Valeriu Saharneanu

Date personale
Valeriu Saharneanu
Născut	3 august 1952 (71 de ani) Cuizăuca, raionul Rezina
Căsătorit cu	Maria Bulat-Saharneanu
Copii	Ciprian, Domnița
Cetățenie	Republica Moldova
Etnie	Român
Religie	Ortodox
Ocupație	Jurnalist
Limbi vorbite	limba română
Deputat în Parlamentul Republicii Moldova
În funcție 17 februarie 2011 – 9 decembrie 2014
Președinte	Marian Lupu (interimar) Nicolae Timofti
Prim-ministru	Vlad Filat Iurie Leancă
Precedat de	Anatol Șalaru

Premii	Ordinul Republicii (31 decembrie 2009) Ordinul național „Pentru Merit”
Partid politic	Partidul Popular Românesc (2013-2021) Partidul Liberal (→2013)
Rezidență	Chișinău
Alma mater	Universitatea de Stat din Moldova
Modifică date / text

Valeriu (Vladimir) Saharneanu (n. 3 august 1952, Cuizăuca, Rezina)^[1] este un jurnalist basarabean, ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIX-a între anii 2011-2014.^[2] Este președinte al Uniunii Jurnaliștilor din Republica Moldova din anul 1997.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Valeriu Saharneanu s-a născut pe 3 august, 1952, în satul Cuizăuca, din raionul Rezina.

Educație:

1959-1969, Școala medie generală din satul Cuizăuca.
1970-1975, Universitatea de stat din Moldova, facultatea de jurnalism;
1987-1989, Școala superioară de politologie, facultatea jurnalism din Sankt Petersburg (Leningrad);

Limbi străine: Rusa, Franceza, Engleza

Experiență în alte țări:

1993, România, Universitatea Mării Negre, cursuri de tranziție democratică;
1995, Germania, Berlin, cursuri de funcționare a presei libere în stat;
1996, Belgia, Bruxelles, vizită de studiu la cartierul general NATO; Evenimente și deplasări cu relevanță profesională:
1988-1991, Mișcarea de eliberare națională reflectată la Televiziunea Națională în reportaje, interviuri, emisiuni și filme. Subiecte: Marile Adunări Naționale, demonstrații și greve, procesul de prăbușire a URSS, conflicte provocate de serviciile secrete în estul și sudul R.Moldova, rezistența în timpul puciului de la Moscova;
1989, decembrie – corespondent special al TVNM la evenimentele Revoluției din România;
1990, corespondent special al TVNM la Moscova;
1991, corespondent special în cadrul primei vizite a Președintelui R.Moldova în România;
1992, coordonator, reflectarea evenimentelor legate de conflictul militar și războiul cu Rusia, declanșat în Transnistria;
1992, corespondent special la întâlnirea la nivel înalt a conducătorilor de state-membre ale OSCE de la Helsinky, Finlanda;
1992, corespondent special în cadrul vizitei Președintelui R.Moldova în Republica Populară Chineză;
1993, corespondent special al TV Naționale în vizita Președintelui R. Moldova în India.

Autor de articole despre starea presei în Republica Moldova, publicate în presa națională și internațională. Participant la Congresul Federației Internaționale a Jurnaliștilor de la Santander, Spania (1995) și Congresul Institutului Internațional de Presă de la Moscova (1998).

Practică profesională.

1975-1987, redactor inferior, redactor, redactor superior, șef de secție redacția tele-radio-informație a Comitetului de Stat pentru televiziune și radiodifuziunie a RSS Moldovenești;
1989-1991, redactor-șef adjunct al redacției Informații a Televiziunii Naționale a Republicii Moldova;
1991-1994, Redactor-șef a Redacției Actualități, programul „Mesager” a Televiziunii Naționale a R.Moldova;
1994-1997-2000-2004-2008 - 17 febriarie 2011, președinte al Uniunii Jurnaliștilor din R. Moldova;
2011-2014 - deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Liberal. A fost vicepreședinte al Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. Ulterior a părăsit fracțiunea și a participat la formarea grupului parlamentar al liberal-reformatorilor.^[2]

Activități profesionale private:

1995-1996, redactor-șef al canalului independent „Catalan-TV”;
1997, fondator și director al Postului de radio „Vocea Basarabiei”;
2001, fondator al Postului de televiziune Europa Nova TV, Nisporeni;
2002, fondator al postului de televiziune Euro TV, Chișunău;
2001-2002, fondator și director al săptămânalului „Gazeta Românească”;
2003, manager principal al Euronova Media Grup, Chișinău.

Alte activități:

1999-, fondator și președinte al organizației „Forumul Alternativa Civică”;
2000-, președinte al Clubului Național de Presă;
2001-, președinte al Fundației „Presa Liberă”.

Evenimente și deplasări cu relevanță profesională:

1988-1991, Mișcarea de eliberare națională reflectată la Televiziunea Națională în reportaje, interviuri, emisiuni și filme. Subiecte: Marile Adunări Naționale, demonstrații și greve, procesul de prăbușire a URSS, conflicte provocate de serviciile secrete în estul și sudul R.Moldova, rezistența în timpul puciului de la Moscova;
1989, decembrie – corespondent special al TVNM la evenimentele Revoluției din România;
1990, corespondent special al TVNM la Moscova, Kremlin, Congresul deputaților poporului din URSS;
1991, corespondent special în cadrul primei vizite a Președintelui R.Moldova în România;
1992, coordonator, reflectarea evenimentelor legate de conflictul militar și războiul cu Rusia, declanșat în Transnistria;
1992, corespondent special la întâlnirea la nivel înalt a conducătorilor de state-membre ale OSCE de la Helsinki, Finlanda;
1992, corespondent special în cadrul vizitei Președintelui R.Moldova în Republica Populară Chineză;
1993, corespondent special al TV Naționale în vizita Președintelui R. Moldova în India.

Participant la Congresul Federației Internaționale a Jurnaliștilor de la Santander, Spania (1995) și Congresul Institutului Internațional de Presă de la Moscova (1998).

Distincții[modificare | modificare sursă]

1991, Medalia Republicii Moldova „Om Emerit” și titlul „Jurnalist emerit al Republicii Moldova”, pentru promptitudine în organizarea reflectării la TVM a evenimentelor provocate de puciul de la Moscova din august, 1991, care au culminat cu destrămarea URSS și cu actul de independență a Republicii Moldova;
2000, Ordinul României „Pentru Merit”, grad Comandor, pentru contribuții la cauza de integrare economică și culturală dintre România și Republica Moldova.
Pe 31 decembrie 2009, Saharneanu a fost decorat cu Ordinul Republicii de Mihai Ghimpu.^[3]

Producții și publicații[modificare | modificare sursă]

1991, documentarul „Podul celor trei culori”;
1993, filmul documentar „Per aspera...”
1994, filmul documentar „Zile de cumpănă”;
2000, studiul „Libertățile mass-media în Republica Moldova”;
2001, culegerea „Mass-media în Republica Moldova. Raport anual 2000”;
2002, culegerea „Mass-media în Republica Moldova. Raport anual 2001”.

Autor de articole despre starea presei în Republica Moldova, publicate în presa națională și internațională.

Note[modificare | modificare sursă]

^ Valeriu Saharneanu, biografie (1952 - prezent), istoria.md
^ ^a ^b Enciclopedia "Oamenii Moldovei" Vol. 1: Președinții. Prim-Miniștrii. Președinții Parlamentului. Miniștrii. Deputații (1991-2017). Biblioteca Poliexpert, Academia de Științe a Moldovei. 2017. p. 166.
^ Un grup de jurnaliști au fost decorați cu distincții de stat RM^{[nefuncțională]}

Legături externe[modificare | modificare sursă]

valeriusaharneanu.com
Personal blog Arhivat în 20 februarie 2010, la Wayback Machine.
Uniunea Jurnaliștilor din Moldova^{[nefuncțională]}
Profil pe parlament.md
Act de constatare - Rise Moldova

[1] Valeriu Saharneanu, biografie (1952 - prezent), istoria.md

[:0-2] Enciclopedia "Oamenii Moldovei" Vol. 1: Președinții. Prim-Miniștrii. Președinții Parlamentului. Miniștrii. Deputații (1991-2017). Biblioteca Poliexpert, Academia de Științe a Moldovei. 2017. p. 166.

[3] Un grup de jurnaliști au fost decorați cu distincții de stat RM^{[nefuncțională]}

[1]

[2]

[3]