Thalassa (satelit)
| Thalassa | |
 | |
| Denumiri alternative | Neptun IV |
|---|---|
| Tip obiect | sateliții naturali ai lui Neptun Satelit natural  |
| Numit după | Thalassa |
| Date generale | |
| Descoperire | Richard J. Terrile[1] și Voyager Imaging Team, septembrie 1989 |
| Caracteristicile orbitei | |
| Semiaxa mare | 50.075 ± 1 km |
| Excentricitatea | 0,0002 ± 0,0002 |
| Perioada siderală | 0,31148444 ± 0,00000006 zile |
| Înclinarea față de ecliptică | 28,40° |
| Înclinarea față de ecuator | 0,21 ± 0,02° (la ecuatoul lui Neptun) |
| Date fizice | |
| Raza medie | 41 ± 3 km[2] |
| Volum | ~2,9×105km³ |
| Masa | ~3,5×1017 kg (calculat în pe baza densității) |
| Densitatea medie | ~1,2 g/cm³ (estimată)[2] |
| Albedo | 0,09[3][2] |
| Temperatura la suprafață | ~ -222 °C /51 K medie (estimată) |
| Magnitudine aparentă | 23,3[2] |
| Data descoperirii | |
Modifică text  | |
Thalassa (greacă Θάλασσα), cunoscut și ca Neptune IV, este un satelit interior a lui Neptun. El este denumit în cinstea zeiței mării Thalassa, fiica lui Aether și Hemera în mitologia greacă. „Thalassa” este cuvântul grecpentru „mare”.
Thalassa a fost descoperit în septembrie 1989 cu ajutorul imaginilor făcute de sonda spațială Voyager 2.El a primit denumirea temporară de S/1989 N 5'[4] Descopeirea a fost anunțată (IAUC 4867) la 29 septembrie 1989, dar numai că textul vorbește de „25 cadre luate de peste 11 zile”, data descoperii conform lor fiind înaintea lui 18 septembrie. Denumirea i-a fost dată la 16 septembrie 1991.[5]
El este de formă neregulată și nu prezintă nici un semn de vreo modificare geologică. Este probabil că acesta este un morman de moloz re-atras din fragmentele sateliților originali ai lui Neptun, care au fost devastate de perturbațiile lui Triton la scurt timp după capturarea ca satelit într-o orbită inițială foarte excentrică.[6] Într-un mod neobișnuit pentru obiectele neregulate, el se pare de o formă asemănătoare discului.
De când obita lui Thalassa este sub raza orbitei sincrone a lui Neptun, acesta se rotește lent în spirală spre interior din cauza deaccelerării mareelor și poate avea un impact în cele din urmă cu atmosfera lui Neptun, sau se poate sparge într-un inel planetar la trecerea Limitei Roche ca urmare a forțelor întinderii mareelor. Relativ la scurt timp după aceasta, resturi se vor raspandi și pot afecta orbita lui Despina.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Planet Neptune Data http://www.princeton.edu/~willman/planetary_systems/Sol/Neptune/
- ^ a b c d „Planetary Satellite Physical Parameters”. JPL (Solar System Dynamics). . Accesat în .
- ^
doi:10.1016/S0019-1035(03)00002-2 10.1016/S0019-1035(03)00002-2
Această referință va fi completată automat în următoarele minute. Puteți sări peste perioada de așteptare sau puteți extinde citarea manual - ^ Green, Daniel W. E. (). „Neptune”. IAU Circular. 4867. Accesat în .
- ^ Marsden, Brian G. (). „Satellites of Saturn and Neptune”. IAU Circular. 5347. Accesat în .
- ^
doi:10.1016/0019-1035(92)90155-Z 10.1016/0019-1035(92)90155-Z
Această referință va fi completată automat în următoarele minute. Puteți sări peste perioada de așteptare sau puteți extinde citarea manual
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- en Profilul lui Thalassa de NASA's Solar System Exploration
- en Sateliții Cunoscuți ai lui Neptun (de Scott S. Sheppard)
| ||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||
