Galla Placidia
| Galla Placidia | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 386 d.Hr.  Constantinopol, Imperiul Roman |
| Decedată | (64 de ani)[1][2][3] Roma, Imperiul Roman de Apus |
| Înmormântată | mausoleu d'Honori[*] |
| Cauza decesului | cauze naturale |
| Părinți | Teodosiu I Galla, soția lui Theodosius I |
| Frați și surori | Arcadius Honorius[4] |
| Căsătorită cu | Ataulfus[*] Constantius al III-lea[4][5] |
| Copii | Valentinian al III-lea[6] Justa Grata Honoria[*] Theodosius[*] |
| Religie | creștinism |
| Ocupație | politiciană |
| Limbi vorbite | limba latină |
| Activitate | |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | împărăteasă consoartă |
| Familie nobiliară | dinastia Teodosiană |
| Roman Empress | |
Modifică date / text  | |
Galla Placidia Aelia (n. 386 d.Hr., Constantinopol, Imperiul Roman – d. , Roma, Imperiul Roman de Apus) a fost o împărăteasă romană, fiica lui Theodosius I și a Gallei, fiind sora împăraților Arcadius și Honorius. Placidia este capturată de vizigoți la Roma (410) și căsătorită cu regele vizigot Ataulf (414). După moartea acestuia se reîntoarce în Italia (416), devenind soția generalului Constantius al III-lea (417), proclamat în 421 împărat. Refugiată în 423, după moartea lui Honorius, la Constantinopol, revine doi ani mai târziu cu sprijinul lui Theodosius II și ocupă pentru fiul ei minor, Valentinian al III-lea, tronul Imperiului Roman de apus, exercitând până la moarte un anumit rol în viața politică și religioasă a statului.
După asediul Romei, a fost ostatica lui Alaric, căsătorindu-se după moartea lui, cu fratele acestuia, numit Ataulf, în 414. Au avut un fiu, care a murit în 415, la Barcelona, iar tatăl a fost ucis. Galla, a fost dată generalului roman Constantius, in 417, fiind căsătorită ce acesta împotriva voinței ei. A avut o relație foarte apropiată cu fratele ei, Împăratul Honorius, care în 421, o face Augusta. În calitate de „Augustus”, soțul ei a devenit co-împărat. După decesul soțului, Galla, se îndepărtează de fratele ei, datorită insistențelor de a încheia un acord cu goții și a sprijinului acordat lui Bonifaciu. A fost exilată la Constantinopol, la curte nepotului ei Tudosie II. În 423, fratele ei moare, iar în 425 este încoronat împărat al Imperiului de Apus, fiul ei Valentin. Galla a fost o mărinimoasă protectoare a artelor, mausoleul ei fiind un monument impresionant în Ravena.[7]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Andrew Bell. „Aelia Galla Placidia” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
- ↑ „Galla Placidia” (în germană). FemBio-Datenbank[*]. Wikidata Q61356138. Accesat în .
- ↑ „Galla Placidia” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. . OL 19088695W. Wikidata Q237227.
- 1 2 „РСКД / Honorius”, Realʹnyj slovarʹ klassičeskih drevnostej po Lûbkeru (în rusă), Wikidata Q45181146
- ↑ „РСКД / Constantius”, Realʹnyj slovarʹ klassičeskih drevnostej po Lûbkeru (în rusă), Wikidata Q45187956
- ↑ „РСКД / Valentinianus”, Realʹnyj slovarʹ klassičeskih drevnostej po Lûbkeru (în rusă), Wikidata Q45268045
- ↑ Maggy Hendry, Jenny S. Uglow (). Dicționar biografic de personalități feminine (ed. a IV-a). București: Ed. Cros Media Solutions. p. 228. ISBN 978-973-0-09058-1.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Mausoleul Gallei Placidia de la Ravenna, 27 mai 2008, Charles Delvoye, CrestinOrtodox.ro
 | Acest articol biografic despre un roman este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |