Theodor Văscăuțeanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Theodor Văscăuțeanu
Th. Vascauteanu.jpg
Theodor Văscăuțeanu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Bulboci, Soroca, Moldova Modificați la Wikidata
Decedat (37 de ani) Modificați la Wikidata
Iași, România Modificați la Wikidata
Căsătorit cuEliza Văscăuțeanu
CetățenieFlag of Russia.svg Imperiul Rus
Flag of Romania.svg Regatul României Modificați la Wikidata
Ocupațiegeolog Modificați la Wikidata
Activitate
Alma MaterUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași  Modificați la Wikidata

Theodor Văscăuțeanu (n. 18 februarie 1896, Bulboci, ținutul Soroca - d. 18 septembrie 1933, Iași)[1] a fost un geolog și paleontolog român,[2][3] cadru didactic la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1922-1933).[4]

Activitate științifică[modificare | modificare sursă]

Theodor Văscăuțanu a fost un produs al școlii de geologie–paleontologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, condusă de către Ion Simionescu. Sub îndrumarea acestuia a elaborat și susținut (în 1931) lucrarea de doctorat intitulată Formațiunile siluriene din malul românesc al Nistrului, care a sistematizat studiul formațiunilor sedimentare paleozoice, mezozoice și terțiare dintre Prut și Nistru.[3] Teza a fost susținută la Universitatea din București, unde se mutase de curând mentorul său.

Din silurianul de pe malul românesc al Nistrului a determinat peste 300 de taxoni de celenterate, brachiopode, gastropode, briozoare, cefalopode, trilobiți, ostracode, bivalve etc. A studiat în premieră ordovicianul din bazinul moldo–podolic, evidențiind o bogată faună de nevertebrate. Pentru sarmațianul mediu a pus în evidență 54 specii, de la foraminifere la vertebrate, în lucrarea „Fauna argilelor sarmatice de la Ungheni”.[5] A adunat o colecție impresionantă, multe specimene aflându-se în prezent în posesia muzeelor și facultăților de profil din Iași și București (în diverse stadii de conservare).[6]

Activitate politică[modificare | modificare sursă]

A desfășurat și o intensă activitate politică, manifestându-se ca un om politic cu un pronunțat caracter democratic.[1] Notabilă este luarea de poziție[7] (ca secretar al Cercului studenților basarabeni)[8] din 1 aprilie 1921 împotriva mișcării naționaliste inițiate și conduse de Alexandru C. Cuza și Corneliu Zelea Codreanu, mișcare aflată în plină ascensiune la acea dată.

Lucrări semnificative[modificare | modificare sursă]

  • „Asupra cretacicului superior din nordul Basarabiei”, ARMSȘt, București, anul 1 (1923), pp. 287-299
  • „Urmele omului preistoric în Basarabia”, RS Adamachi, anul 11 (1925), pp. 153-157
  • „Asupra prezenței Ordovicianului în bazinul Moldo–Polonic, ARMSȘt, București, anul 3 (1928-1929)
  • „Fauna argilelor sarmatice de la Ungheni”, Ann. Inst. Geol. României, București, anul 13 (1929), pp. 85–130
  • Formațiunile siluriene din malul românesc al Nistrului: contribuțiuni la cunoașterea paleozoicului din bazinul Moldo-Podolic („Les formations siluriennes de la rive roumaine du Dniester. Contributions à la connaissance du Paléozoïque du bassin moldo–podolique”), teză de doctorat susținută în 1931, Facultatea de Științe a Universității din București, publicată în 1932 (584 pp.)

In memoriam[modificare | modificare sursă]

  • O stradă din Iași îi poartă numele.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Theodor Văscăuțeanu, geolog”. Evenimentul. . Accesat în . 
  2. ^ T. Gridan, S. Gridan. „Începuturile geologiei în România” (PDF). Accesat în . 
  3. ^ a b L. Olaru, D. Tabără. „Paleontologia în decursul celor 150 de ani de la înființarea Universității „Al. I. Cuza" din Iași”. Buletinul paleontologilor români, 17 (2010). pp. 3–13. 
  4. ^ „Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași - Rectoratul. Inventar 1860-1944, Arhivele naționale” (PDF). Accesat în . 
  5. ^ Marin Cârciumaru, Elena Cristina Nițu (). Contribution à la bibliographie interdisciplinaire du Paléolithique, Épipaléolithique et Mésolithique de la Roumanie et la République Moldova (în franceză). Târgoviște: Valahia University Press. 
  6. ^ Mihai Dumbravă, Alain Robert, Maurice Blieck. „Review of the pteraspidiform heterostracans (Vertebrata, Agnatha) from the Devonian of Podolia, Ukraine, in the Theodor Vascautanu collection, Bucharest, Romania”. Acta Paleontologica Romanie, 5 (2005) (în engleză). pp. 163–171. Accesat în . 
  7. ^ Arh. St. Iași, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Rectorat, dos. 953, p. 8
  8. ^ Corneliu Ciucanu. „A.C. Cuza și mișcările studențești din anii 1922-1923. Constituirea și activitatea ligii apărării național-creștine (1923-1930)” (PDF). Zargidava – Revistă de istorie, 9 (2010). Bacău. pp. 81–102. Accesat în .