Societatea Studenților în Medicină din București
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Societatea Studenților în Medicină din București, cunoscută și sub abrevierea SSMB, este prima și cea mai mare societate studențească din România. SSMB este Membru Fondator al Federației Asociațiilor Studenților în Medicină din România (FASMR) și, prin intermediul FASMR, este membră IFMSA - International Federation of Medical Students' Associations, una dintre cele mai mari organizații studențești din lume, ce reunește 125 de țări membre. Prin activitatea în FASMR, societatea contribuie la adoptarea unor poziții naționale a tuturor studenților mediciniști în legatură cu situații ce îi privesc în mod direct, poziții ce sunt ulterior transmise Ministerului Sănătății în vederea soluționării acestor probleme. De asemenea, făcând parte din Uniunea Studenților din România (USR), SSMB se implică activ în reprezentarea, promovarea și apărarea drepturilor studenților. De-a lungul timpului, Societatea Studenților în Medicină din București a evoluat în mod continuu, funcționând în prezent ca ONG și desfășurându-și activitatea pe două direcții: reprezentarea celor 8000 de studenți ai facultății în fața forurilor de conducere și organizarea a 50 de proiecte cu impact social.
Înființarea societății (1875)
[modificare | modificare sursă]Astfel, în 1875, la 1 ianuarie după stil vechi sau 13 ianuarie după stil nou, un grup de studenți a pus bazele acestei societăți.
Iată cum mărturisește profesorul Manolescu greutățile prin care a trecut până să ajungă la ideea înființării acestei societăți:
„Sărac cum eram, nu puteam să-mi cumpăr cărțile necesare studiilor și cu atât mai puțin nu-mi puteam plăti luxul de a mă abona la vreo gazetă medicală; și în dorința ce aveam de a citi lucrările noi, îmi veni ideea de a cere de la câțiva prieteni câte zece lei împrumut și cum am făcut 100 de lei m-am abonat la „Archives physiologique”. Cum nu aveam însă nici putința, nici gândul de a da înapoi împrumutul făcut, îndată ce mi-a sosit jurnalul l-am dat și lor să-l citească, anunțându-le totodată dispoziția ce luasem asupra împrumutului. Cu citirea primului număr o mulțime de inconveniente se iviră, și cel mai de căpetenie era că jurnalul se rupea înainte de a-l fi citit toți cei care îl plăteau; atunci se simți necesitatea unui loc unde să ținem jurnalul și unde să vină fiecare să-l citească. Din această cauză se născu ideea unei mici societăți unde fiecare să aducem cărțile ce aveam, ca să le putem citi cu toții. Ideea aceasta o spusei lui Istrati, Boicescu, Argeșeanu, Manicea, Steuceanu, Butărescu, Filibiliu, Pastia, Bejan și alții, astfel că la 1 ianuarie 1875 am pus bazele Societății Studenților în România, prima societate de studenți din România.”
Societatea Studenților în Medicină, compusă inițial din cei zece membri fondatori (Nicolae Manolescu, Constantin Istrati, Sterie Argeșeanu, Alexandru Boicescu, Constantin Steuceanu, George Pastia și Vasile Vasiliu Bejan), plus alți nouă membri înscriși ulterior, a ținut prima ședință publică la 16 februarie 1875, sub președinția provizorie a lui Alexandru Boicescu. În această ședință s-a votat statutul compus din 27 de articole, s-a ales comitetul Societății, iar onoarea de președinte i-a fost conferită lui Nicolae Manolescu.
Potrivit statutului Societății, aceasta se compunea din membri activi, corespondenți și onorifici. Membrii activi erau studenți ai Facultății de Medicină, putând fi admiși și studenți ai Facultății de Științe, ai Școlii Superioare de Farmacie și Veterinărie. Membrii corespondenți erau studenți ai altor facultăți, iar membri onorifici erau declarați foști membri ai Societății și acele persoane care contribuiau la realizarea scopului Societății: ajutorarea și facilitarea mijloacelor de studiu pentru studenții în medicină. Astfel, sunt membri onorifici ai societății: Eforul Ghica, Carol Davila, Nicolae Manolescu, Nicolae Kretzulescu, Gheorghe Grozovici, Constantin Cantacuzino, Alexandru Obregia, George Pastia, Gheorghe Marinescu, C. Marcovici, Mina Minovici, Theodor Ionescu, Ernest Juvara și alții.
În ședința din 9 martie 1875, N. Manolescu își dezvolta dizertația despre „Holera” – inaugurând cu aceasta seria conferințelor Societății; aceasta, împreună cu conferințele studentului Istrate „Asupra României din punct de vedere medical” și despre „Parnasul medical”, formează baza pe care s-a clădit întreg edificiul activității științifice a Societății.
Perioada 1875-1948
[modificare | modificare sursă]Din 1876 președintele acestei societăți devine C.I. Istrati.
Războiul de independență
[modificare | modificare sursă]În aprilie 1877, firul acestei activități este întrerupt iar membrii Societății se vor implica activ în Războiul de independență – „ostașii în alb”, cum au fost numiți medicii și personalul auxiliar ce au organizat și asigurat Serviciul Sanitar al Armatei. Președintele din acea perioadă, C. Istrate declara că: „Din cauza evenimentelor politice, în locul rațiunii și a dreptului, a început să vorbească tunul – și când patria mumă a făcut apel la fiii ei, spre a-i număra și a opune și ea forța contra forței și tunul contra tunului, studenții în medicină, membri ai tinerei Societăți, n-au rămas indiferenți. Alături cu ceilalți studenți ai Universității, ei au format coloane, s-au înscris voluntari și au mers acolo unde glasul țării îi chema.”
Astfel, în ultima ședință, ținută la 14 aprilie 1877, s-a luat următoarea decizie: „Având în vedere grelele evenimente prin care trece țara noastră, având în vedere că mai toți membrii acestei Societăți pleacă pe câmpul de luptă, decidem a se suspenda funcționarea Societății pe timp nelimitat, până când se vor reîntoarce membrii și vor fi în număr suficient spre a putea lucra.”
1878-1916
[modificare | modificare sursă]Activitatea Societății se reia din 29 ianuarie 1878. Se fac numeroase înscrieri de noi membri, se stabilesc contacte cu librării din Paris, se cumpără dicționarul Hirschfeld și se fac abonamente la revistele Paris medical și Gazette des Hospitaux.
Se înregistrează un salt al activității științifice a Societății: astfel, dacă în primii trei ani, numărul maxim de comunicări științifice a fost de 10 în 1876, după 1878 acesta crește progresiv, atingând în 1882 cifra de 33. Crește și numărul de membri activi: plecând de la cei 10 membri fondatori în 1875, se ajunge în 25 de ani de activitate la 267 de membri.
Se stabilesc relații cu societăți studențești: Societatea Studenților Italieni din Neapole, societatea de lectură „Iulia” a junimii române de la Universitatea din Cluj, societatea academică „Junimea” – corporație română a Universității Francisco-Iosefine din Cernăuți, societatea științifico-literară „Tinerimea Română”, societatea universitară „Unirea” din București.
Revista Spitalul
[modificare | modificare sursă]În ianuarie 1881, membrii societății editează primul număr al revistei Spitalul, o revistă de comunicări științifice cu apariție lunară și distribuție pe bază de abonament. Era prima revistă științifică editată în România[necesită citare].
Dezvoltarea Societății, înregistrarea sa ca persoană juridică, biblioteca
[modificare | modificare sursă]La 26 martie 1881 Academia Română, prin adresa nr. 175, ia Societatea Studenților în Medicină din București sub patronajul său și îi oferă câte una din toate publicațiile sale periodice.
În 1896 (la 21 de ani după înființare) Societății i-a fost conferit titlul de Persoană Morală și Juridică prin lege votată de Parlamentul României și promulgată de Regele Carol I, ca semn de aprobare și apreciere a întregii activități depuse.
În anii următori, Societatea Studenților în Medicină cunoaște o firească dezvoltare, interesul studenților crește într-un mod aproape exploziv, materializându-se în peste 30 de ani de conferințe și observații clinice în 1897, iar în 1899 s-au susținut 81 de comunicări științifice. Pentru a stimula interesul membrilor, comitetul a instituit, pe lângă premiile anuale existente dinainte, și premii lunare pentru cea mai bună lucrare pe o temă stabilită. De asemenea s-a trecut la comunicări scurte de cel mult 15 minute, documentate prin prezentarea de bolnavi, piese de anatomie patologică, preparate microscopice, fotografii, planșe, acestea fiind foarte mult apreciate de către publicul auditoriu.
Un element esențial în dezvoltarea Societății l-a constituit biblioteca: plecând de la câteva numere din Archives Physiologiques, la sfârșitul anului 1900 s-a ajuns la o grandioasă bibliotecă, proprietate a Societății. Biblioteca va fi ulterior confiscată de către comuniști în 1945.
Pentru a ușura munca celor doritori de a consulta acest material, Tache Ionescu – fost ministru liberal al Instrucțiunii Publice – a tipărit în 1896, pe seama Ministerului, catalogul bibliotecii în 1000 de exemplare, iar în anul următor s-a întocmit un supliment de catalog, în care a fost inclusă și donația doctorului Polizu.
„Expoziția pentru înaintarea și răspândirea științelor”
[modificare | modificare sursă]G. Stoicescu, președintele de atunci al Societății, împreună cu Comitetul a hotărât prezentarea Societății la „Expoziția pentru înaintarea și răspândirea științelor”, care s-a organizat în anul 1903, sub conducerea unuia dintre primii președinți ai Societății, C. Istrate. Într-un dulap, Societatea (incluzând revista Spitalul), a prezentat vizitatorilor toată viața trecută și produsele lor; alături de o întreagă colecție de reviste, extrase și lucrări originale, se găseau lucrări premiate în Societate, un catalog al bibliotecii, în mijlocul unui mic muzeu anatomo-patologic. Pentru toate acestea Societatea a primit medalia de aur și diploma de colaborator. În anul 1906, invitată să participe la Expoziția Națională, Societății i-a fost decernată, pentru a doua oară, diploma de colaborator și medalia de aur.
Despre Societate în presa de la începutul secolului al XX-lea
[modificare | modificare sursă]Gazetele perioadei scriau:
„Dintre Societățile studențești, aceea care face puțin zgomot, despre care se vorbește mai puțin, este Societatea Studenților în Medicină. Dar dacă se vorbește puțin despre această Societate, ea a făcut și face cu atât mai mult pentru știința membrilor săi, pentru a le înlesni studiile și a înrădăcina într-înșii sentimentul de amiciție și camaraderie… O asemenea Societate Studențească merită simpatiile tuturor și desigur că ele nu-i vor lipsi.”
Perioada 1906-1915 și aniversarea a 40 de ani de la înființarea Societății
[modificare | modificare sursă]Societatea cunoaște un progres extraordinar: dacă în 1906 ea număra 395 de membri, 19.000 de volume în bibliotecă și un capital de 23.000 lei, în 1915 a ajuns la 30.000 de volume științifice, 70.000 lei și un teren pentru clădirea proprie.
În 1915, sub președinția lui Victor Papilian (ulterior profesor la Universitatea de Medicină din Cluj), cu ocazia celei de-a 40-a aniversări a Societății, s-a tipărit un volum omagial, de 80 de pagini, cuprinzând fotografia primului comitet din 1875, a ultimului comitet, din 1915, și fotografiile tuturor președinților (în ordinea succesiunii la conducerea Societății) cu câte o dedicație din partea fiecăruia și cu următoarea introducere, din partea comitetului:
„40 de ani împlinește anul acesta Societatea Studenților în Medicină! Izvorâtă dintr-o generație care azi încă mai are reprezentanți, Societatea Studenților în Medicină este rezultatul unei continuități de idei și vederi, unei înțelegeri tacite între suflete, care vibrau într-o sforțare solidară spre aceeași țintă… Un alt șir de generații au văzut în ea o sală mică, cu câteva reviste și volume, dacă alții au râvnit la o bibliotecă mare, apoi ultimele generații și-au format un ideal, care merge spre realizare: clădirea localului propriu.
O societate studențească ajunge într-o vreme de exagerat individualism, să numere 40 de ani de viață puternică și rodnică, cu greutatea titlului de persoană morală și juridică, cu 30 000 de volume științifice, aproape 70 000 de lei și un loc pentru clădirea proprie! O societate studențească care păstrează care păstrează în sânul ei ca membri onorifici pe toți foștii ei membri, azi doctori, profesori universitari, academicieni, savanți, miniștri… O societate studențească cu sute de membri active, ajunge să fie un focar de cultură științifică, deopotrivă pentru profesori, medici și studenți. Frumusețea în viața Societății noastre e tocmai legătura eternă pe care un membru o are cu ea. Din această legătură s-a desprins seriozitatea Societății noastre și din seriozitatea conducătorilor și membrilor ei s-a dobândit organizarea puternică pe care o va avea oricând Societatea.
Misterul organizării serioase și continua viață frumoasă a Societății se explică prin lipsa de egoism, prin interesul depus numai pentru Societate și nu pentru individ, printr-un singur mod de a vedea la toți conducătorii care s-au perindat în fruntea Societății noastre. 40 de ani de viață și tot atâția de lupte, frământări și entuziasm! Din acestea toate au rezultat consolidarea caracterelor și întronarea spiritului de dreptate, de bine și de adevăr, care la un loc au contribuit în Societatea noastră, la solidaritatea bazată pe iubirea mare și închegarea prieteniei și a sinceritatei!
În anul una mie nouă sute cincisprezece, Societatea Studenților în Medicină, suind a 40-a treaptă, în lumina vie a soarelui, a reușit să arate că se poate ajunge departe prin muncă, seriozitate și iubire. Al 40-lea an nu însemnează nici ultimul, nici anul de maturitate, dar un an din șirul celor care vor duce Societatea la nemurire. Noi întrezărim un viitor strălucit Societății noastre și o vedem cât de curând în palatul ei propriu. Cu viața ei frumoasă și plină de roade, Societatea Studenților în Medicină își scrie pe nesimțite cartea ei de aur. Azi, când ne aflăm la 40 de ani ai Societății, același gând pe toți ne procupă: trecutul Societății. Să lăsăm, dar acum, să ne vorbească înaintașii noștri… Să-i ascultăm: ne vorbesc atâtea suflete distinse și câte lucruri minunate…”
În 1916, odată cu începerea războiului, Societatea și-a suspendat din nou activitatea, ultima ședință având loc pe 2 iulie 1916.
Perioada interbelică
[modificare | modificare sursă]La 17/30 noiembrie 1918, Societatea Studenților în Medicină a ținut prima ședință plenară de după război, la care au fost prezenți 46 de membri activi și 3 membri onorifici (V. Gomoiu, I. Jianu, T. Gane).
În noiembrie 1919, ca semn de înaltă apreciere a activității desfășurate, Societatea a fost invitată la inaugurarea Universității Franceze din Strasbourg, iar la 22 noiembrie 1919, președintele de atunci al Societății, Marius Georgescu, este ales vicepreședinte al Confederației Internaționale a Studenților.
În 1924, Societatea Studenților în Medicină, sub președinția lui Ion Simionescu, a sărbătorit, în Sala Eforiei Spitalelor Civile, 90 de ani de la înființarea primei „Școale Sanitare” în România - Facultatea de Medicină din București.
Aniversarea a 50 de ani de existență
[modificare | modificare sursă]În 1925, la împlinirea a 50 de ani de existență a Societății, președintele de atunci, Constantin Dănulescu, scria:
„Societatea Studenților în Medicină din București, un focar de cultură științifică, de entuziasm pur național și de ideal frumos, ce îmbrățisează toate manifestațiunile vieței de student, împlinește anul acesta 50 de ani de existență!
Pornind de la străduințele tacite și solidare ale câtorva suflete mari și visătoare – toate dispărute astăzi – cari au știut să-i insufle încă dela început, prin altruismul lor entuziast, imortalitatea, ea a devenit prin munca, seriozitatea și dragostea de bine a celor 50 de generații ce s-au perindat, nu numai cea mai puternică organizație studențească din România, ci și una din cele mai bogate și impunătoare societăți din Europa.
Din inițiativa ei au luat ființă toate celelalte societăți studențești, dispărute sau existente în țară. Ea a fost prima care la timpul oportun a înțeles însemnătatea relațiunilor cu diversele asociații studențești române de peste hotare și a luptat cu entuziasm și generozitate pentru unitatea culturală și națională a tuturor românilor. Trecutul ei, bogat în atâtea fapte frumoase, nobile și pline de roade, vorbește cu prisosință.
În present, prin consolidarea caracterelor ca și prin intensificarea vieței intelectuale specific românească, ce urmărește, ea este aceea care dă impulsul sincer și generos întregei vieți studențești din Țară, iar odată cu terminarea mărețului său Palat propriu, își va putea câștiga cu adevărat dreptul de cetățenie ca orișice înaltă instituție culturală a Statului. Având sub îngrijirea sa apariția celei mai vechi publicații științifice românești, revista Spitalul, care și ea împlinește în present 45 de ani de neîntreruptă existență, ea a contribuit în mare măsură nu numai la formarea personalităților medicale din Țară, ci și la afirmarea demnă a știintei românești peste hotare.”
Primul schimb internațional de studenți, 1933
[modificare | modificare sursă]În 1933 Societatea realizează primul schimb internațional de studenți: astfel, prin intermediul Asociației Polono – Române din Varșovia, se obține, pe bază de reciprocitate, trimiterea a 5 studenți români în Polonia și primirea a 5 studenți polonezi la București, cu asigurarea cazării, hranei și stagiului în spital. Ulterior a crescut numărul țărilor implicate, adăugându-se Cehoslovacia, Ungaria, Germania, Iugoslavia.
Activitatea Societății este suspendată, din nou, pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar nu mai este reluată după terminarea acestuia, deși Societatea nu este dizolvată legal.
Perioada contemporană (începând cu ianuarie 1990)
[modificare | modificare sursă]Încetându-și activitatea în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Societatea a fost reînființată la 1 ianuarie 1990.
Membrii săi au depus eforturi însemnate pentru continuarea tradițiilor Societății, reeditând revista Spitalul - Spitalul SSMB pentru o perioadă, administrând o bibliotecă pentru studenții mediciniști, dar mai ales realizând legături foarte strânse cu organizațiile studențești din țară și din străinătate.
Societatea a desfășurat și desfășoară în continuare nenumărate activități și acțiuni în sprijinul studenților în medicină dar și al societății civile. Astfel, pe lângă cele amintite anterior, s-au mai organizat pentru studenți un congres științific anual, nenumărate baluri, excursii și petreceri, și mai ales schimburi internaționale de studenți prin colaborări cu zeci de țări din Europa și din lume. Membrii săi au mai întreprins acțiuni cum ar fi de exemplu ajutorarea copiilor orfani, a celor infectați HIV, sensibilizarea opiniei publice asupra unor probleme de sănătate precum diabetul insipid, tuberculoza, organizarea de campanii de donare de sânge și altele.
Societatea este membru fondator al „Federației Asociațiilor Studenților în Medicină din România” (FASMR), federație în care activează împreună cu societăți ale studenților mediciniști din celelalte centre universitare din România. Prin intermediul FASMR, Societatea este membră în „Federația Internațională a Asociațiilor Studenților Mediciniști” („International Federation of Medical Students' Associations” în limba engleză, prescurtat IFMSA). În cooperare cu alte societăți studențești, mai ales prin IFMSA, Societatea organizează nenumărate programe și evenimente comune, și de asemenea continuă tradiția în ceea ce privește schimburile studențești.
Istoria Societății de după revoluție nu a fost însă una fără zbucium, membrii și liderii ei implicându-se atât în manifestațiile studențești cu caracter sindical care au marcat perioada postdecembristă cât și în „politica universitară” a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, reprezentând interesele studenților în fața conducerii universității, monitorizând și participând activ în alegerile pentru conducerea universității.
Departamente
[modificare | modificare sursă]STANDING COMMITTEE ON MEDICAL EDUCATION (SCOME)
[modificare | modificare sursă]Comitetul Permanent pentru Educație Medicală este departamentul dedicat implementării unui mediu de studiu plăcut și modern în instituțiile de învățământ superior medical. SCOME nu este doar un departament, ci și un forum de discuții pentru studenții interesați în lanțurile adiacente educației medicale tradiționale, dezvoltării interdisciplinare și multi-focale. Într-o lume în care sistemul de sănătate se schimbă și evoluează într-un ritm fără precedent, pe numeroase fronturi, știința medicală ne-a oferit acces la o mai bună înțelegere a organismului uman și a adus după sine o explozie de informație la care tinerii au acces ușor, rapid și eficient și care poate fi adusă în prim-planul curriculelor de învățământ cu ajutorul acestora.
Pe lângă acest aspect al educației medicale tradiționale, viitorii medici trebuie să îndeplinească anumite standarde morale, culturale și intelectuale prin care să se poată adapta la nevoile comunității, în același timp folosindu-și statutul pentru a vindeca, educa și informa pacienții. Departamentul este preocupat de nevoile sistemului de sănătate într-o societate modernă și vrea să se asigure că educația studenților, la sfârșitul celor 6 ani de facultate, le va permite să le satisfacă.
Departamentul își desfășoară activitatea atât în incinta Palatului Facultății de Medicină, cât și în instituțiile/spitalele cu care fiecare proiect colaborează. Numărul de voluntari ai departamentului este de aproximativ 600, incluzându-i aici și pe coordonatori și asistenți coordonatori, implicându-se în cadrul a 13 proiecte și o activitate de departament (Revista SCOME). Proiectele departamentului sunt următoarele: Zilele Educației Medicale (ZEM), TransMed, Tutori pentru Noua Generație, Turnirul de Cultură Generală, Basic Life Support (BLS), Sesiunile Științifice Medicale, Sesiunile Științifice Medicale, Școala Altfel, Medical Research Education, TEAM(Technology, Education, Advances in Medicine), Studentul Anului la Anatomie, Clubul de Carte și Breaking the Silence.
STANDING COMMITTEE ON PUBLIC HEALTH (SCOPH)
[modificare | modificare sursă]Comitetul Permanent pentru Sănătatea Publică are drept scop educarea și conștientizarea populației asupra prevenției bolilor și menținerea unui stil de viață sănătos. Departamentul are în componență un număr mare de proiecte, cu cea mai largă adresabilitate, atât din punct de vedere al tematicilor abordate și modului de interacțiune cu publicul țintă, cât și diversității beneficiarilor.
În cadrul SCOPH, aparținând Societății Studenților în Medicină din București, se desfășoară la momentul actual 14 proiecte ce abordează diferite teme de interes comun național: sănătatea publică, diverse probleme de sanătate la nivel mondial, politicile sănătății și promovarea unui stil de viață sănătos prin intermediul diferitelor activități abordate de proiectele din cadrul SCOPH. Aceste proiecte sunt: Donează Sânge! Fii Erou!, Micii Sanitari, Sharpen Your Mind, Teddy Bear Hospital, Împreună pentru Sănătatea Rurală (IPSR), Zâmbete Împletite – Donează Păr Copilașilor, #4Health, Sport pentru Sănătate, Sănătate în Pași de Dans, Respectă viața! Road Safety, Ia-mă acasă!, Vaccinează-te informat!, Împreună Învingem Tuberculoza și STOP Automedicației.
STANDING COMMITTEE ON SEXUAL & REPRODUCTIVE HEALTH INCLUDING HIV/AIDS (SCORA)
[modificare | modificare sursă]Comitetul Permanent pentru Sănătatea Sexuală și a Reproducerii și SIDA a luat naștere din dorința de a crește nivelul de educație al publicului larg cu privire la subiecte considerate în general ca fiind tabu, ce vizează probleme de sănătate a reproducerii. Astfel, printre obiectivele departamentului se numără încurajarea adoptării unui comportament sexual responsabil în rândul tinerilor, strângerea de fonduri pentru secția de Imunosupresie Copii din cadrul Institutului Național de Boli Infecțioase ,,Matei Balș’’, scăderea discriminării persoanelor infectate cu HIV, promovarea conceptului de planning familial, a mijloacelor de depistare precoce a cancerului la sân, dar și educarea studenților la medicină în legătură cu sănătatea minorităților sexuale. Cu ajutorul voluntarilor, departamentul organizează prezentări în licee și companii, caravane în mediul rural, workshop-uri în cadrul facultății de medicină, petreceri caritabile și vizite la Institutul Național de Boli Infecțioase ,,Matei Balș’’, în secțiile unde sunt internați copii infectați cu HIV.
În cadrul SCORA activează studenți entuziaști care împărtășesc viziunea departamentului și care își doresc ca prin eforturile lor constante să aducă o schimbare pozitivă în societate. Echipa departamentului este formată din aproximativ 250 de voluntari implicați semestrial în cadrul a 6 proiecte, fiecare având propria echipă de conducere. Aceste proiecte sunt: Cancel Breast Cancer, De mână cu noi, Egalitate în Diversitate, Rămâi Negativ, Tu ești Moș Crăciun și Iubește Informat.
STANDING COMMITTEE ON HUMAN RIGHTS AND PEACE (SCORP)
[modificare | modificare sursă]Comitetul Permanent pentru Drepturile Omului și Pace cuprinde studenții care se străduiesc să creeze o lume cu oportunități egale pentru toți, care cred în solidaritate interculturală și internațională. Departamentul crede în responsabilitatea și capacitatea tuturor de a contribui la consolidarea lumii, întrucât drepturile omului pot exista doar când toți oamenii pot beneficia de ele. SCORP are viziunea unei lumi în care toți indivizii au acces deplin și egal la drepturile omului, o lume în care nimeni nu este lăsat singur într-un loc atins calamități umane sau naturale și unde întreaga societate, incluzând studenții la medicină și persoanele care lucrează în domeniul sănătății, se unesc pentru a-i ajuta pe cei mai vulnerabili.
Misiunea SCORP este de a motiva studenții la medicină să se implice în promovarea drepturilor omului și a păcii și de a crea un cadru organizat pentru cei care vor să promoveze activ și să protejeze acestea, de a își iniția membrii în diferite forme de acțiune umanitară prin capacity building, proiecte cu oportunități în domeniu și cooperare cu organizații externe.
Voluntarii departamentului sunt implicați în 7 proiecte și o activitate a departamentului (Revista SCORP). Proiectele cuprind: Orphanage Initiative Romania (OIR), Cercul de Bioetică, Implică-te în Azilul Refugiaților, Grijă de Aripi, Hospice, Teach’n’Colors și Peace Test.
STANDING COMMITTEE ON PROFESSIONAL EXCHANGE (SCOPE)
[modificare | modificare sursă]Comitetul Permanent pentru Schimbul Profesional este un departament important la nivel IFMSA, și implicit SSMB, care se ocupă cu oferirea și gestionarea unor schimburi profesionale internaționale pentru studenții la medicină reprezentați de o societate asociată IFMSA. Studenții beneficiari ai departamentului SCOPE au ocazia să experimenteze, timp de o lună, practica de spital într-o țară asociată, la care se adaugă programul social oferit de organizația gazdă. Studenții beneficiari sunt selectați prin concurs în funcție de media, activitatea științifică și de voluntariat a anului precedent, la care se adaugă un punctaj de prioritate studenților ce nu au mai participat la schimb anterior.
STANDING COMMITTEE ON RESEARCH EXCHANGE (SCORE)
[modificare | modificare sursă]Comitetul Permanent pentru Shimbul de Cercetare este un departament cu activitate asemănătoare departamentului SCOPE. Studenții beneficiari ai departamentului SCORE au ocazia să facă parte din echipa de cercetare a unui proiect propus de organizația gazdă. Selecția studenților beneficiari se face pe aceleași criterii folosite în cadrul SCOPE, însă ponderea procentuală a acestora este ușor diferită în calcularea punctajului final.
International Medical Students' Congress of Bucharest (IMSCB)
[modificare | modificare sursă]Cunoscut în trecut drept Congresul Național pentru Studenți și Tineri Medici, abreviat CNSTM, International Medical Students' Congress of Bucharest este o adunare științifică internațională, de amploare și tradiție, organizată anual, din 2004 de Societatea Studenților în Medicină din București. Apare sub coordonarea Federației Asociațiilor Studenților în Medicină din România, în anul 1997, ca prima mare conferință destinată mediciniștilor și medicilor rezidenți. Actualmente, reunește în cadrul fiecărei ediții peste 700 de participanți în cadrul celor peste 100 de evenimente științifice individuale, incluzând și un Târg Științific (Science Fair) ce are menirea de a aduce oportunitățile de cercetare mai aproape de studenți. În plus, peste 100 de studenți participanți au ocazia de a își prezenta lucrările științifice în secțiunile de Prezentări Orale, urmând a fi publicate în reviste indexate BDI.
Numărul ediției | Perioada | Orașul | Deschidere | Coordonare |
---|---|---|---|---|
Ediția I | martie 1997 | Târgu Mureș | - | Liga Studentilor Tirgu Mures,
|
Ediția II-a | 26-27 mai 1998 | București | - | Liga Studentilor Medicinisti Bucuresti |
Ediția a III-a | 26-27 martie 1999 | Sibiu | - | Societatea Studentilor Medicinisti Sibiu |
Ediția a IV-a | 6-8 aprilie 2000 | Constanța | - | FASMR, Ligii Studenților Mediciniști Constanța
|
Ediția a V-a, "stuDENT 2001" | aprilie 2001 | București | - | FASMR |
Ediția a VI-a | 18-21 aprilie 2002 | Târgu-Mureș | - | FASMR, Liga Studentilor Tirgu Mures
|
Ediția a VII-a | iunie 2003 | Constanța | - | FASMR, Ligii Studenților Mediciniști Constanța |
Ediția a VIII-a | 1-4 aprilie 2004 | București | - | Societatea Studenților în Medicină din București,
|
Ediția a IX-a | 12-15 mai 2005 | București | Cercul Militar Național, București | Societatea Studenților în Medicină din București,
|
Ediția a X-a | 23-26 noiembrie 2006 | București | Palatul Parlamentului, București Sala Iorga [1] |
Societatea Studenților în Medicină din București,
|
Ediția a XI-a | decembrie 2007 | București | Palatul Parlamentului, București | Societatea Studenților în Medicină din București,
|
Ediția a XII-a | decembrie 2008 | București | Palatul Parlamentului, București | Societatea Studenților în Medicină din București,
|
Ediția a XIII-a | decembrie 2009 | București | Palatul Patriarhiei, București | Societatea Studenților în Medicină din București,
|
Ediția a XIV-a | 9-12 decembrie 2010 | București | Palatul Parlamentului, București | Societatea Studenților în Medicină din București,
|
Ediția a XV-a | 30-noiembrie- 4 decembrie 2011 | București | Palatul Regal, București | Societatea Studenților in Medicină din București,
|
Ediția a XVI-a | 6-9 decembrie 2012 | București | Palatul Parlamentului, București | Societatea Studenților în Medicină din București,
|
Ediția a XVII-a | 5-8 decembrie 2013 | București | Palatul Parlamentului,București | Societatea Studenților în Medicină din București
|
Ediția a XVIII-a | 19-22 martie 2015 | București | Muzeul Național de Artă al României, București | Societatea Studenților în Medicină din București
|
Ediția a XIX-a | 10-13 decembrie 2015 | București | Palatul Parlamentului, București | Societatea Studenților în Medicină din București
|
Ediția a XX-a | 8-11 decembrie 2016 | București | Palatul Patriarhiei, București | Societatea Studenților în Medicină din București
|
Ediția 1 International Medical Students' Congress of Bucharest | 7-10 decembrie 2017 | București | Crystal Ballroom, București | Societatea Studenților în Medicină din București
|
Ediția 2 International Medical Students' Congress of Bucharest | 6-9 decembrie 2018 | București | Hotel Caro, București | Societatea Studenților în Medicină din București
|
Ediția 3 International Medical Students' Congress of Bucharest | decembrie 2019 | București | Societatea Studenților în Medicină din București
| |
Ediția 4 International Medical Students' Congress of Bucharest | decembrie 2020 | București | Societatea Studenților în Medicină din București
| |
Ediția 5 International Medical Students' Congress of Bucharest | decembrie 2021 | București | Societatea Studenților în Medicină din București
| |
Ediția 6 International Medical Students' Congress of Bucharest | decembrie 2022 | București | Societatea Studenților în Medicină din București
| |
Ediția 7 International Medical Students' Congress of Bucharest | decembrie 2023 | București | Societatea Studenților în Medicină din București
| |
Ediția 8 International Medical Students' Congress of Bucharest | decembrie 2024 | București | Societatea Studenților în Medicină din București
|
Președinți ai Societății de la reînființarea sa din 1990
[modificare | modificare sursă]- 1990-1991 dr. Vlad Moisescu, medic Chirurgie, România
- 1991-1992 dr. Dinu Efrim
- 1992-1994 dr. Cristian Cheleș, medic Ginecologie, România
- 1994-1997 dr. Silviu Păun, medic, România
- 1997-1999 dr. Cirstea Daniel, medic, România
- 1999-2001 dr. Silviu Pițuru, medic, România; Prorector UMFCD
- 2001-2002 dr. Mihai Ene, medic, România
- 2002-2003 dr. Costin Cibea, medic Psihiatrie, România
- 2003-2004 dr. Sebastian Zăvoian, medic Gastroenterologie Pediatrică, SUA
- 2004-2005 dr. Alin Bulugean, medic
- 2005-2008 dr. Oana Tudorache, medic Medicină de Urgență, România
- 2008-2010 dr. Anca Chelariu-Raicu, medic Obstetrică-Ginecologie, Germania/SUA
- 2010-2012 dr. Ioan-Alexandru Diaconu, medic Boli Infecțioase, Franța
- 2012-2014 dr. Cristian Moise, medic Medicină Internă, Suedia
- 2014-2015 dr. Adelaida Marcu, medic Chirurgie Plastică, România
- 2015-2016 dr. Alina Calmuc, medic Urologie, Marea Britanie
- 2016-2017 dr. Ana-Adelina Afetelor, medic rezident Chirurgie Toracică, România
- 2017-2018 dr. Teodor Cristian Blidaru, medic rezident Radiologie și Imagistică Medicală, România
- 2018-2020 dr. Rareș-Bogdan Băloi, medic rezident Boli Infecțioase, România
- 2020-2022 dr. Mihai-Cristian Persu, medic rezident Urologie, România
- 2022-2023 stud. Ileana-Ruxandra Spătaru
- 2023-2024 stud. Carla-Alexandra Breuer
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Pagina de web a societății reînființate după revoluție: http://www.ssmb.ro
- Grupuri virtuale de discuții al societății: http://groups.yahoo.com/group/SSMB și http://forum.ssmb.ro Arhivat în , la Wayback Machine.
- Pagina de web a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila": http://biblioteca.umf.ro/
- Pagina de web a „Federației Internaționale a Asociațiilor Studenților în Medicină” (International Federation of Medical Students' Associations - IFMSA): http://www.ifmsa.org