Synapsida

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Synapsida
Fosilă: PennsylvanianHolocen, 318[1]–0 Ma
Synapsid diversity 2.jpg
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Supraclasă: Tetrapoda
(neclasificat): Amniota
(neclasificat): Synapsida
Subdiviziuni
Sinonime

Theropsida Seeley, 1895[4]

Sinapsidele sunt un grup de vertebrate tetrapode care cuprinde mamiferele actuale și rudele lor fosile, din clada Amniota.[5] Spre deosebire de celelalte amniote, păsări și „reptile”, craniul sinapsedelor prezintă o singură o singură fosă temporală și diferențiere a dinților.[6]

Sinapsidele primitive sunt reprezentate de pelicozauri și terapside non-mamaliere, care la începutul secolul XX au fost clasificate, eronat, în rang de subclasă în cadrul clasei Reptilia. În prezent membrii fosili ai cladei Synapsida nu mai sunt considerați reptile, dar o linie filogenetică distinctă a amniotelor. Astfel, din amniotele primite s-au desprins două linii evolutive, sinapsidele și sauoropsidele, cu aproximativ 312 milioane de ani în urmă, în perioada Carboniferului târziu.[7][8]

Sinapsidele fosile au dominat ecosistemele terestre în Permian, cu 299 – 251 milioane de ani în urmă. Numărul și varietatea lor s- redus extrem în timpul extincției Permian-Triasice. La sfârșitul Permianului, pelicozaurii au dispărut, supraviețuind doar terapsidele mai avansate. Deși, dicinodonții și euteriodonții, ultimii fiind alcătuiți din Therocephalia și Cynodontia, au continuat să trăiască în perioada Triasic, rolul dominant a revenit arhosaurienilor, din care derivă strămoșii crocodililor și dinozaurii, inclusiv păsările. Totuși, în această perioadă au existat și unele specii gigantice, precum Lisowicia bojani, de dimensiunea unui elefant din Triasicul târziu.[9]

Grupul cinodonților, Probainognathia, sunt singurele sinapside prezente la mijlocul erei Mezozoice. După extincția Cretacic-Paleogen, descendenții sinapsidelor au radiat în actualele mamifere, fiind în prezent cele mai mari animale terestre și marine de pe Pământ.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Steen, Margaret C. (). „The amphibian fauna from the South Joggins. Nova Scotia”. Journal of Zoology. 104 (3): 465–504. doi:10.1111/j.1096-3642.1934.tb01644.x. 
  2. ^ David S. Berman (). „Diadectomorphs, amniotes or not?”. New Mexico Museum of Natural History and Science Bulletin. 60: 22–35. 
  3. ^ Jozef Klembara; Miroslav Hain; Marcello Ruta; David S. Berman; Stephanie E. Pierce; Amy C. Henrici (). „Inner ear morphology of diadectomorphs and seymouriamorphs (Tetrapoda) uncovered by high‐resolution x‐ray microcomputed tomography, and the origin of the amniote crown group”. Palaeontology. 63: 131–154. doi:10.1111/pala.12448Accesibil gratuit. 
  4. ^ Seeley, Harry Govier (). „Researches on the Structure, Organisation, and Classification of the Fossil Reptilia. Part X. On the Complete Skeleton of an Anomodont Reptile (Aristodesmus rutimeyeri, Wiedersheim), from the Bunter Sandstone of Reihen, near Basel, Giving New Evidence of the Relation of the Anomodontia to the Monotremata”. Proceedings of the Royal Society of London. 59: 167–169. doi:10.1098/rspl.1895.0070Accesibil gratuit. 
  5. ^ Laurin, Michel, and Robert R. Reisz: Synapsida: Mammals and their extinct relatives. Version 14, 2011. In: The Tree of Life Web Project.
  6. ^ Romer, A.S. & Parsons, T.S. (1985): The Vertebrate Body. (6th ed.) Saunders, Philadelphia.
  7. ^ Carroll, Robert L. (1988). Vertebrate Paleontology and Evolution. New York: W.H. Freeman & Co. ISBN: 0-7167-1822-7. p. 397.
  8. ^ Benton, Michael J. (2005). Vertebrate Palaeontology, 3rd ed. Oxford: Blackwell Science Ltd. ISBN: 0-632-05637-1. p. 122.
  9. ^ „Greatest mass extinction responsible for the making of modern mammals”. Arhivat din original la . Accesat în .