Trabecul

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Trabecul
Gray1157.png
Secțiunea prin corpul cavernos al penisului în stare de repaus:
a - trabecula; b - spații cavernoase; c - secțiune transversală prin fascicule musculare
Detalii
Latinătrabecula
Originea embrionarătubercul genital
Parte aclitorisului, bulbului vestibular,
penisului
Sistemaparatul genital feminin,
aparatul genital masculin
arteră profundă a clitorisului/penisului,
artere helicine ale clitorisului/penisului
nerv dorsal al clitorisului/penisului
Resurse externe
FMA85273
Terminologie anatomică

Trabecule (lat. trabecula) reprezintă prelungiri interne ale tunicii albuginea care formează pereți conjunctivi ce compartimentează țesutul erectil al penisului, clitorisului și bulbului vestibular în camere cavernoase.[1] Aceste formațiuni reprezintă elementele interne ale corpurilor cavernoase și spongioase la bărbat și femeie. Trabeculele sunt alcătuite din țesut conjunctiv, elastic, fibre musculare netede, artere (inclusiv artere helicine) și nervi.[2][3][4]

Trabeculele formează cavități tapetate cu endoteliu, asemănător cu cel al vaselor sanguine, care se umplu cu sânge în timpul excitației sexuale. Datorită structurii sale, trabelculele sunt adaptate pentru comprimarea cavernelor în timpul repausului și pentru dilatare bruscă în timpul erecției.[5][6]

Trabeculele corpurilor spongioase (bulb vestibular, bulbul penisului, gland) au structură asemănătoare cu cei ai corpurilor cavernoase (clitoris, corpii penisului), cu deosebiri în dimensiuni: în primul caz, fiind mai subțiri, iar spațiile cavernoase mai mici.[5]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Sapin, M. Anatomia omului în două volume. Vol. 2. Manual. 1990. Chișinău: „Lumina“, 1990. 463 p.
  2. ^ Ștefaneț, Mihail. Anatomia omului: Vol. 2. Chișinău: „Medicina”, 2013. 428 p. ISBN 978-9975-915-18-2
  3. ^ Schimming, Bruno Cesar; Moraes, Gustavo N. (2018-11), „Morphological analysis of the elastic and collagen fibers in the ram penis”, Pesquisa Veterinária Brasileira, 38 (11), pp. 2159–2165, doi:10.1590/1678-5150-pvb-5325, ISSN 1678-5150, accesat în 2021-01-04  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  4. ^ Gallo, Carla B. M.; Costa, Waldemar S.; Furriel, Angelica; Bastos, Ana L.; Sampaio, Francisco J. B. (), Kellermayer, Miklos S., ed., „Modifications of Erectile Tissue Components in the Penis during the Fetal Period”, PLoS ONE (în engleză), 9 (8), pp. e106409, doi:10.1371/journal.pone.0106409, ISSN 1932-6203, PMC 4149567Accesibil gratuit, PMID 25170760, accesat în  
  5. ^ a b Papilian, Victor. Anatomia omului. Vol.2: Splanhnologia. București: Ed. Didactică și Pedagogică, 1979. 404 p.
  6. ^ Saenz de Tejada, I.; Moroukian, P.; Tessier, J.; Kim, J. J.; Goldstein, I.; Frohrib, D. (), „Trabecular smooth muscle modulates the capacitor function of the penis. Studies on a rabbit model”, American Journal of Physiology-Heart and Circulatory Physiology (în engleză), 260 (5), pp. H1590–H1595, doi:10.1152/ajpheart.1991.260.5.H1590, ISSN 0363-6135, accesat în