagină vizibilă la 07/10/2016)]</ref><ref>Articol de Raluca Voștinar, ''Povestea de dragoste din munți: Toma Arnăuțoiu și Maria Plop'', publicat în ziarul ''România Liberă'', la 18/02/2015 - [http://www.romanialibera.ro/aldine/history/regasirea-identitatii-dupa-33-de-ani--povestea-ioanei-voicu-arnautoiu--fiica-a-doi-luptatori-anticomunisti-367823 (articol complet)].</ref>, Cornel Drăgoi, Părintele Ion Drăgoi, Nicolae Ciolan, Mihai Gheorghe, Ion Pățitu, Nicolae Pățitu, Ion Săndoiu, Nicolae Adămoiu)'' | 1948 - 1958 |- | Apostol<ref group="VT" name="Stalinismpp329-330"/><ref group="CI" name="SudFagaras"/><ref>Claudia Căpățănă & Răzvan Ciolcă, Articol ''Dumitru Apostol (1905-1950)'', publicat în ''Arhivele Totalitarismului'', {{numéro}}21, 4/1998, pp. 229 și 230, {{ISSN|1221-6917}} - [http://arhiveletotalitarismului.blogspot.fr/p/abraham-dorel-puterea-simediul.html (sumar general al tuturor articolelor publicate în revista ''Arhivele Totalitarismului'' începând din 1993)].</ref><ref>Ion Constantinescu Mărăcineanu, articol ''Un erou de legendă: colonelul (r) Gh. Arsenescu'', publicat în revista ''Memoria, Revista gândirii arestate'', Fundația Culturală "Memoria", București, {{numéro}}49, 2004 - [http://revista.memoria.ro/?location=view_article&id=717 (articol complet)].</ref><ref>Articol de Adrian Nicolae Petcu, ''Părintele Gheorghe Cârstoiu în temnița comunistă'', publicat în ''Ziarul Lumina'', la 15/02/2013 - [http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/parintele-gheorghe-carstoiu-temnita-comunista (articol complet)].</ref><ref>Articol de Silvia Iliescu, ''Comunismul cu față inumană. Mărturii. Făgăraș - Versantul sudic / Grupul Apostol'', publicat în ziarul ''Rador'' (Radio România, Agenția de Presă), la 16/12/2014 - [http://www.rador.ro/2014/12/16/comunismul-cu-fata-inumana-marturii-fagaras-versantul-sudic/ (articol complet)].</ref> | '''Dumitru Apostol''' ''(Ștefan Ghelmeci, Gheorghe Ștefănescu, Père Nicolae Donescu , Ghe. Dorobanțu, Grigore Dumitrașcu)'' | 1948 - 1949 |- | rowspan="1" | [[Hunedoara]] | Liga Partizanilor Români din Hațeg<ref group="IG2" name="GavrilaFagaras"/><ref name="PetruVitan">Articol ''Acțiunea de exhumare a partizanului anticomunist Vitan Petru, împușcat de Securitate la 21 noiembrie 1952'', Arhiva evenimentelor IICCMER, publicat la 30/04/2009 (exhumarea a avut loc la 6-7 mai 2009) - [http://www.iiccr.ro/actiunea-de-exhumare-a-partizanului-anticomunist-vitan-petru-impuscat-de-securitate-la-21-noiembrie-1952/ (articol complet)].</ref><ref>Articol de Liviu Pleșa (C.N.S.A.S), ''Cum ucidea Securitatea. Cazul ofițerului Mihail Kovács'', publicat în revista ''Revista 22'', publicat de ''Grupul pentru Dialog Social'', la 03/12/2013 - [http://revista22online.ro/34669/.html (articol complet)].</ref><ref>Articol de Carmen Cosman, ''Eroul din munții Sureanu a fost deshumat'', publicat în ziarul ''România Liberă'', la 07/05/2009 - [http://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/eroul-din-muntii-sureanu-a-fost-deshumat-153108 (articol complet)].</ref><ref>Articol de Maximilian Gânju, ''Monument în memoria partizanilor anticomuniști'', publicat în ziarul ''Cronica Văii Jiului'', la 28/07/2013 - [http://cronicavj.ro/wp/?p=17563 (articol complet)].</ref><ref>Articol de Gheorghe Firczak și Liviu Lazăr, ''25 de ani de la căderea comunismului (III) / Comunismul național 1965-1989'', publicat în revista ''Servus Hunedoara'', la 03/12/2013 - [http://www.servuspress.ro/25-de-ani-de-la-caderea-comunismului-iii_102969.html (articol complet)].</ref> | '''Lazăr Caragea''' ''(Petru Vitan<ref name="PetruVitan"/>, Iosif Nandra, Costa Ion Catănă, Costa Adam Bălaj, Costa Ion Daru, Costa Ion Daru junior )'' | 1948 - 1952 |- | rowspan="7" | [[Județul Maramureș|Maramureș]]<ref>Ștefan Bellu, articol ''Rezistența în munții Maramureșului'', publicat în revista ''Analele Sighet'', {{numéro}}2: „Instaurarea comunismului - între rezistență și represiune”, Fundația Academia Civică, București, 1995, {{ISBN|973-0-00190-1}}, pp. 224-228 - [http://www.memorialsighet.ro/carti/analele-sighet-2/ (legătură către numărul 2 al revistei)] și [http://www.memorialsighet.ro/wp-content/uploads/2016/03/anale_sighet_2_secured.pdf (revistă completă)].</ref> | Grupuri de preoți uniați (în diferite grupuri de rezistență)<ref name="RezistentaGrecoCatolica"/><ref name="GazetaMaramuresLiber">Articol de Ioan Pop, ''Eroii rezistenței anticomuniste / Maramureșul liber din munți'', publicat în ziarul ''Gazeta de Maramureș'', la 10/08/2009 - [http://www.gazetademaramures.ro/eroii-rezistentei-anticomuniste-maramuresul-liber-din-munti-7056 (articol complet)].</ref><ref>Articol ''Eroii rezistenței anticomuniste / Preoți și călugări cu arma în mână'', publicat în ziarul ''Gazeta de Maramureș'', la 08/02/2010 - [http://www.gazetademaramures.ro/eroii-rezistentei-anticomuniste-preoti-si-calugarite-cu-arma-n-mana-7192 (articol complet)].</ref> | ''(preot greco-catolic Vasile Chindris, preot greco-catolic Vasile Hotico, calugarita greco-catolic sora Pelagia Iusco, preot greco-catolic Ioan Dunca Joldea, preot greco-catolic Gheorghe Mureșan, preot greco-catolic călugăr Miclea, preot greco-catolic Eusebiu Cutcan, călugărul greco-catolic Andrei Biriș, preot greco-catolic Vasile Gherman, preot greco-catolic Emil Riti)'' | 1948 - 1967 |- | Gavrilă Mihali-Strifundă<ref name="Brisca"/><ref>Nicoară Timiș, ''Legendarul Gavrilă Mihali Strifundă din Borșa'', Editura Societății Culturale Pro Maramureș „Dragoș Vodă”, Cluj-Napoca, 2000, {{ISBN|973-99215-9-0}}- [https://dragosvodadotorg.wordpress.com/2012/06/ (referință la Editura Societății Culturale Pro Maramureș „Dragoș Vodă”)].</ref><ref>Ștefan Bellu, ''Pădurea răzvrătită. Mărturii ale rezistenței anticomuniste'', Editura Galaxia Gutenberg (Ediție: a II-a revăzută și adăugită Colecție: Historia XVII), Târgu-Lăpuș, 2009, {{ISBN|978-973-141-109-5}} - [http://www.memoria.ro/carti/aparitii/padurea_razvratita_dot__marturii_ale_rezistentei_anticomuniste/65956/ (referință la bibliotecă digitală ''memoria.ro'')]</ref><ref>Articol ''Gavrilă Mihali Strifundă (1901-1961)'', publicat în ''Arhivele Totalitarismului'', {{numéro}}17, 4/1997, pp. 223-225, {{ISSN|1221-6917}} - [http://arhiveletotalitarismului.blogspot.fr/p/biografii.html (lista tuturor biografiilor apărute în revista Arhivele Totalitarismului)].</ref><ref>Pagină „Gavrilă Mihali Ștrifunda”, publicată pe site-ul internet al ''Memorialului victimelor comunismului de la Sighet'' - [http://www.memorialsighet.ro/gavrila-mihali-strifunda/ (pagină vizibilă la 10/10/2016)].</ref><ref>Articol de Ionuț Țene, ''Cum a luptat primarul Ștrifundă din Borșa ca Maramureșul istoric să nu fie ocupat de sovietici'', publicat în ziarul ''Napoca News'', la 08/01/2010 - [http://www.napocanews.ro/2010/01/cum-a-luptat-primarul-strifunda-din-borsa-ca-maramuresul-istoric-sa-nu-fie-ocupat-de-sovietici-%E2%80%93-5-martie-1945.html (articol complet)].</ref><ref>Articol ''Legendarul „Voivod” Ștrifundă'', publicat în ziarul ''Gazeta de Maramureș'', la 30/04/2012 - [http://www.gazetademaramures.ro/mandru-de-maramures-maramures-strifunda-patrioti-curaj-12012 (articol complet)].</ref><ref>Articol de Dan Gheorghe, ''Istorii cenzurate (Partea a II-a): Eroul din Borșa'', publicat în ziarul ''România Liberă'', la 05/02/2015 - [http://www.romanialibera.ro/special/documentare/foto--istorie-cenzurata-ii--eroul-din-borsa-366499 (articol complet)].</ref><ref>Articol de Dragos Hojda, ''Foto. Povestea primarului care s-a opus ucrainizării Maramureșului. A fost vânat de comuniști și dus la muncă silnică'', publicat în ziarul ''Adevărul (Baia Mare)'', la 09/03/2015 - [http://adevarul.ro/locale/baia-mare/foto-povesteaprimarului-s-a-opus-ucrainizarii-maramuresului-fost-vanat-comunisti-dus-munca-silnica-1_54f9a18d448e03c0fd4a3994/index.html (articol complet)].</ref> | [[Gavrilă Mihali Ștrifundă|Gavrilă Mihali-Ștrifundă]] | 1945 - 1949 |- | Vasile Popșa<ref name="Brisca"/><ref name="GazetaMaramuresLiber"/><ref>Camelia Ivan Duică, ''Rezistența anticomunistă din Maramureș. Gruparea Popșa (1948-1949)'', Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2005, {{ISBN|973-7861-03-5}} - [http://www.memoria.ro/carti/aparitii/rezisten%C5%A3a_anticomunista_din_maramure%C5%9F_dot__gruparea_pop%C5%9Fa_%281948-1949/67056/ (referință la bibliotecă digitală ''memoria.ro'')].</ref><ref>Articol ''Asasinarea lui Vasile Popsa (Lica) - 1949'', publicat în ziarul ''The Epoch Times România'', la 21/02/2007 - [http://epochtimes-romania.com/news/asasinarea-lui-popsa-vasile-lica-1949---8593 (articol complet)].</ref><ref>Articol de Florin Mihai, ''Luptătorii din munți'', publicat în ziarul ''Jurnalul.ro'', la 04/03/2008 - [http://jurnalul.ro/scinteia/istoria-comunismului/luptatorii-din-munti-118580.html (articol complet)].</ref><ref>Articol de Carmen Cosman, ''Muzeul atrocităților comunismului, la Ieud'', publicat în ziarul ''România Liberă'', la 12/05/2009 - [http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/muzeul-atrocitatilor-comunismului-la-ieud-153543.html (articol complet)].</ref><ref>Articol de Ioan Pop, ''Eroii rezistenței anticomuniste / Prima „bandă” de luptători în munți'', publicat în ziarul ''Gazeta de Maramureș', la 08/02/2010 - [http://www.gazetademaramures.ro/eroii-rezistentei-anticomuniste-prima-8222-banda-8221-de-luptatori-in-munti-7058 (articol complet)].</ref><ref>Articol de Silvia Iliescu, ''Comunismul cu față inumană. Mărturii. Maramureș: Lotul Viṣovan'', publicat în ''Rador (Radio România, Agenția de Presă)'', la 08/12/2014 - [http://www.rador.ro/2014/12/08/comunismul-cu-fata-inumana-marturii-maramures/ (articol complet)].</ref> | '''Vasile Popșa''' ''(Ion Popșa, Mihai Sofron, Ioan Rusu, Ioan Hotea zis Hricu, Stefan Tand, Gavrila I. Iusco, Gavrila G. Iusco, Ioan Dunca, Preoți greco-catolici: Ioan Dunca Joldea, Alexandru Chindriș și Vasile Iusco, Călugărul Pelagia Iusco, Maria Sas)'' | 1948 - 1949 |- | Grupul Dragomirești<ref name="Brisca"/><ref name="GazetaMaramuresLiber"/><ref>Articol de Ana-Maria Luca, ''Răzvrătiții din pădurile Maramureșului voievodal'', publicat în ziarul ''Jurnalul.ro'', la 10/04/2004 - [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/razvratitii-din-padurile-maramuresului-voievodal-69065.html (articol complet)].</ref><ref>Articol ''Eroii rezistenței anticomuniste / Grupul Dragomirești'', publicat în ziarul ''Gazeta de Maramureș'', la 05/10/2009 - [http://www.gazetademaramures.ro/eroii-rezistentei-anticomuniste-grupul-dragomiresti-7114 (articol complet)].</ref><ref>Articol ''Eroii rezistenței anticomuniste / Grupul Dragomirești/ Arestată la 6 luni!'', publicat în ziarul ''Gazeta de Maramureș'', la 05/10/2009 - [http://www.gazetademaramures.ro/eroii-rezistentei-anticomuniste-grupul-dragomiresti-arestata-la-6-luni-7115 (articol complet)].</ref><ref name="GazetaRezistentaArmata"/> | '''Ion Popșa și Ion Ilban''' ''(Frații Gheorghe, Dumitru Pașca, Ilie Zubașcu)'' | 1949 - 1956 |- | Vasile Dunca<ref name="Brisca"/><ref name="GazetaRezistentaArmata"/><ref group="CI">Partea a IV-a: ''Alecu ia conducerea mișcării de rezistență. Pregătiri de luptă și la Craiova. Maramureșul prezent în lupta pentru libertate'', capitolul „Maramureșul prezent în lupta pentru libertate”, p. 6 - [http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta_4.pdf (capitolul complet)].</ref><ref>Dorin Dobrincu, articol ''Formațiuni „minore” de rezistența anticomunistă și fugari solitari din nordul Transilvaniei (1949-1958)'', Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 10/I, 2006, pp. 133-146, p. 133 - {{ISSN|1453-9306}} - [http://diam.uab.ro/index.php?s=2&p=39 (referință la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia)] și [http://diam.uab.ro/istorie.uab.ro/publicatii/colectia_auash/annales_10/studii/8%20dorin_dobrincu.pdf (articol complet)].</ref> | '''Vasile Dunca''' ''(Părăscău, Șerban Vasile-Simion, frați Gherman, Ion Frunză, frați Șandordin Budești, Ion Andreiea, Vasile Tomoioagă, Gheorghe Dunca)'' | 1948 |- | Nicolae Pop<ref name="Brisca"/><ref name="GazetaMaramuresLiber"/><ref>Aristina Pop-Saileănu, ''„Să trăiască partizanii până vin americanii”. Povestiri din munți, din închisoare și din libertate.'', Colecție: Istorie orală, {{numéro}}10, Editura: Fundația Academia Civică + Centru Internațional de Studii asupra Comunismului, 2008, București, {{ISBN|978-973-8214-40-8}} - [http://www.memoria.ro/carti/aparitii/%E2%80%9Esa_traiasca_partizanii_pana_vin_americanii%E2%80%9D_dot__povestiri_din_mun%C5%A3i,_din_inchisoare_%C5%9Fi_din_libertate_dot__/67625/ (referință la bibliotecă digitală ''memoria.ro'')].</ref><ref>Pagină „Nicolae Pop”, publicată pe site-ul internet al ''Memorialului victimelor comunismului de la Sighet'' - [http://www.memorialsighet.ro/nicolae-pop/ (pagină vizibilă la 12/10/2016)].</ref><ref>Pagini dedicate Nicolae Pop și Aristina Pop, publicate pe site-ul internet ''Despre demnitate'', la 17/07/2011 - [http://despredemnitate.wordpress.com/nicolae-pop/ Nicolae Pop] - și la 12/10/2012 [http://despredemnitate.wordpress.com/2012/10/12/aristina/ Aristina].</ref><ref name="RazbunareaGropilorComune">Articol de Dorin Țimonea ''Răzbunarea gropilor comune'', publicat în ziarul ''România Liberă - Ediția Transilvania-Banat'', la 20 decembrie 2006 - [http://romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/razbunarea-gropilor-comune--80931 (articol complet)].</ref><ref>Articol de Mihai Creangă, ''Cine a fost „copilița codrului”'', publicat în ziarul ''România Liberă'', la 29/05/2008 - [http://romanialibera.ro/aldine/history/cine-a-fost--copilita-codrului---125741 (articol complet)].</ref><ref>Articol ''Haiducii din munți'', publicat în ziarul ''Gazeta de Maramureș'', la 27/05/2012 - [http://www.gazetademaramures.ro/haiducii-din-munti-12172 (articol complet)].</ref> | '''Nicolae Pop''' ''(Achim și Aristina Pop<ref>Pagină „Aristina Pop Săileanu”, publicată pe site-ul internet al ''Memorialului victimelor comunismului de la Sighet'' - [http://www.memorialsighet.ro/aristina-pop-sileanu/ (pagină vizibilă la 12/10/2016)].</ref><ref>Pagină „Fișă matricolă penală: Aristina Pop”, publicată pe site-ul internet al ''Memorialului victimelor comunismului de la Sighet'' - [http://www.memorialsighet.ro/fisa-matricola-penala-aristina-pop/ (pagină vizibilă la 12/10/2016)].</ref><ref>Pagină „Aristina Pop Săileanu, Să trăiască partizanii până vin americanii”, extras din cartea Aristina Pop Săileanu, ''„Să trăiască partizanii până vin americanii!” Povestiri din munți, din închisoare și din libertate'' - Interviu de Liana Petrescu, publicată pe site-ul internet al ''Memorialului victimelor comunismului de la Sighet'' - [http://www.memorialsighet.ro/aristina-pop-saileanu-sa-traiasca-partizanii-pana-vin-americanii/ (pagină vizibilă la 12/10/2016)].</ref><ref>Articol de Romulus Rusan, ''„Să trăiască partizanii până vin americanii” Povestea Aristinei Pop Săileanu'', publicat în ziarul ''România Liberă'', la 29/11/2014 - [http://romanialibera.ro/aldine/delasarea-secului/%E2%80%9Esa-traiasca-partizanii-pana-vin-americanii--povestea-aristinei-pop-saileanu-359264 (articol complet)].</ref>, Preot greco-catolic Atanasie Oniga, Vasile Pașca, Vasile Hotea, Ioan Mâț, Ilieș Dunca, Gavrilă Dunca, Ioan Hotico, Dumitru Hotico, Vasile Chindriș, Ștefan Chindriș, Dumitru Chindriș, Mircea Dobre, Ioan Rusu, Vasile Tivadar, Vasile Blaga)'' | 1949 - 1953 |- | Gheorghe Pașca<ref name="Brisca"/><ref group="IG2" name="GavrilaFagaras"/><ref name="GazetaMaramuresLiber"/><ref name="RazbunareaGropilorComune"/><ref>Articol preotului Vasile Rus, ''Gheorghe Pașca, simbol al rezistenței anticomuniste'', publicat în ziarul ''Răsunetul'', la 25/04/2013 - [http://www.rasunetul.ro/gheorghe-pasca-simbol-al-rezistentei-anticomuniste (articol complet)].</ref><ref>Articol despre luptătorul Gheorghe Pașca, ''Memoria umilită a unui simbol al rezistenței anticomuniste'', de Ioana Lucacel & Mircea Crișan, publicat în ziarul ''Gazeta de Maramureș'', la 07/10/2013 - [http://www.gazetademaramures.ro/memoria-umilita-a-unui-simbol-al-rezistentei-anticomuniste-14259 (articol complet)].</ref><ref>Articol de Bianca Sara, ''După un deceniu concentrat pe fuga de Securitate și o viață aproape de legendă, luptătorul anticomunist Gheorghe Pașca va avea un monument în Năsăud'', publicat în ziarul ''Adevărul (Bistrița)'', la 04/03/2014 - [http://adevarul.ro/locale/bistrita/gheorghe-pasca-nasaud-monument-1_53159d49c7b855ff56db8efc/index.html (articol complet)].</ref><ref>Articol ''Luptătorul anticomunist Gheorghe Pașca va avea un monument în Năsăud'', publicat în ziarul ''Mesagerul de Bistrița-Năsăud'', la 07/03/2014 - [http://www.mesagerul.ro/2014/03/07/luptatorul-anticomunist-gheorghe-pa-ca-va-avea-un-monument-nasaud (articol complet)].</ref><ref>Articol ''Acțiunea de căutare și deshumare a lui Gheorghe Pașca și Gavrilă Rus, uciși de Securitatea comunistă la 5 februarie 1956'', Arhiva evenimentelor a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), publicat la 24/04/2014 - [http://www.iiccr.ro/actiunea-de-cautare-si-deshumare-lui-gheorghe-pasca-si-gavrila-rus-ucisi-de-securitatea-comunista-la-5-februarie-1956/ (articol complet)].</ref><ref>Articol ''Comunicat de presă - Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca / Comunicat de presă Acțiunea de căutare și deshumare a lui Gheorghe Pașca și Gavrilă Rus, uciși de securitatea comunistă la 5 februarie 1956'', publicat de ''Agerpres'', la 25/04/2014 - [http://www.agerpres.ro/comunicate/2014/04/25/comunicat-de-presa-muzeul-national-de-istorie-a-transilvaniei-din-cluj-napoca-11-55-29 (Comunicat de presă)].</ref><ref>Articol ''Acțiunea de căutare și deshumare a lui Gheorghe Pașca și Gavrilă Rus, uciși de Securitatea Comunista la 5 februarie 1956'', publicat în ziarul ''Jurnalul.ro'', la 25/04/2014 - [http://jurnalul.ro/stiri/observator/actiunea-de-cautare-si-deshumare-a-lui-gheorghe-pasca-si-gavrila-rus-ucisi-de-securitatea-comunista-la-5-februarie-1956-666756.html (articol complet)].</ref><ref>Articol de Gheorghe Petrov, ''La Cimitirul Năsăud, deshumarea osemintelor victimelor securității Gheorghe Pașca și Gavrilă Rus'', publicat în ziarul ''Răsunetul'', la 29/04/2014 - [http://www.rasunetul.ro/la-cimitirul-nasaud-deshumarea-osemintelor-victimelor-securitatii-gheorghe-pasca-si-gavrila-rus (articol complet)].</ref><ref>Articol de Claudiu Pădurean, ''Mormântul eroilor Pașca și Rus, căutat de vânătorii de securiști'', publicat în ziarul ''România Liberă'', la 29/04/2014 - [http://www.romanialibera.ro/aldine/history/mormantul-eroilor-pasca-si-rus--cautat-de-vanatorii-de-securisti-333734 (articol complet)].</ref><ref>[[File:Applications-multimedia.svg|20px]] Reportaj de Gheorghe Petrov (IICCMER), ''Arheologia crimelor comunismului. Cazul Gheorghe Pașca și Gavrilă Rus - Năsăud (28-29.04.2014)'', publicat pe ''YouTube'', la 01/05/2014 - [https://www.youtube.com/watch?v=sNzOPyvfYpk (reportaj publicat pe YouTube)].</ref><ref>Articol de Ioana Lucacel și Mircea Crișan, ''O crimă ascunsă șase decenii: deshumarea eroului Pașca'', publicat în ziarul ''Gazeta de Maramureș'', la 02/05/2014 - [http://www.gazetademaramures.ro/o-crima-ascunsa-sase-decenii-deshumarea-eroului-pasca-15015 (articol complet)].</ref><ref>Articol de Silvia Iliescu, ''Comunismul cu față inumană. Mărturii. Maramureș: Gheorghe Paṣca'', publicat în ziarul ''Rador'' (Radio România, Agenția de Presă), la 09/12/2014 - [http://www.rador.ro/2014/12/09/comunismul-cu-fata-inumana-marturii-maramures-gheorghe-pa%E1%B9%A3ca/ (articol complet)].</ref><ref>Articol de Augustin Danci, ''Mărturii cutremurătoare despre viața lui Gheorghe Pașca, împușcat de Securitate la Bichigiu (Foto-Video)'', publicat în ziarul ''Observator BN'', la 25/07/2016 - [http://www.observatorbn.ro/arhiva/articol.php?categorie=2&articol=13540 (articol complet)].</ref><ref>Articol de Valentin Șchiopu, ''Mai bine lunetist decât comunist'', publicat în revista ''Pressone'', la 07/08/2016 - [https://pressone.ro/mai-bine-lunetist-decat-comunist/ (articol complet)].</ref><ref>Articol ''”Mai bine mor decât să mă predau călăilor comuniști!” Povestea fascinantă a omului care a ales libertatea și a devenit un proscris'', publicat pe site-ul ''B1TV'', la 12/08/2016 - [http://www.b1.ro/stiri/eveniment/mai-bine-mor-decat-sa-ma-predau-calailor-comunisti-povestea-fascinanta-a-omului-care-a-ales-libertatea-si-a-devenit-un-proscris-158706.html (articol complet)].</ref> | '''Gheorghe Pașca''' ''(Ioana Vlad)'' | 1946 - 1956 |- | rowspan="1" | [[Sibiu]] | Grupul Fetea (Pădurile Fetea - Noul Săsesc)<ref name="Brisca"/><ref name="GazetaRezistentaArmata"/><ref>Cezar Zugravu, ''O istorie a rezistenței și a represiunii: 1945-1989'', Tipografia Moldova, Iași, 2002, p. 81 - [http://cacheprod.bcub.ro/webopac/FullBB.csp?WebAction=ShowFullBB&RequestId=112280_1&Profile=Default&OpacLanguage=rum&NumberToRetrieve=50&StartValue=18&WebPageNr=1&SearchTerm1=.2.286891&SearchT1=&Index1=Uindex07&SearchMethod=Find_1&ItemNr=18 (referință la Biblioteca Universitară Centrală din București)].</ref><ref>Articol de Prof. Mircea Drãgan-Noiștețean, ''Rezistența din Fetea. Nasc și pe Hârtibaci oameni'', publicat în ziarul ''Gazeta hărtibaciului'', {{numéro}}51, august 2010, p. 3 - [http://www.primaria-agnita.ro/gazeta_hartibaciului/Gazeta%20PDF/2010/Gazeta%20Hartibaciului%20%20august%202010.pdf (articol complet)].</ref><ref>Articol de Nicolae Balint, ''Cei ce au îmbrăcat cămașa morții (I)'', publicat în ziarul ''Curentul International'', la 15/11/2010 - [http://www.curentul.net/2010/11/15/cei-ce-au-imbracat-camasa-mortii-i/ (articol complet)].</ref><ref>Articol ''Deux d'entre les groupes de Résistance anticommuniste'', publicat în ziarul ''Buna Ziua Iași'', la 17/12/2013 - [http://cultural.bzi.ro/doua-dintre-gruparile-de-rezistenta-anti-comunista-8186 (articol complet)].</ref><ref>Articol de Nicolae Balint, ''Momente din rezistența anticomunistă – Odiseea unui mureșean racolat de CIA'', publicat în ziarul ''Ziarul de Mureș'', la 08/11/2014 - [http://www.ziaruldemures.ro/?p=41915 (articol complet)].</ref> | '''Ionel Golea''' ''(Ion Golea, Ștefan Popa, Axente Păcurariu, Ion Samoilă, Vasile Vlad, Șerban Secu, Ion Cristea, Bubu Pintea, dr. Teofil Mija, ing. Aurel Ursu)'' | 1944 - 1948 |- | rowspan="8" | [[Banat]]<ref name="Brisca"/><ref group="IU" name="BerzescuLacrimiCartea">Atanasie Berzescu, Lacrimi și sânge. Rezistența anticomunistă armată din munții Banatului, Editura Marineasa, Timișoara, 1999, {{ISBN|973-9485-31-6}} - [http://www.bjt.ro/bv/ScritoriBanateni/BERZESCU_Atanasie/Berzescu.Lacrimi.pdf (cartea completă)].</ref><ref>Adrian Brișcă, Rezistența armată din Banat vol. 1, 1945-1949, Editura Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2004, {{ISBN|973-86654-2-6}} - [http://totalitarism.ro/pagini/carte_50.html (referință cărții pe site-ul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului)].</ref><ref>Matei Tudor, articol ''Rezistența anticomunistă din Mehedinți'', publicat în revista ''Analele Sighet'', {{numéro}}6: „Anul 1948 - instituționalizarea comunismului”, Fundația academia civică, București, 1998, {{ISBN|973-98437-4-3}}), pp. 250-255 - [http://www.memorialsighet.ro/carti/anul-1948-institutionalizarea-comunismului/ Anul 1948 - instituționalizarea comunismului (legătură către {{numéro}}6 al revistei)].</ref><ref>Emil Sebeșan & Ileana Silveanu, articol ''Rezistența din Banat 1949 vol I'', publicat în ''Arhivele Totalitarismului'', {{numéro}}18, 1/1998, pp. 116-138, {{ISSN|1221-6917}} - [http://arhiveletotalitarismului.blogspot.fr/p/abraham-dorel-puterea-simediul.html (sumar general al tuturor articolelor publicate în revista ''Arhivele Totalitarismului'' din anul 1993)].</ref> | Colonel Ion Uță<ref name="Brisca"/><ref group="CI" name="BanatFramantata"/><ref group="CI" name="BanatDupaPietreleAlbe"/><ref group="IU" name="BerzescuLacrimi"/><ref name="CazulColoneluiIUta"/><ref name="IonUtaArticolRL"/> | '''[[Ion Uță|Colonel Ion Uță]]''' ''(Mircea Vlădescu, Dumitru Mutașcu, Dumitru Ișfănuț, Duicu și Gheorghe Cristescu, Ilie Cristescu, Nicolae Ciurică)'' | 1947 - 1949 |- | Organizația Națională Creștină de Luptă Împotriva Comunismului<ref>Numit și ''Partizanii României Mari'', ''Vulturul Negru'' sau ''Bastionul Negru''.</ref><ref name="Brisca"/><ref name="GazetaRezistentaArmata"/><ref group="VT">Dorin Dobrinc, articol ''The discovery of a historiographical subject: anti-communist armed resistance in Romania'', p. 327.</ref><ref group="IG2" name="Hiberbolizare"/><ref>Cărți, articole și documente despre grupul „Organizația Națională Creștină de Luptă Împotriva Comunismului, Partizanii României Mari”: * Articol de Dorin Dobrincu, ''Organizația Națională Creștină de Luptă Împotriva Comunismului Partizanii României Mare și planul de răsculare a Banatului (1948-1949)'', publicat în ''Analele științifice ale Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași'', seria Istorie, tom LI, 2005, pp. 295-316, {{ISSN|1221-843X}} - [http://history.uaic.ro/wp-content/uploads/2013/01/ASUI-2005-LI.pdf (sumarul numărului LI, 2005)]. * Sorin Olaru, articol ''"Resurectia" anticomunista'' publicat pe revista ''timpolis'', la 16-18/06/2008 - [https://timpolis.ro/arhiva/articol-resurectia-anticomunista-11180.html (articol complet)]. * Mircea Rusnac, articol ''Mircea Rusnac – Mișcarea de rezistență anticomunistă din Banat (1945-1953)'', publicat pe blogul istoriabanatului.wordpress.com, la 17/06/2009 - [http://banatica.ro/media/b162/sb162.pdf (cuprins revistei)] și [https://istoriabanatului.wordpress.com/2009/06/17/mircea-rusnac-miscarea-de-rezistenta-anticomunista-din-banat-1945-1953/ (articol complet)]. * Viorel Rus, articol ''Organizația anticomunistă „Partizanii României Mari” de pe șantierul Salva-Vișeu'', publicat pe siteul ''academia.eu'' - [https://www.academia.edu/10114979/ORGANIZA%C8%9AIA_ANTICOMUNIST%C4%82_PARTIZANII_ROM%C3%82NIEI_MARI_DE_PE_%C8%98ANTIERUL_SALVA-VI%C8%98EU (articol complet)].</ref> | '''Arcadie Goian''' ''(Teodor Vasile, Sever Micula, Emil Casapu, Elena Botez, Gelu Fătăceanu, Mihai Ceclan, Ion Hudiță, Ștefan Oanca, Alexandrina Pretescu)'' | 1948 - 1949 |- | Grupul de la Teregova<ref name="Brisca"/><ref group="IU" name="BerzescuLacrimiCartea"/><ref group="CI" name="BanatFramantata"/><ref group="CI" name="BanatDupaPietreleAlbe"/><ref name="SighetSentinta1091">Pagină „25 iunie 1949 - Sentința 1091 a Tribunalului Militar din Timișoara - Grupul de rezistență Spiru Blănaru”, publicată pe site-ul internet al Memorialului Victimelor Comunismului de la Sighet - [http://www.memorialsighet.ro/25-iunie-1949-sentina-1091-a-tribunalului-militar-timioara-grupul-de-rezisten-spiru-blnaru/ (pagină vizibilă la 01/10/2016)].</ref><ref>Articol de Ana Lupu, ''Ziua Rezistenței anticomuniste din Banat'', publicat în revista ''Vestul'', la 16/07/2013 - [http://www.vestul.ro/stiri/4499/ziua-rezistentei-anticomuniste-din-banat.htm (articol complet)].</ref><ref>Articol de Ionuț Baias, ''Sfinții închisorilor Spiru Blanaru - erou și martir al rezistenței anticomuniste'', publicat pe ''HotNews.ro'', la 8/10/2007 - [http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1020150-serial-sfintii-inchisorilor-spiru-blanaru-erou-martir-rezistentei-anticomuniste.htm (articol complet)].</ref><ref>Pagină dedicată Spiru Blănaru pe site-ul ''Despre demnitate'', publicat la 12/06/2011 - [http://despredemnitate.wordpress.com/spiru-blanaru/ (pagină vizibilă la 09/06/2017)].</ref> | '''Notarul Gheorghe Ionescu'''<ref>Securitatea a dorit să îl prezinte pe Spiru Blănaru, legionar și etichetat drept „fascist”, ca fiind șeful acestei rețele, de unde și numele pe care îl întâlnim frecvent: gruparea Spiru Blănaru. Cu toate acestea, documentele găsite în arhive nu lasă nici o urmă de îndoială cu privire la faptul că adevăratul șef era notarul Gheorghe Ionescu, căpitan în rezervă cu experiența războiului. Blănaru nu făcuse războiul și în acea perioadă își încheia studiile de drept. Soldat cu merite deosebite („Fruntaș T.R.”), el era prea tânăr ca să coordoneze un grup - Sursă: Adrian Brișcă, ''Rezistența armată din Banat (1945-1949) vol. I'', Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2004, p. 61, {{ISBN|973-86654-2-6}} - [http://totalitarism.ro/pagini/carte_50.html (referință cărții pe site-ul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului)].</ref> ''([[Spiru Blănaru]], Comandor Petre (sau Petru) Domășneanu, Pavel Stoichescu, Ion Stoichescu, Moise Anculia, Petru Berzescu, Ion Berzescu, Iacob Cimpoca, Tudor Rușeț, Petru Anculia, Iovan Berzescu, Gheorghe Ivănici, Ilie Ghimboașă, Ianăș Grozăvescu, Gheorghe Smultea, Horea Smultea, Romulus Marițescu, Nicolae Ghimboașă, Iancu Ghimboașă, Martin Copăceanu, Gavrilă Stoichescu, Nicolae Ciurică, Romulus Anculia)'' | 1948 - 1949 |- | Aurel Vernichescu și avocatul Ioan Târziu<ref name="Brisca"/><ref group="CI" name="BanatDupaPietreleAlbe"/><ref group="CI">Partea a III-a: Mișcarea de rezistență din munții Banatului - 3, Capitolul „Urmările” - [http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta_3c.pdf (capitolul complet)].</ref><ref name="SighetSentinta1091"/><ref>Articol ''Victime ale regimului comunist din România'', publicat în suplimentul 'Cultură' al revistei ''Buna Ziua Iasi'', la 29/08/2013 - [http://cultural.bzi.ro/victime-ale-regimului-comunist-din-romania-3776 (articol complet)].</ref><ref>Articol de Mircea Rusnac, ''Mișcarea de rezistență anticomunistă din Banat'', publicat în revista ''Vestul'', la 24/06/2010 - [http://www.vestul.ro/stiri/3105/miscarea-de-rezistenta-anticomunista-din-banat-%281945-1953%29-%288%29.htm (articol complet)].</ref> | '''Aurel Vernichescu și avocatul Ioan Târziu''' ''(Constantin Jumanca, Miron Ivănescu, Sebastian Crăsnaru, Ion Jumanca, Gheorghe Cristea, Victor C. Bisericosul)'' | 1947 - 1949 |- | Petre (sau Petru) Ambruș<ref name="Brisca"/><ref group="VL" name="GazetaSuplimentSpecial-1"/><ref>Articol de Mircea Rusnac, ''Al doilea nivel al mișcării de rezistență anticomunistă din Banat (1)'', publicat în revista ''Vestul'', la 04/08/2010 - [http://www.vestul.ro/stiri/3290/%E2%80%9Eal-doilea-nivel%E2%80%9D-al-miscarii-de-rezistenta-anticomunista-din-banat-%281%29.htm (articol complet)].</ref> | '''Petre (sau Petru) Ambruș'' | 1948 - 1950 |- | Dumitru Ișfănuț (zis „Sfârloagă”)<ref name="Brisca"/><ref>Dorin Dobrincu, articol ''Rămășițele grupului Ion Uță: formațiunile de rezistență din Banat conduse de Frații Duicu, Dumitru Mutașcu și Dumitru Ișfănuț (1949-1954)'', publicat în ''Annales Universitatis Apulensis'', Series Historica, Editora Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia, 9/I, 2005, pp. 193-215, {{ISSN|1453-9306}} - [http://diam.uab.ro/index.php?s=2&p=41 (legătură către numărul 9/I al revistei)] și [http://diam.uab.ro/istorie.uab.ro/publicatii/colectia_auash/annales_9/19%20dobrincu.pdf (articol complet pe site-ul Universității din Alba Iulia)].</ref><ref name="CazulColoneluiIUta"/> | '''Dumitru Ișfănuț și Dumitru Mutașcu''' ''(Nistor Duicu, Ioan Caraibot, Victor Curescu, Gheorghe Serengău, Maria Vlădescu, Nicolae Ciurică<ref>Reportaj al canalului de televiziune românesc ''Antena 3'' despre Nicolae Ciurică, 80 de ani în 2013, care povestește despre lupta dusă împotriva comuniștilor, difuzat la 22/12/2013, seara - [http://www.antena3.ro/romania/in-premiera-un-om-care-a-luptat-pentru-o-romanie-mai-buna-ultimul-partizan-al-luptei-impotriva-comunismului-238657.html (reportaj complet)].</ref>, Iancu Baderca)'' | 1949 - 1954 |- | Nicolae Doran<ref name="Brisca"/><ref group="CI">Partea a III-a: Mișcarea de rezistență din munții Banatului - 3, capitolul „Grupul de partizani Nicolae Doran” - [http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta_3c.pdf (capitolul complet)].</ref><ref>Articol enciclopedic, Enciclopedia României Online - [http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Nicolae_Doran Nicolae Doran].</ref><ref>Articol de Mircea Rusnac, ''Al doilea nivel al mișcării de rezistență anticomunistă din Banat (2)'', publicat în revista ''Vestul'', la 06/08/2010 - [http://www.vestul.ro/stiri/3307/%E2%80%9Eal-doilea-nivel%E2%80%9D-al-miscarii-de-rezistenta-anticomunista-din-banat-%282%29.htm (articol complet)].</ref><ref>Articol ''Condamnat la moarte și la uitare'', publicat în ziarul ''Evenimentul Zilei'', la 04/06/2007 - [http://www.evz.ro/detalii/stiri/condamnat-la-moarte-si-uitare-445623.html (articol complet)].</ref> | '''Nicolae Doran''' ''(Nicolae Popovici, Ilie Dancea, Nicolae Caragea, Nicolae Gîru, Avram Gîru, Pavel Cotârlă, Vasile Martin, Vasile Măran, Pavel Brânzei, Maxim Pârcea, Vichente Dancea, Pavel Andrei, Cornel Lazăr, Nicolae Zarcula, Nicolae Irimia, Adam Măran, Nicolae Murgu, Gheorghe Stoia, Ștefan Luca, Valeriu Lazăr, Ion Andrei, Constantin Coniac, Luca Damaschin, Ioan Botișan, Paul Cojan, Dica Paul Botoș, Strein Olaru, Octavian Botoș, Puiu Roșu, Ion Chirilă și Nicolae Pența)'' | 1948 - 1950 |- | Dr Liviu Vuc<ref>Camelia Ivan Duică, articol ''Din istoria rezistenței anticomuniste din Banat. Organizația Dr Liviu Vuc (1948-1952)'', publicat în ''Analele Universității „Dunărea de Jos”'', Seria Istorie, Galați, {{numéro}}2, 2003, {{ISSN|2344-472X}} - [http://www.fift.ugal.ro/revistadeistorie/anale/2/207%20DUICA.pdf (articol complet)].</ref><ref group="CI">Partea a III-a: ''Mișcarea de rezistență din munții Banatului'', capitolul „Comuna Zorleanțul Mare de pe dealul Pogăniș luată cu asalt de securitate, miliție și grăniceri” - [http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta_3c.pdf (capitolul complet)].</ref><ref>Dorin Dobrincu, articol ''Rămășițele grupului Ion Uță: formațiunile de rezistență din Banat conduse de frații Duicu, Dumitru Mutașcu și Dumitru Ișfănuț (1949-1954)'', publicat în ''Annales Universitatis Apulensis'', Series Historica, Editora Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia, 9/I, 2005, pp. 207 și 211, {{ISSN|1453-9306}} - [http://diam.uab.ro/index.php?s=2&p=41 (legătură către numărul 9/I al revistei)] și [http://diam.uab.ro/istorie.uab.ro/publicatii/colectia_auash/annales_9/19%20dobrincu.pdf (articol complet pe site-ul Universității din Alba Iulia)].</ref> | '''Dr Liviu Vuc''' ''(Iosif Hlobil, Virgil Atnagea, Anton Atnagea, Ștefan Drăgan, Ioan Beg)'' | 1948 - 1952 |- | rowspan="16" | '''[[Moldova]]''' |- | rowspan="1" | [[Bacău]] | „Uturea” sau Gheorghe Ungurașu<ref name="Brisca"/><ref>Articol ''Prăbușirea Centrului de comandă al rezistenței'', publicat în ziarul ''Jurnalul.ro'', la 10/05/2004 - [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/prabusirea-centrului-de-comanda-al-rezistentei-69039.html# (articol complet)].</ref><ref name="GazetaRezistentaArmata"/> | '''Gheorghe Ungurașu''' ''(Petru C. Baciu, Vasile Ungurașu, Eugen Berza, Petre Dascălu, Gioga Parizian, Mircea Motei Neculai Ungurașu)'' | 1947 - 1948 |- | rowspan="1" | [[Bârlad]] | Constantin Dan<ref group="IG2" name="GavrilaFagaras"/><ref>{{article |langue=ro |auteur1=Dorin Dobrincu |titre=Formațiuni din rezistanța armată anticomunistă în sudul Moldovei (1945-1958) |périodique=Anuarul Institutului de Istorie Orală |éditeur=Argonaut |volume=VI |année=2005 |pages=133-192 |issn=1454-4865 |résumé=http://www.istoriaorala.ro/sites/default/files/public/imce/AIO/aio_6.pdf |lire en ligne=https://www.ceeol.com/search/viewpdf?id=21979 |id=DorinDobrincuMoldova}}.</ref><ref>Articol ''Unde sunt cei care nu mai sunt - 'Catalogul' celor uciși în temnițele comuniste'', publicat în revista ''Memoria, Revista gândirii arestate'', Fundația Culturală "Memoria", București, {{numéro}}68/69, 2009, p. 241 (litera D) - [http://revista.memoria.ro/?location=archive&action=details&id=762 (sumar revistei)] și [http://revista.memoria.ro/?location=view_article&id=1011 (catalogul celor uciși în temnițele comuniste, litera D)].</ref> | '''Constantin Dan''' ''(Nicolae Borca, Costin Rusu)'' | 1958 |- | rowspan="7" | [[Bucovina]]<ref name="Brisca"/><ref>Adrian Brișcă & [[Radu Ciuceanu]], ''Rezistența armată din Bucovina. 1944-1950. Vol. I'', Editura Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 1998, {{ISBN|973-0-00574-5}} - [http://totalitarism.ro/pagini/carte_10.html (referință cărții pe site-ul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului)].</ref><ref>Adrian Brișcă, ''Rezistența armată din Bucovina, vol II: 1950-1952'', Editura Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2000, {{ISBN|973-0-02132-5}} - [http://totalitarism.ro/pagini/carte_21.html (referință cărții pe site-ul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului)].</ref><ref group="BU">Articol complet.</ref> | Constantin Cenușă<ref name="Brisca"/><ref name="ExistentaCotidiana"/><ref name="NesupunereBucovina">{{flagicon|Romania}} și {{flagicon|United Kingdom}} Dorin Dobrincu, articol ''Nesupunere în Bucovina. Grupurile de rezistență armată anticomunistă Cenușă–Motrescu, Pătrăucean-Gherman și Cenușă-Pătrăucean (1948-1951)'', publicat în ''Anuarul Institutului de Istorie A.D. Xenopol'', Iași, volumul XLII, 2005, pp. 451-481 ,{{ISSN|1221-3705}} - [http://adxenopol.academiaromana-is.ro/aiix/2005.pdf Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Tom XLII (sumar al numărului, și rezumat în limba engleză „Insubordination in Bucovina. The groups of anticommunist armed resistance Cenușă-Motrescu, Pătrăucean-Gherman și Cenușă-Pătrăucean 1948-1951”)].</ref><ref name="GrupuriMinore">Dorin Dobrincu, articol ''Grupuri „minore” din Rezistența anticomunistă bucovineană (1948-1961)'', publicat în revista ''Codrul Cosminului'', Universitatea Ștefan cel mare din Suceava, Facultatea de Istorie și Geografie, {{numéro}}12, 2006, pp. 179-194, {{ISSN|2067-5860}} - [http://atlas.usv.ro/www/codru_net/page12e.html (referință la Universitatea Ștefan cel mare)] și [http://atlas.usv.ro/www/codru_net/CC12/12%20dorin%20dobrincu.pdf (articol complet)].</ref><ref>Articol de Pr. Silviu Cluci, ''Maria din Putna'', publicat pe site-ul internet ''Cidade de Deus'', la 27/09/2008 - [http://cidadededeus.wordpress.com/2008/09/27/maria-din-putna/ (articol complet)].</ref><ref>Mărioară Cenușă, ''Amintiri scrise de soția lui Constantin Cenușă: Începutu’amarului, epopeea lui Constantin Cenușă'', publicată de ''Despre demnitate'', București, 2011 - [http://despredemnitate.files.wordpress.com/2011/05/maria-cenusa-inceputu-amrului.pdf (articol complet)].</ref><ref>Articol de Cristina Pușcaș, ''Mărioară Cenușă'', publicat pe site-ul internet ''Memoria Rezistenței'', la 10/11/2015 - [http://www.memoriarezistentei.ro/marioara-cenusa/ (articol complet)].</ref> | '''Constantin Cenușă''' ''(Vasile Motrescu)'' | 1948 - 1951 |- | Vasile Motrescu<ref name="NesupunereBucovina"/><ref>Adrian Brișcă, ''Jurnalul unui partizan: Vasile Motrescu și Rezistența armată din Bucovina'', Editura Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2005, {{ISBN|973-7861-05-1}} - [http://www.memoria.ro/carti/aparitii/jurnalul_unui_partizan_dot__vasile_motrescu_%C5%9Fi_rezisten%C5%A3a_armata_din_bucovina/67070/ (referință la bibliotecă digitală ''memoria.ro'')].</ref><ref name="ExistentaCotidiana"/><ref> Articol de Serenela Ghițeanu, ''Cum e posibil sa fii erou'', publicat în revista ''Revista 22'', publicat de ''Grupul pentru Dialog Social'', la 08/06/2007 - [http://revista22.ro/3793/.html (articol complet)].</ref><ref group="VT">Dorin Dobrincu, articol ''The discovery of a historiographical subject: anti-communist armed resistance in Romania'', pp. 317, 318 și 320.</ref><ref>Articol ''Singur, în munți, de Sfintele Paști. Partizanul Vasile Motrescu: “Stau prigonit de frații mei trădători care și-au vândut țara și sufletele lor dracilor din Rusia”'', publicat pi siteul ''Mărturisitorii / Martiri și mărturisitori români ortodocși din secolul XX'', la 26/04/2014 - [http://www.marturisitorii.ro/2014/04/26/singur-in-munti-de-sfintele-pasti-partizanul-vasile-motrescu-stau-prigonit-de-fratii-mei-tradatori-care-si-au-vandut-tara-si-sufletele-lor-dracilor-din-rusia/ (articol complet)].</ref><ref>[[File:Applications-multimedia.svg|20px]] Reportaj al TVR despre viața lui, emisiunea ''[[Memorialul Durerii]]'', realizator: [[Lucia Hossu-Longin]], 1991, episodul 2 ''Recurs în cazul Motrescu'' - [http://www.tvrplus.ro/editie-memorialul-durerii-o-istorie-care-nu-se-invata-la-scoala-125377 (reportaj la TVR)].</ref> | '''Vasile Motrescu''' | 1948 - 1958 |- | Gheorghe Munteanu<ref name="Brisca"/><ref name="GrupuriMinore"/> | '''Gheorghe Munteanu''' ''(Sorin Mărgineanu, Colonel Vasile Cârlan, Virgil Cârlan, Gavril Poleacu, Costin Polec)'' | 1948 - 1950 |- | Grigore Sandu<ref name="Brisca"/><ref>Dorin Dobrincu, ''Rezistența armată anticomunistă din Bucovina: 'Gărzile Decebal' și grupul Grigore Sandu (1949)'', publicat în revista ''Memoria, Revista gândirii arestate'', Fundația Culturală "Memoria", București, {{numéro}}51-52, 2005, pp. 33-48 - [http://revista.memoria.ro/?location=archive&action=details&id=749 (sumarul numărului 52 al revistei ''Memoria'')].</ref><ref>Articol de Silvia Iliescu, ''Iarna partizanilor (III)'', publicat în ziarul ''Rador'' (Radio România, Agenția de Presă), la 19/02/2016 - [http://www.rador.ro/2016/02/19/iarna-partizanilor-iii/ (articol complet)].</ref><ref>Articol de Claudiu Pădurean, ''„Tarzan din Carpați“, luptător anticomunist timp de 33 de ani'', publicat în ziarul ''România Liberă'', la 02/07/2016 - [http://romanialibera.ro/special/documentare/%E2%80%9Etarzan-din-carpati%E2%80%9C--luptator-anticomunist-timp-de-33-de-ani-421487 (articol complet)].</ref> | '''Grigore Sandu''' ''(Dumitru Crăciun, Jenică Arnăutu, Grigorie Chelsoi)'' | 1949 |- | Vasile Cămăruță<ref>Adrian Brișcă & [[Radu Ciuceanu]], ''Rezistența armată din Bucovina. 1944-1950. Vol. I'', Editura Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 1998, {{ISBN|973-0-00574-5}}, p. 403 - [http://totalitarism.ro/pagini/carte_10.html (referință cărții pe site-ul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului)].</ref><ref name="Brisca"/> | '''Vasile Cămăruță''' | 1949 - 1950 |- | Gavril Vatamaniuc<ref name="Brisca"/><ref name="ExistentaCotidiana"/><ref>''Am fost un om liber'', Gavril Vatamaniuc, Convorbiri cu Liana Petrescu, Editor: Romulus Rusan, Colecție: Istorie orală, {{numéro}}1, Fundația Academia Civică, București, 2016, {{ISBN|978-973-8214-92-7}} - [http://www.memorialsighet.ro/carti/gavril-vatamaniuc-fost-un-om-liber Am fost un om liber (referință la Fundația Academia Civică)].</ref><ref>Constantin Hrehor, ''Muntele mărturisitor. Anii Rezistenței / Anii Suferinței'', Editura Timpul, Iași, Apologeticum, 2002, {{ISBN|973-612-042-2}} - [http://despredemnitate.files.wordpress.com/2011/05/constantin-hrehor-muntele-marturisitor.pdf (cartea completă)] - Transcrierea amintirilor prezentate oral de Gavril Vatamaniuc.</ref><ref>Dorin Dobrincu, articol ''Sfidarea Securității în Bucovina. Grupul de rezistență armată anticomunistă Gavril Vatamaniuc (1949-1958)'', publicat în ''Revista de Istorie Socială'', volumele VIII-IX, 2003-2004, pp. 363-412 - [http://ris.uaic.ro/#arhiva Arhivele revistei, sumarul volumelor VIII-IX].</ref><ref>Pagini dedicate lui Gavril Vatamaniuc, publicate pe site-ul internet ''Despre demnitate'': : - La 14/05/2011 - [http://despredemnitate.wordpress.com/vatamaniuc/ Gavril Vatamaniuc]. : - La 01/03/2012 - [http://despredemnitate.wordpress.com/2012/03/01/gavril-vatamaniuc-1924-2012/ Gavril Vatamaniuc (1924 – 2012)]. : - La 11/04/2012 - [http://despredemnitate.wordpress.com/2012/04/11/semnele-o-povestire-de-paste/ Semnele – O povestire de Paște]. : - La 13/04/2012 - [http://despredemnitate.wordpress.com/2012/04/13/semnele-celorlati-o-povestire-din-iad/ Semnele celorlați – O povestire din iad].</ref><ref name="BucovinaGavrilVatamaniuc"/><ref>Articol de Claudiu Pădurean, ''A murit eroul din Bucovina. Află povestea lui Gavril Vatamaniuc, omul care s-a opus comunismului cu arma în mână'', publicat în ziarul ''România Liberă'', la 01/03/2012 - [http://www.romanialibera.ro/aldine/history/a-murit-eroul-din-bucovina--afla-povestea-lui-gavril-vatamaniuc--omul-care-s-a-opus-comunismului-cu-arma-in-mana-255523 (articol complet)].</ref><ref>Articol de Vasile Surcel, ''S-a dus și Gavril Vatamaniuc, erou al Rezistenței anti-comuniste din Bucovina'', publicat în ziarul ''Curentul'', la 01/03/2012 - [http://www.curentul.ro/2012/index.php/2012030269402/Actualitate/S-a-dus-si-Gavril-Vatamaniuc-eroul-rezistentei-anti-comuniste-din-Bucovina.html (articol complet)].</ref><ref>Articol ''Află povestea atacului securiștilor la Bâtca Corbului din 1955, spusă de Gavril Vatamaniuc, unul din liderii rezistenței anticomuniste'', publicat în ziarul ''România Liberă'', la 02/03/2012 - [http://www.romanialibera.ro/opinii/interviuri/afla-povestea-atacului-securistilor-la-batca-corbului-din-1955--spusa-de-gavril-vatamaniuc--unul-din-liderii-rezistentei-anticomuniste-255595 (articol complet)].</ref><ref>[[File:Applications-multimedia.svg|20px]] Video, ''Mărturia lui Gavril Vatamaniuc'', Iustin Lazăr, serie de interviuri-mărturie ([http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/vatamaniucg/explicatie.htm Explicațiile lui Ioan Rosca, 3 decembrie 2009]), publicat de ''Procesul comunismului'', 2008 - [http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/vatamaniucg/filme/#player-placemark Mărturia lui Gavril Vatamaniuc (55 vídeouri)].</ref><ref>[[File:Applications-multimedia.svg|20px]] Emisiune TV ''Dezbatere privind sensul Procesului Comunismului'', la [[TVR Internațional]],04/12/2009: : - Partea I [https://www.youtube.com/watch?v=7nHE53jHoQQ&list=PL2F2D5795ADD9181E&index=1 Dezbatere privind sensul Procesului Comunismului Partea I (reportaj publicat pe YouTube)] : - Partea II [https://www.youtube.com/watch?v=fnc9KxOSmBo&list=PL2F2D5795ADD9181E&index=2 Dezbatere privind sensul Procesului Comunismului Partea II (reportaj publicat pe YouTube)] : - Partea III [https://www.youtube.com/watch?v=qPBNkI-J4sA&list=PL2F2D5795ADD9181E&index=3 Dezbatere privind sensul Procesului Comunismului Partea III (reportaj publicat pe YouTube)] : - Partea IV [https://www.youtube.com/watch?v=Ge0cUu2Tg4s&list=PL2F2D5795ADD9181E&index=4 Dezbatere privind sensul Procesului Comunismului Partea IV (reportaj publicat pe YouTube)]. </ref><ref>[[File:Applications-multimedia.svg|20px]] Video, ''Luptătorul anticomunist Gavril Vatamaniuc la Sâmbăta de Sus'', Zilele Rezistenței Naționale Anticomuniste, în organizarea Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, Cuvântul lui Gavriil Vatamaniuc. Sâmbăta de Sus, 22-23 iulie 2011 - [https://www.youtube.com/watch?v=D6hhiGToVtk (reportaj publicat pe YouTube)].</ref><ref>[[File:Applications-multimedia.svg|20px]] Conferință ''Memoria vie a spiritualității românești cu un invitat deosebit: Gavril Vatamaniuc'', organizată de ''Fundația Creștină Părintele Arsenie Boca'', la Bibiloteca Academiei de Studii Economice, la 17/09/2010 - [https://www.fundatiaarsenieboca.ro/evenimente-noastre/conferinte Invitație la un eveniment deosebit: Memoria vie a spiritualității românești] și video/fotos publicata de revista ''Foaie Națională'' - [http://foaienationala.ro/conferinta-cu-gavril-vatamaniuc-erou-al-rezistentei-armate-din-muntii-bucovinei-videofotoaudio.html (conferință cu Gavril Vatamaniuc)].</ref><ref>{{flagicon|France}} ''Extraits d’entretien avec Gavril Vatamaniuc du 11 juin 1995'' (fragmente de interviu cu Gavril Vatamaniuc din 11 iunie 1995), Georges Diener, O convorbire cu un fost membru al rezistenței, Gavril Vatamaniuc, realizat și tradus de Georges Diener în 1995, la Sighetu Marmației, în articol ''Résistance paysanne et maquis en Roumanie de 1945 à 1965 - La résistance paysanne à la collectivisation'' (Rezistența țărănească și din munți în România, între 1945 și 1965 - Rezistența țărănească la colectivizare), publicat în revista ''Genèses'', Éditions Belin, Paris, 2001/2, {{numéro}}43, pp. 156-158 - [http://www.cairn.info/revue-geneses-2001-2-page-145.htm (articol complet)].</ref> | '''[[Grupul de partizani Gavril Vatamaniuc|Gavril Vatamaniuc]]''' ''(Ion Vatamaniuc, Mereuță Dumitru Constantin, Ion et Gheorghe Chiraș, Vasile Motrescu, Vasile Marciuc)'' | 1948 - 1955 |- | Vladimir Macoveiciuc<ref name="Brisca"/><ref>Adrian Brișcă, articol ''Vladimir Macoveiciuc (1905-1946)'', publicat în ''Arhivele Totalitarismului'', {{numéro}}3, 1994, pp. 240-242, {{ISSN|1221-6917}} - [http://arhiveletotalitarismului.blogspot.fr/p/abraham-dorel-puterea-simediul.html (sumar general al tuturor articolelor publicate în revista ''Arhivele Totalitarismului'' începând din 1993)].</ref><ref group="BU">pp. 160-173.</ref><ref group="RC">p. 42.</ref><ref>Constantin Hrehor, ''Muntele mărturisitor. Anii Rezistenței / Anii Suferinței'', Editura Timpul, Iași, Apologeticum, 2002, {{ISBN|973-612-042-2}} - [http://despredemnitate.files.wordpress.com/2011/05/constantin-hrehor-muntele-marturisitor.pdf (cartea completă)] - Transcrierea amintirilor prezentate oral de Gavril Vatamaniuc. Extras din cartea la pagina „Povestea Crăciunului lui Vladimir Macoveiciuc” de pe site-ul internet ''DespreDemnitate'', publicată la 24/12/2011 - [http://despredemnitate.wordpress.com/2011/12/24/povestea-craciunului-lui-vladimir-macoveiciuc/ Povestea Crăciunului lui Vladimir Macoveiciuc].</ref><ref>Articol de [[Lucia Hossu-Longin]], ''Măturile de la Tescani'', publicat în revista ''Observator cultural'', la 19/08/2011, Editura SC Observator cultural SA, București, {{numéro}}588, august 2011 - [http://www.observatorcultural.ro/Maturile-de-la-Tescani*articleID_25753-articles_details.html (articol complet)].</ref><ref>Pagina dedicate lui Vladimir Macoveiciuc, publicate pe site-ul internet ''Despre demnitate'', la 24/12/2011: "Povestea Crăciunului lui Vladimir Macoveiciuc" - [http://despredemnitate.wordpress.com/2011/12/24/povestea-craciunului-lui-vladimir-macoveiciuc/ (pagină vizibilă la 07/07/2017)].</ref> | '''Vladimir Macoveiciuc''' ''(Silvestru Macoveiciuc, Sava Onica, Florea Arcade, Anghel Coroamă, Dumitru Bădiliță, Vasile Onica, Simion Tudose, Gheorghe Cârdei)'' | 1944 - 1946 |- | rowspan="2" | [[Suceava]] ([[Bucovina]]) | Silvestru Hazmei sau Harsmei<ref>Diverse ortografii se găsesc în documentele existente: Hazmei, Harsmei, Harșmei, Hașmei, Hojmei, Hojnei.</ref><ref group="IG2" name="GavrilaFagaras"/><ref name="GrupuriMinore"/><ref group="VL" name="GazetaSuplimentSpecial-1"/> | '''Silvestru Hazmei sau Harsmei''' ''(Vasile Cujmir, Vasile Sved, Pavel Tiron, Alexandru Țurcanu, Ioan Motrescu, Alexandru Cosovan, Nicolae Preziuc, Gheorghe Horobeț)'' | |- | Gărzile lui Decebal<ref group="CI" name="GarzileLuiDecebal">Partea VII-a: ''Rezistența din munții Făgăraș, versantul sudic'', capitolul „Bucovinenii încep lupta”, p. 3 - [http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta_7.pdf (capitolul complet)].</ref><ref group="IN">document 2, pp. 138-147.</ref><ref group="BI">pp. 108-136.</ref><ref name="DobreMemoria">Claudia Dobre, articol ''Rezistența anticomunistă în România: memorie și istorie'', publicat în revista ''Memoria, Revista gândirii arestate'', Fundația Culturală "Memoria", București, {{numéro}}54, 2006 - [http://revista.memoria.ro/index.php?location=view_article&id=806 (articol complet)].</ref><ref>Trei articole de Adrian Nicolae Petcu, despre preoții implicați în gruparea de rezistență ''Gărzile lui Decebal'', publicate în ''Ziarul Lumina'', la 24/09/2010 - [http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/clericii-anticomunisti-din-garzile-lui-decebal-i Clericii anticomuniști din „Gărzile lui Decebal” (I)], la 02/10/2010 - [http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/clericii-anticomunisti-din-garzile-lui-decebal-ii Clericii anticomuniști din „Gărzile lui Decebal” (II)], la 08/10/2010 - [http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/clericii-anticomunisti-din-garzile-lui-decebal-iii Clericii anticomuniști din „Gărzile lui Decebal” (III)].</ref><ref>Album foto ''Clerici și mărturisitori urmăriți și arestați de Securitate Gărzile lui Decebal'', publicat de siteul ''Patriarhia Română - Ziarul Lumina'', 2006 - [http://fototecaortodoxiei.ro/6-1102-garzile-lui-decebal/album (articol complet)].</ref> |'''Filaret Gămălău'''<ref group="BI">p. 121.</ref><ref>4 articole publicate în siteul ''Fericiți cei Prigoniți'', pagina „Pr. Filaret Gămălău” - [http://www.fericiticeiprigoniti.net/filaret-gamalau (pagină vizibilă la 11/11/2016]: * ''Părintele Filaret Gămălău - condamnat la moarte pentru ”vina” de a salva viața unui soldat''. Interviu realizat de Nicolae Băciuț, publicat cu titlul ''Nichifor - Poezia detenției, detenția poeziei'' în suplimentul literar al ''Mesagerului de Bistrița'' din aprilie 2006, p. 3. * ''Părintele Filaret Gămălău - în lanțuri pentru Hristos'', de Petru Baciu, extras de ''Răstigniri ascunse. Mărturii, Vol. I'', Editura Fundația Culturală Buna-Vestire, 2004, pp. 220-222. * ''Călugărul Filaret Gămălău - om blând și cucernic'', de Ion Antohe, extras de ''Răstigniri în România după Ialta'', Editura Albatros, București, 1995, p. 340. * ''Filaret Gămălău un preot cu o mare trăire duhovnicească'', de Grigore Caraza.</ref>, Sublocotenentul Jenică Arnăutu<ref>Articol de Virgil Burlă și Ionel Stoica cu privire torționarul Jenică Arnăutu: Vișinescu, judecat pentru crimă împotriva umanității, ''Victima înfruntă Călăul în instanță. Singurul supraviețuitor de la Râmnicu-Sărat este față în față cu Torționarul Vișinescu!'', publicat în ziarul ''Evenimentul Zilei'', la 24/11/2014 - [http://www.evz.ro/tortionarul-visenscu-a-venit-la-curtea-de-apel-singurul-supravietuitor-de-la-ramnicu-sarat-va-fi-audiat-astazi.html (articol complet)].</ref><ref>Articol de Attila Biro, ''Lista torționarilor care traiesc. Reacția unuia dintre cei doi supraviețuitori de la Râmnicu Sărat, când Gândul i-a arătat poza la zi a lui Vișinescu'', publicat de ziarul ''Gândul'', la 30/07/2013 - [http://tortionari.gandul.info/reportaj/lista-tortionarilor-care-traiesc-reactia-unuia-dintre-cei-doi-supravietuitori-de-la-ramnicu-sarat-cand-gandul-i-a-aratat-poza-la-zi-a-lui-visinescu-11176579 (articol complet)].</ref><ref>[[File:Applications-multimedia.svg|20px]] Reportaj al TVR despre torționari comuniști, emisiunea ''[[Memorialul Durerii]]'', Seria ''Torționarii'', Episodul 8, ''Șef al Penitenciarului de pedeapsă Maior Alexandru Vișinescu a condus închisoarea tăcerii de la Râmnicu Sărat între anii 1950-1963'', realizator: [[Lucia Hossu-Longin]], 30/11/2013, - [http://www.tvrplus.ro/editie-memorialul-durerii-o-istorie-care-nu-se-invata-la-scoala-157656 (reportaj la TVR)].</ref> (Radu Cacina, Strătescu, doctor Vasilache, Aurel Botnariuc, Gheorghe Petrescu, Nicolae Chelsoiu) | 1944 - 1949 |- | rowspan="4" | [[Vrancea]]<ref>Mihai Timaru, articol ''Lupta de Rezistență anticomunistă în munții Vrancei'', publicat în revista ''Analele Sighet'', {{numéro}}2, „Instaurarea comunismului - între rezistență și represiune”, Fundația Academia Civică, București, 1995, {{ISBN|973-0-00190-1}}, pp. 228-233 - [http://www.memorialsighet.ro/carti/analele-sighet-2/ (legătură către numărul 2 al revistei)] și [http://www.memorialsighet.ro/wp-content/uploads/2016/03/anale_sighet_2_secured.pdf (revistă completă)].</ref> | Grupul Paragină (sau Vrancea)<ref name="Brisca"/><ref group="CI" name="ProcesulComunismulVrancea">Partea a X-a: ''Moldova pe drumul crucii, Vrancea, Parașutiștii, Berna Vrancea'', capitolul „Vrancea”, pp. 1-6 - [http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta_10.pdf (capitolul complet)].</ref><ref>Articol de Mihai Timaru, ''Amintiri despre grupul Paragină'', publicat în ''Analele Sighet'', {{numéro}}6, ''Anul 1948-instituționalizarea comunismului'', Fundația Academia Civică, București, 1998, p. 261, {{ISBN|973-98437-4-3}} - [http://www.memorialsighet.ro/carti/anul-1948-institutionalizarea-comunismului/ (legătură către numărul 6 al revistei)].</ref><ref>Articol de Laura Stancu & Liviu Burlacu, ''Organizația de rezistență „Paragină” în atenția Securității'', Coordonator: [[Gheorghe Onișoru]] , în ''Totalitarism și rezistență, teroare și represiune în România comunistă'', Studii C.N.S.A.S, Editura C.N.S.A.S, București, 2001, {{ISBN|973-0-02533-9}}, pp. 146-153 - [http://www.cnsas.ro/documente/publicatii/Totalitarism%20si%20rezistenta.pdf (cartea completă)].</ref><ref>Articol de Vasile Surcel, ''Eroii din Vrancea: Paragină și Timaru'', publicat în ziarul ''Jurnalul.ro'', la 10/05/2004 - [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/eroii-din-vrancea-paragina-si-timaru-69038.html (articol complet)].</ref><ref>Articol de Cezarina Bărzoi și Ionuț Baias, ''Părintele Evghenie Hulea, călugărul-partizan din grupul Paragină'', publicat în ziarul ''HotNews.ro'', la 29/02/2008 - [http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-2471063-parintele-evghenie-hulea-calugarul-partizan-din-grupul-paragina.htm (articol complet)].</ref><ref>Articol de Valentin Muscă, ''Ion Paragină, sufletul luptei anticomuniste din Vrancea'', publicat în ziarul ''Ziarul de Vrancea'', la 14/09/2010 - [http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/52695-ion-paragina-sufletul-luptei-anticomuniste-din-vrancea.html (articol complet)].</ref><ref>Articol de Felicia Simon, ''Mărturisiri Mihai Timaru, destinul unui ofițer al Armatei regale'', publicat în ziarul ''Cuvântul Liber'', la 07/09/2013, {{numéro}}175 - [http://www.cuvantul-liber.ro/news/72474/61/Marturisiri-br-MIHAI-TIMARU-destinul-unui-ofiter-al-Armatei-regale (articol complet)].</ref><ref>Articol de Silvia Iliescu, ''Comunismul cu față inumană. Mărturii. Vrancea: Grupul fraților Paragină'', publicat în ziarul ''Rador'' (Radio România, Agenția de Presă), la 13/12/2014 - [http://www.rador.ro/2014/12/13/comunismul-cu-fata-inumana-marturii-vrancea-grupul-fra%E1%B9%ADilor-paragina/ (articol complet)].</ref><ref>[[File:Applications-multimedia.svg|20px]] Reportaj al TVR despre Grupul lui Ion Paragină, emisiunea ''[[Memorialul Durerii]]'', realizator: [[Lucia Hossu-Longin]], 1991, episodul ''Grupul lui Ion Paragină'' - [http://www.tvrplus.ro//editie-memorialul-durerii-o-istorie-care-nu-se-invata-la-scoala-352868 (reportaj la TVR)] și [https://www.youtube.com/watch?v=nt0q_tkkbNk (reportaj publicat pe YouTube)].</ref> | '''Frații Ion și Cristea Paragină''' ''(Gheorghe Mălăcescu, Vasile Sava, Ilie Nistor, Nicolae Ambrozie, Mihai Timaru<ref>Mihai Timaru, ''Destinul unui ofițer'', Fundația Academia Civică, București, 2000, {{ISBN|973-99605-9-6}} - [http://www.memorialsighet.ro/carti/destinul-unui-ofiter/ (referință la Fundația Academia Civică)].</ref><ref>Articol de Mihai Timaru, ''Am fost ofițer al armatei regale române și nu puteam să absentez de la lupta armată anticomunistă din munții Vrancei'', publicat în revista ''Memoria'', Fundația Culturală "Memoria", București, {{numéro}}20, iunie 1997, pp. 113-123 - [http://revista.memoria.ro/?location=archive&action=details&id=323 (sumarul numărului 20 al revistei ''Memoria'')].</ref>, Aristide Zdru, Gheorghe Ungureanu, Teodosie Filimon, Evghenie Hulea)'' | 1948 - 1953 |- | Gheorghe Militaru (Dumitrești - Vrancea)<ref name="Brisca"/><ref group="CI" name="ProcesulComunismulVrancea"/><ref group="VL" name="ParinteleSebastianPopescu"/><ref>Articol de Sebastian Oancea, ''Rezistența din munții Vrancei - fresca luptei antisovietizare'', publicat în ziarul ''Ziarul de Iași'', la 07/07/2004 - [http://www.ziaruldeiasi.ro/local/focsani/rezistenta-din-muntii-vrancei-fresca-luptei-antisovietizare~ni3ek2 (articol complet)].</ref> | '''Gheorghe Militaru''' ''(Colonel Ioan Strâmbei, Victor Isofăchescu, Ionel Militaru, Grigore Cucu, Constantin Cucu, Ioan Cucu)'' | 1948 - 1950 |- | Mâna Albă<ref name="Brisca"/><ref>Titlul "15. Organizația „Mâna Albă” ; pp.188-189 în {{article |langue=ro |auteur1=Dorin Dobrincu |titre=Formațiuni din rezistanța armată anticomunistă în sudul Moldovei (1945-1958) |traduction titre=Formations de la résistance armée anticommuniste dans le sud de la Moldavie (1945-1958) |périodique=Anuarul Institutului de Istorie Orală |éditeur=Argonaut |volume=VI |année=2005 |pages=133-192 |issn=1454-4865 |résumé=http://www.istoriaorala.ro/sites/default/files/public/imce/AIO/aio_6.pdf |lire en ligne=https://www.ceeol.com/search/viewpdf?id=21979 |id=DorinDobrincuMoldova}}.</ref> | '''Căpitan de aviație Mândrișteanu''' ''(Mihai Bragă, Ghiță Bragă, Constantin Bârdan, Gheorghe Sandu, Vasile Călărețu, Constantin Grecea, adjutantul aviator Sandu din Sascut)'' | 1951 |- | Organizația Vlad Țepeș II (Vrancea)<ref name="Brisca"/><ref group="VL" name="GazetaSuplimentSpecial-1"/><ref group="VL" name="GazetaSuplimentSpecial-2"/><ref group="IN" name="LupsaInceputurile"/><ref group="VL" name="VictorLupsaCarti"/><ref group="VL" name="ParinteleSebastianPopescu"/><ref group="VL" name="LosingThePhenomenon"/><ref group="VL" name="DobrincuVrancea"/><ref group="VL" name="Umilintele"/> | '''Victor Lupșa''' ''(Anton Macovei, Gheorghe Cornelia, Ion Caloianu, Dumitru T. Boștiog, Costică T. Danțiș, Simion Baraghina, Teodor Bușilă, frații Nicolae și Maftei Dănilă, Pantazică (?), Costică și Gheorghe Pintilie, Luca Bratu, Oprea Roșca, Pompiliu Manoliu, familia Bercuci, Ion Bratu (tată), Ion Bratu (fiu), Ion Bunghez, Gheorghe Bălan (tată), Gheorghiță Bălan (fiu), frații Ion și Gheorghe Brânzaru, Dumitru Rusu, preotul Manole Arghir, Vasile Maftei, Constantin Manoliu, Vasile Matei, Dumitru Botez, Ion Neagu, Victor Isofăchescu, Ionel Militaru, Dinu Bentea, Père Sebastian Popescu, locotenent-colonelul deblocat Ion Strâmbei, Dumitru Marola, Constantin Gabrieleanu)'' | 1948 - 1950 |- | rowspan="4" | '''[[Țara Românească]]''' |- | rowspan="1" | [[Craiova]] ([[Oltenia]]) | General Ion Carlaonț<ref group="CI">Partea a IV-a: ''Alecu ia conducerea mișcării de rezistență. Pregătiri de luptă și la Craiova. Maramureșul prezent în lupta pentru libertate'', capitolul „Pregătiri de luptă și la Craiova” - [http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta_4.pdf (capitolul complet)].</ref><ref>Articol de Cornel Șomâcu, ''Despre rezistența anticomunistă în județul Gorj'', publicat în revista ''Vertical'', la 26/05/2009 - [http://www.verticalonline.ro/despre-rezistenta-anticomunista-in-judetul-gorj (articol complet)].</ref><ref>Interviu cu istoric [[Radu Ciuceanu]], ''Dacă Stalin mai trăia scăpam de comuniști'', publicat în ziarul ''Adevărul'', la 28/01/2010 - [http://adevarul.ro/news/societate/radu-ciuceanudaca-stalin-mai-traia-scapam-comunisti-1_50ad6c777c42d5a66394e057/index.html (articol complet)].</ref><ref>Articol enciclopedic, Enciclopedia României Online - [http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Ion_Carlaon%C5%A3 (articol complet)].</ref><ref>Articol ''La mulți ani Profesorului Radu Ciuceanu la 86 de ani! “Reperele mele, pline de lumină, sunt anii de tinerețe când am pus mâna pe armă și m-am împotrivit regimului comunist și năimiților săi”'', publicat în ziarul ''Ziariști online'', la 16/04/2014 - [http://www.ziaristionline.ro/2014/04/16/la-multi-ani-profesorului-radu-ciuceanu-la-86-de-ani-reperele-mele-pline-de-lumina-sunt-anii-de-tinerete-cand-am-pus-mana-pe-arma-si-m-am-impotrivit-regimului-comunist-si-naimitilor-sai/ (articol complet)]</ref> | '''[[Ion Carlaonț]]''' ''(colonelul Cărăușu, major Lucian Dimitriu, Constantin Grădinaru, Remus Radina, Tiberiu Țolescu, Ștefan Hălălău, [[Radu Ciuceanu]])'' | 1946 - 1948 |- | rowspan="1" | [[Gorj]] ([[Oltenia]]) | Căpitan Grigore Brâncuși<ref>Rudă cu sculptorul [[Constantin Brâncuși]].</ref><ref group="CI">Partea a IV-a: ''Alecu ia conducerea mișcării de rezistență. Pregătiri de luptă și la Craiova. Maramureșul prezent în lupta pentru libertate.'', capitolul „Organizația de rezistență din județul Gorj”, p. 3 - [http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta_4.pdf (capitolul complet)].</ref><ref>Articol de Alin Ion, ''Vărul marelui sculptor Constantin Brâncuși, ajuns unul dintre liderii importanți ai rezistenței anticomuniste'', publicat în ziarul ''Adevărul (Târgu-Jiu)'' la 01/06/2016 - [http://adevarul.ro/locale/targu-jiu/varul-marelui-sculptor-constantin-brancusi-ajuns-unul-lideri-cei-mai-importanti-rezistentei-anticomuniste-1_574dac195ab6550cb87fc785/index.html (articol complet)].</ref> | '''Capitaine Grigore Brâncuși''' ''(Locotenent-colonel Micandru Ionescu Vintilă, Ion Rădoi, Alexandru Stoichițescu, Constantin Tabacu, Gheorghe Martin, Gheorghe Dineu, Constanța Tabacu și Polina Sîrbulescu)'' | 1949 - 1951 |- | rowspan="1" | [[Vâlcea]] ([[Oltenia]]) | Partizanii de la Arnota<ref>Articol de Monica Grigore, ''Grupul Arnota – un episod al rezistenței anticomuniste românești din nordul Olteniei'', publicat în ''Mișcarea armată de rezistență anticomunistă din România, 1944-1962'' Editura Kullusys, București, 2003, coll. Studii 2, {{ISBN|978-973-86421-1-9}}, pp. 102-103 - [http://www.memoria.ro/carti/aparitii/miscarea_armata_de_rezistenta_anticomunista_din_romania,_1944_-_1962/65932/ (referință cărții la bibliotecă digitală ''memoria.ro)].</ref><ref>Articol de Florian Banu, ''Mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România - între negare și hiperbolizare'', publicat în ''Rezistența anticomunistă – cercetare științifică și valorificare muzeală, vol. I'', editori Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu, Iulia Pop, Cluj Napoca, Argonaut, 2006, {{ISBN|978-973-109-039-9}}, pp. 299-314, p. 15 - [http://www.cnsas.ro/documente/istoria_comunism/studii_articole/activitati_plan_intern/Rezistenta.pdf (cartea completă)].</ref><ref>Articole de Puica Buhoci: ''Noi mărturii despre mișcarea de rezistență din Oltenia'', publicate inițial de ''Arhivele Totalitarismului'', publicație editata de Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului: : - ''Istorie și frauda (I). Caz Penal: cum au dispărut documente incriminatorii din Arhivele C.N.S.A.S. Un furt “garantat” de Academia Cațavencu. Documente'', publicat la 04/03/2012 , Anul XVIII, {{numéro}}68-69, 3-4/2010- [http://www.ziaristionline.ro/2012/03/04/istorie-si-frauda-i-caz-penal-cum-au-disparut-documente-incriminatorii-din-arhivele-cnsas-un-furt-garantat-de-academia-catavencu/ (articol complet)]. : - ''Istorie și fraudă (II). Cum a dispărut o delațiune din Arhiva C.N.S.A.S pentru a se deschide apoi un proces de calomnie'', publicat la 12/03/2012, Anul XIX, {{numéro}}70-71, 1-2/2011 - [http://www.ziaristionline.ro/2012/03/12/istorie-si-frauda-ii-cum-a-disparut-o-delatiune-din-arhiva-cnsas-pentru-a-se-deschide-apoi-un-proces-de-calomnie/ (articol complet)].</ref><ref>Articol de Dumitru Lăcătușu, ''Sorin Oane, Istoria județului Vâlcea: 1945-1965. Un studiu de caz, Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 2007'', publicat de IICMER în Septembrie 2008 - [http://archive.is/ckDM7#selection-1779.1-1779.17 (articol complet)].</ref><ref>Articol ''Vâlcea în regimul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej'', publicat pe site-ul ''www.istorielocala.ro'' (al bibliotecilor publice din județele Bihor, Brăila, Cluj, Vâlcea și Suceava), la 09/08/2012, începând de la paragraful „Anticomuniștii.” - [http://www.istorielocala.ro/index.php?option=com_k2&view=item&id=210:perioada-regimului-dej-1948-1965&Itemid=203 (articol complet)].</ref> | '''Ghiță Piele și Ion Oprițescu''' ''(Mihai Moronescu, Ion Costin, Temistocle Tomescu, Ștefan Teodorescu, Ion Constantin, Gabriel Bălănescu, Mircea Măzărean, Mișu Ocneriu, Constantin Văduva, Nicolae I. Constantin, Ioan Pavel zis Bostan, Gheorghe Popescu, Gheorghe Ionescu zis Brusture, Gheorghe Șitoianu, Peiciu Oprea, Ion Marinovici, Gheorghe Popescu, Constantin Ciorgan, Aristide Ionescu, Nicolae Păunescu, Ioan Chițoiu, Emil Sanfrancisco, Ioan Teodorescu)'' | 1948 - 1949 |- | rowspan="1" | '''[[Dobrogea]]''' | rowspan="1" | [[Dobrogea]]<ref group="GP" name="RezistentaArmataDinDobrogea"/><ref>Zoe Rădulescu, ''Rezistența anticomunistă din munții Babadag'', publicat în ''Analele Sighet {{numéro}}2: Instaurarea comunismului - între rezistență și represiune'', Fundația Academia Civică, București, 1995, {{ISBN|973-0-00190-1}}, pp. 218-223 - [http://www.memorialsighet.ro/carti/analele-sighet-2/ (legătură către numărul 2 al revistei)] și [http://www.memorialsighet.ro/wp-content/uploads/2016/03/anale_sighet_2_secured.pdf (revistă completă)].</ref> | Haiducii Dobrogei<ref name="Brisca"/><ref group="GP" name="Fudulea"/><ref group="GP" name="Aromani"/><ref group="GP" name=GoguPuiuLiderul/><ref group="CI" name="CapitolDobrogea"/><ref group="CI" name="CapitolDobrogea"/><ref group="VT" name="DiscoveryDobrincu"/><ref group="GP" name="MacedoRomani"/><ref group="RA" name="GrupurileMacedoRomana"/><ref group="GP" name="RezistentaArmataDinDobrogea"/><ref group="GP" name="GoguPuiuFamilia"/><ref group="GP" name="GoguPuiuCarti"/> | '''Gogu Puiu''' ''(Nicolae și Dumitru Fudulea, Gheorghe Filiu, frații Croitoru, Nicolae Ciolacu, Niculae Trocan, Gheorghe Garofil, Stere Piștalu, Gogu Minai, Gheorghe Moceanu, Gheorghe Manafu, lancu Zoricu, lancu Pirnea, profesor Florian, Iancu Ghiuvea, Iancu Beca, Cioșca, Stila Timu, Constantin Ghiță, Nicolae Conic, Gheorghe Grasu, Stere Grasu, Adam Ciungu, Stere Niculescu, Stere Hapa, Nicolae Hașoti, Iancu Cușu, Gheorghe Filiu, preot Mihăilescu, Nicolae Cocoș, Vasile Baciu, Gheorghe Dinu zis Donica, Niculae Jipa, Gica Perifan, Gheorghe Cresu, Gheorghe Gulea, Stila Timu, Plutonier Cenuse, Stere Stercu, Avganti, Nicu Marin, Toma Vasile, Gheorghe Arau, Ion Cotan, Stere Alexe)'' | 1947 - 1952 |- |}

Cu stima. --Albacore60 (discuție) 2 octombrie 2017 12:54 (EEST)

@Albacore60: Mulțumesc că ați menționat și textul pe care încercați să-l introduceți. Filtrul este făcut să împiedice introducerea de taguri HTML învechite. În cazul dvs. nu articolul în sine e problema, ci antentul, care conținea tagul center. În locul acestuia, folosiți <div style="text-align:center">, iar pentru sfârșitul părții centrate folosiți </div>.---Strainu (دسستي‎)  2 octombrie 2017 13:57 (EEST)

Mulțumesc! Voi încerca să modific acest lucru și la articol publicat. :) --Albacore60 (discuție) 2 octombrie 2017 14:39 (EEST)

Petre Sergescu

Modificare refuzată fiindcă ar fi periculoasă – tag greșit. Nu am introdus niciun tag nou, probabil e de vină unul din tagurile vechi. -- Victor Blacus (discuție) 2 octombrie 2017 20:49 (EEST)

Hmmm, interesant, vede linia ca ștearsă și readăugată, nu modificată. Andrei Stroe, Gikü, aveți idee de ce se comportă așa și dacă putem să identificăm cumva aceste cazuri?--Strainu (دسستي‎)  3 octombrie 2017 00:23 (EEST)

Nu

Nu ma lăsa sa scriu articolul ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.112.5.67 (discuție • contribuții).

modificare pagina Yale Law School

Incerc sa modific pagina in romana pentru Yale Law School, initial nu era nimic pe pagina, dar atunci cand am incercat diferite tool-uri din Wikipedia a ramas salvat ce am incercat si nu este varianta finala la ce doresc sa predau. A inceput ca o tema pentru facultate aceasta modificare. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Iorgoni.cosmina (discuție • contribuții).

Vă mulțumim pentru raportarea acestei probleme. Modificarea a fost blocată deoarece ați scos formatul {{Infobox law school}}. Utilizatorilor noi nu le este permisă ștergerea formatelor de tip infocasetă, chiar dacă ele nu există în realitate la noi. Am șters eu formatul pentru dvs.--Strainu (دسستي‎)  16 octombrie 2017 22:08 (EEST)

Cetățianu

Ioan Cetățianu s-a născut în anul 1840. Am mai menționat acest lucru. Este menționat în volumul memorial scris în 1928 la 60 de ani de la înființarea Liceului Vasile Alecsandri. Este menționat în ultimul volum cu caracter de studiu, apărut în 2015, este înscris pe bustul din curtea liceului Alecsandri. Nu înțeleg de ce trebuie să pierd 1 oră de muncă la aranjat articolul în întregime și să aduc atâtea argumente pentru a combate o eroare pe care au recunoscut-o cei care au făcut-o. Las articolul nesalvat până la prânz și am rugămintea să deblocați posibilitatea de modificare pentru a-mi salva astfel munca. 2A02:168:64BC:0:7879:658E:6F90:20B1 (discuție) 4 noiembrie 2017 03:56 (EET)

Eroare modificare

Când încerc să editez pagina Sergiu Hanca îmi dă acea eroare " Această acțiune a fost identificată în mod automat ca fiind periculoasă, din acest motiv fiind refuzată. ". Ce pot face? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de XHutson (discuție • contribuții).

Semnături

Semnăturile în casetele info apar mereu duble. Ce se poate face?--Sacha47 (discuție) 06 noiembrie 2017 14:24 (EST)

Link gresit, imposibil de corectat

Am incercat sa inlocuiesc Vlad Nistor cu Vlad Nistor (sportiv) in pagina Echipa națională de rugby a României dar modificarea mi-a fost refuzata, fiind considerata periculoasa. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 84.117.19.228 (discuție • contribuții).

 Rezolvat. --Bătrânul (discuție) 29 noiembrie 2017 08:23 (EET)

text lipsit de context cu subiectul

Articolul cibernetică a fost introdus de un text gen TF (theory finding) de gen esoteric fără relație cu subiectul de cibernetică științifică. Nici linkul respectiv nu corespunde regulilor WP.

ERUARE ADAUGARE POZA

Buna seara, am incercat sa pun o poza paginii politicianului Daniel Chitoiu si nu mi-a fost permis. Daca s-ar putea remedia. Aici este poza https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Daniel_Chi%C8%9Boiu_Politician.jpg ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Victor oraseanu (discuție • contribuții).

 Realizat. Dar atenție: s-ar putea ca fișierul-imagine să fie în curând șters de la Commons, pe motiv de licențiere incorectă (persoana indicată drept autor este alta decât cea care a încărcat fișierul la Commons).--Bătrânul (discuție) 21 decembrie 2017 09:20 (EET)

Modificare esuata

In incercarea de a modifica textul paginii am intampinat dificultati. Rog verificarea textului si inlocuirea acestuia cu noul text, respectiv: "Viorel Ilie (n. 19 martie 1965) este senator în Senatul României din 21 decembrie 2016 din partea Partidului Alianța Liberalilor și Democraților, reprezentând județul Bacău. În perioada 2008-2016, acesta a îndeplinit funcția de primar al municipiului Moinești, județul Bacău. Pe 3 aprilie 2017, Viorel Ilie devine ministru, preluând portofoliul de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul în Guvernul Grindeanu, păstrându-ți funcția și în mandatul premierului Mihai Tudose." ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Tudorulea (discuție • contribuții).

Viorel Ilie (n. 19 martie 1965) este senator în Senatul României din 21 decembrie 2016 din partea Partidului Alianța Liberalilor și Democraților, reprezentând județul Bacău. În perioada 2008-2016, acesta a îndeplinit funcția de primar al municipiului Moinești, județul Bacău. Pe 3 aprilie 2017, Viorel Ilie devine ministru, preluând portofoliul de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul în Guvernul Grindeanu, păstrându-ți funcția și în mandatul premierului Mihai Tudose. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Tudorulea (discuție • contribuții).

Raportarea unei erori

Discuția a fost mutată la Discuție:Drepturile omului în Arabia Saudită

Permisiune modificări

Fiecare modificare pe care o efectuez pe pagina Pro 2 este cu privire la actualizarea listei producțiilor difuzate. Cine m-a raportat că aș aduce aici cuvinte obscene în engleză, i-aș fi recunoscător dacă și-ar reconsidera acțiunea. Mulțumesc! ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Swappyx (discuție • contribuții).

Cuvântul "Cum" îl declanșează. Ionutzmovie, Andrei Stroe, ce facem cu filtrul, îl păstrăm sau scoatem cuvintele care nu sunt obscene în română? Eu prefer varianta a doua.--Strainu (دسستي‎)  26 ianuarie 2018 16:22 (EET)

„Cum” este un cuvânt de bază în limba română, trebuie de scos din blacklist. //  Gikü  vorbe  fapte  26 ianuarie 2018 16:24 (EET)

Da, nu avem cum să facem altfel. Poate și „crap” dacă este. —Andrei^discuție 26 ianuarie 2018 16:27 (EET)

Și fag.--Strainu (دسستي‎)  26 ianuarie 2018 18:04 (EET)

 Realizat--Strainu (دسستي‎)  27 ianuarie 2018 18:54 (EET)

Modificare date biografice - Petre Roman

Am incercat sa sterg un element din lista de partide politice din infocaseta. Conform paginii in engleza, Petre Roman nu a fost membru PCR. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 188.26.94.111 (discuție • contribuții).

1. În pagina de la en.Wikipedia nu scrie nicăieri că „Petre Roman nu a fost membru PCR”!
2. Conform paginii de îndrumare Wikipedia:Surse de încredere: „Wikipedia nu poate fi considerată o sursă de încredere pentru ea însăși”.
3. Nu cunosc nici un caz similar în deceniile '70 - '80 în care cineva să ajungă conferențiar universitar și șef de catedră fără să fie membru PCR (desigur, nici eu nu sunt sursă de încredere...)
4. Consider că locul acestei discuții nu este aici, ci pe pagina Discuție:Petre Roman. --Bătrânul (discuție) 2 februarie 2018 21:02 (EET)

Exatlon sau Exatlon România?

Utilizatorul Wikipedia "Trooper1301" a redenumit pagina Exatlon în Exatlon România. Eu nu vreau sǎ se întâmple așa ceva. Vreau ca pagina sǎ rǎmânǎ numitǎ Exatlon. Mie nu îmi place titlul Exatlon România. De aceea am aplicat REDIRECT. Puteți sǎ faceți ca aceastǎ paginǎ sǎ fie iar redenumitǎ în Exatlon? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 82.78.75.123 (discuție • contribuții).

Endre Ady

Utilizarea formatului Date biografice în cuprinsul articolului conduce la o afișare complet neaspectuoasă. Atât în casetă, cât și la articol, se afișează un număr de 6-7 referințe, dublate/triplate/ ba chiar de 4 ori menționate, ca de niște bâlbâiți, ceea ce umple articolul de informație inutilă. Este evident că intenția, dacă a fost bună, a fost prost implementată. Pe de altă parte, formatul anterior menționa, cel puțin în plan secund (folosind formula "azi..." ), o legătură cu cultura română, cu locul unde se află azi acele localități. Oricine poate recunoaște că Ady Endre a fost o personalitate respectată în România. Este complet neadecvat ca, atât în corpul articolului, cât și în casetă, să dispară orice referire la teritoriul românesc, deși discutăm despre proiectul ro.wikipedia, deși discutăm de niște localități care se află pe teritoriul României și să fie preferate (promovate cu insistență) denumiri de mult timp apuse. Nu mă sfiesc să consider acest mod de abordare ca fiind revanșard. Și uzitat chiar cu riscul că rezultatul este prost. PheonixRo (discuție) 27 februarie 2018 21:27 (EET)

Prima parte ține strict de Modul:Wikidata. S-ar putea rezolva probabil, dacă își alocă cineva timpul. Referitor la tenta naționalistă a mesajului, nici măcar nu se bazează pe fapte: folosirea formatului a introdus denumirea în română din perioada respectivă, iar legătura a rămas către denumirea actuală. E discutabil dacă denumirea în română are vreo relevanță pentru un poet maghiar, dar ăsta e "dezavantajul" codului: nu prea-i pasă de susceptibilitățile etnice...--Strainu (دسستي‎)  28 februarie 2018 16:55 (EET)

La modul în care puneți problema se pare că rezolvarea este cât se poate de simplă! Și poate îmi confirmați!? Este posibil ca neînțelegerile să aibă la bază un abuz. Deci: la wikidata există posibilitatea să introduci informații conform limbii? Adică, poți introduce (spre exemplu) denumirea originală, în maghiară pentru proiectul hu.wiki, și traducerea denumirii (în limba română), pentru ro.wiki? În acest caz înseamnă că s-a introdus eronat textul în maghiară în câmpul corespunzător denumirii în română, acesta fiind abuzul! Ca să insist, dacă nu s-a înțeles: se folosește și London, și Londra, dar limba română folosește Londra. Dacă cineva s-a născut la London, noi vom spune că s-a născut la Londra, nu la London. Sau similar, cu Moszkva/Москва/Moskva/Moskova/Moscova. Lămuriți-mă vă rog, dacă este corectă logica mea. }n ceea ce privește "bogăția" de referințe, asta se poate rezolva simplu, tind în carne vie. Este inutilă asocierea a 6-7 referințe, unele din care nici nu înțelegi mare lucru. Este suficient să introduci o referință, corectă, recunoscută. Eventual o referință nouă pentru altă limbă. Adică, poți folosi o referință în limba română pentru ro.wiki, și una în rusă pentru ru.wiki, sau una în franceză pentru fr.wiki. Crezi că dacă aș băga o referință în română pentru vorbitorii de limbă engleză ar sta ăia cu mâinile în sân? Ar înțelege ceva?

PS. Inițial am intuit și apoi am observat/verificat un lucru. Pe coloana din stânga există secțiunea "În alte limbi" de unde poți selecta limba pe care dorești să o folosești. (Unele lucruri nu le cunosc; le descopăr pe rând) Deci, nu văd nici un motiv ca la Wikipedia în l. română să introduc explicații de genul (În limba germană..., în limba olandeză, ... în limba maghiară...). La limba română voi scrie doar în limba română. Aceasta este o regulă pe care cei ce administrează ro.wiki se pare că nu vor să o respecte. Au inițiative proaste, abuzive. Nu știu dacă este incompetență sau rea-intenție. Deci, cine vrea să citească în maghiară despre Endre Ady este suficient să selecteze din coloana din stânga versiunea în limba maghiară și este selectat imediat proiectul hu.wiki cu textul adecvat. Explicați-mi vă rog unde greșesc.

În ceea ce privește "codul", dacă rezolvă corect problema, este în regulă. Se poate folosi. Dacă nu rezolvă problema, atunci să se suspende folosirea lui până la noi ordine și nu să se blocheze eliminarea codului funcție de cât de administrator ești sau nu. În mod normal, el ar trebui să ia informația din wikidata, de la zona corespunzătoare limbii pe care am selectat-o! Iar zona respectivă să fie corect completată, nu discreționar. Să fiți convins că și eu aș fi mult mai rezonabil dacă nu ar apărea situații conflictuale de acest gen. De asemenea, ar fi bine și pentru ceilalți contributori, care și-ar îndrepta eforturile în direcția corectă. Cine dorește să scrie în rusă, o poate face pe ru.wiki. PheonixRo (discuție) 28 februarie 2018 19:51 (EET)

Fiți mai concret vă rog: ce cuvânt/nume/expresie e în limba maghiară? Puteți verifica ce scrie la Wikidata alegând "Element Wikidata" din coloana din stânga.--Strainu (دسستي‎)  28 februarie 2018 22:17 (EET)

Nu pot publica pagina AC HELCOR

Buna ziua,

Numele meu este Demian Maria si doresc sa creez o pagina pentru compania farmaceutica AC HELCOR. Doresc sa precizez ca prin acest articol nu vreau sa fac publicitate ci doar sa aduc la cunostiinta cititorilor informatii despre aceasta companie farmaceutica. Consider ca este bine ca oamenii sa afle istoricul acestei companii romanesti producatoare de medicamente. Multumesc! ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Noemi Maria 2018 (discuție • contribuții).

@Noemi Maria 2018: Pe pagina Dvs. de discuții, în mesajul de bun venit, aveți o legătură numită „Cum să creați un articol”. Urmați sfaturile de acolo. Vă previn, însă, că articolul trebuie să respecte criteriile de notabilitate a companiilor pentru a putea fi păstrat. De asemenea, dacă sunteți angajat/ă a companiei date, sunteți obligat/ă să declarați acest lucru în pagina de discuții a articolului și în descrierea modificărilor. //  Gikü  vorbe  fapte  14 martie 2018 16:03 (EET)

Schimbare fotografiei

(mesaj transferat la Discuție:Theodor Paleologu)

ERROR: Flag of Galicia-Lodomeria/Galizien und Lodomeria presented as Flag of Transilvania

A fraudulent and fake flag was presented as Flag of Transilvania.

IN FACT: - the coat of arms (7 towers under a black Hawk) never existed/ belonged to Transilvania ( it Is a recent fake) - the flag belonged to Kingdom of Galicia-Lodomeria https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Regatul_Gali%C8%9Biei_%C8%99i_Lodomeriei

The result: A double Fake (Hungarian irredentism?). ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.125.245.85 (discuție • contribuții).

Eroare

Nu ma lasa sa fac pagina! ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Al!nL (discuție • contribuții).

Specificați pagina la care vă referiți. Dacă este vorba despre articolul Codrin bradea, acesta a fost șters de 9 (nouă) ori până acum, conform criteriului A7 de ștergere rapidă. --Bătrânul (discuție) 30 martie 2018 08:08 (EEST)

Eroare editare pagina Wikipedia Enrique Iglesias

Buna seara! Raportez o eroare ce a survenit in urma incercarii de a adauga date im caseta de infoartist pe pagina Wikipedia Enrique Iglesias. Precizez ca datele adaugate au fost: casa noua de discuri(Sony Music), alte nume (The king of Latin Pop) si interpreti asociati/ “interpretare cu”. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de MMN2001 (discuție • contribuții).

@Ionutzmovie: Special:Jurnal_abuzuri/118248. Plângerea pare întemeiată, nu au fost modificate datele biografice. Filtrul a fost probabil declanșat de modificarea spațiilor din infocasetă, generată de editorul vizual (phab:T179259).--Strainu (دسستي‎)  8 aprilie 2018 10:14 (EEST)

Dezactivat, trebuia să prindă doar schimbări în câmpul data_nașterii.— Ionutzmovie discută 8 aprilie 2018 10:32 (EEST)