Războiul Israel-Hamas din 2023

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol sau secțiune este de actualitate.
Informațiile se pot schimba rapid odată cu desfășurarea evenimentelor.
Războiul Israel-Hamas din 2023
Parte a Conflictului israeliano-palestinian

      Fâșia Gaza

      Zone evacuate în interiorul Israelului

      Amploarea actuală a invaziei israeliene din Gaza
Informații generale
Perioadă7 octombrie 2023 - prezent (6 luni și 21 zile)
LocIsrael, Palestina (cu conflicte de propagare în Liban și Siria)
RezultatÎn desfășurare
  • Militanții palestinieni sparg bariera Gaza-Israel și atacă sudul Israelului pe 7 octombrie, masacrând aproximativ 1200 de persoane, inclusiv peste 300 de soldați israelieni și răpind în Fâșia Gaza circa 250 de persoane, inclusiv copii.
  • Israelul ripostează cu raiduri aeriene și inițiază o blocadă a Fâșiei Gaza la 9 octombrie
  • Israelul ordonă palestinienilor să evacueze nordul Gaza, inclusiv orașul Gaza, pe 13 octombrie
  • Israelul lansează o invazie terestră în nordul Gaza la 27 octombrie
  • Israelul începe asediul orașului Gaza la 2 noiembrie
  • Israelul și Hamas pun în aplicare un acord de încetare a focului de patru zile (prelungit ulterior la șapte zile) în perioada 24-30 noiembrie
Beligeranți
Hamas
Fișier:Flag of the Islamic Jihad Movement in Palestine.svg Jihadul Islamic Palestinian
Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei
Frontul Democrat pentru Eliberarea Palestinei		 Israel
Conducători
Ismail Hanieh
Yahya Sinwar
Mohammed Deif
Marwan Issa
Ziyad al-Nahalah
Ahmad Saadat
Nayef Hawatmeh		Beniamin Netanyahu
Beni Gantz
Yoav Galant
Herzl Halevi
Pierderi
Fâșia Gaza:
  • 28,340+ uciși[1]
  • 67,984 răniți[1]
  • 7,800+ dispăruți[2]
    		• Israel:
  • 1,448 uciși
  • 10,580+ răniți[3]
  • 254 capturați sau răpiți[4]
  • 1 dispărut[5]

    • Modifică date / text Consultați documentația formatului

    Un conflict armat între Israel și grupările militante palestiniene conduse de Hamas[a] are loc în principal în Fâșia Gaza și în jurul acesteia începând cu 7 octombrie 2023. În acea zi, grupările militante au lansat un atac surpriză asupra sudului Israelului din Fâșia Gaza, distrugând numeroase așezări israeliene de lângă graniță,, masacrând aproximativ 1200 de persoane - 900 dintre ei civili, și răpind circa 250 persoane, inclusiv copii, femei, muncitori străini etc și marcând astfel începutul celei mai importante escaladări militare din regiune de la Războiul de Yom Kippur, cu exact cincizeci de ani înainte. După ce i-a izgonit pe militanții Hamas de pe teritoriul său, armata israeliană s-a angajat într-un bombardament aerian de amploare asupra Fâșiei Gaza, urmat de o invazie terestră pe scară largă începând cu 27 octombrie. Aceste ostilități constituie cel de-al cincilea război al conflictului dintre Gaza și Israel, care face parte din conflictul israeliano-palestinian mai larg și din conflictul proxy Iran-Israel. Confruntări au avut loc, de asemenea, în Cisiordania ocupată de Israel și cu Hezbollah și Siria în nord.

    Războiul a început atunci când grupările militante palestiniene conduse de Hamas au lansat o ofensivă surpriză împotriva Israelului, numită „Operațiunea Potopul Al-Aqsa ”. Atacul a început cu o ploaie de rachete care au vizat Israelul, în timp ce aproximativ 3.000 de militanți au străpuns bariera Gaza-Israel și au atacat comunitățile israeliene vecine și bazele militare. În timpul acestui atac, dupa date provizorii, au fost uciși 1.139 de israelieni și cetățeni străini, dintre care 766 de civili.[6] Hamas a declarat că atacul său a fost un răspuns la „profanarea” Moscheii Al-Aqsa, la blocada din Fâșia Gaza, la creșterea coloniilor israeliene în Cisiordania și la violențele asociate ale coloniștilor, precum și la situația dificilă a refugiaților și a membrilor organizațiilor teroriste palestiniene deținuți în Israel,[7][8][9] pe care a încercat să îi elibereze pe aceștia din urmă, luând ca pârghie aproximativ 253 de prizonieri israelieni și străini în Gaza.[10][11][12] Ca răspuns, Israelul a declarat starea de război și a lansat o contraofensivă numită "Operațiunea "Săbiile de fier"", cu obiectivele declarate de a distruge Hamas, de a elibera ostaticii, de a controla Fâșia Gaza și de a pune în aplicare o soluție cu un singur stat.[13][14][15] În cursul acestei operațiuni, Israelul și-a înăsprit blocada, a ordonat evacuarea nordului Fâșiei Gaza și a lansat 29.000 de muniții asupra unor ținte din Gaza până la jumătatea lunii decembrie, avariind sau distrugând aproape 70% din cele 439.000 de locuințe.[16]

    Peste 24.927 de palestinieni au fost uciși în Gaza, inclusiv peste 10.000 de copii și 7.000 de femei, iar alte 7.000 de persoane sunt dispărute și se presupune că au murit sub dărâmăturile clădirilor distruse. Experții spun că amploarea și ritmul distrugerilor din Gaza sunt printre cele mai grave din istoria recentă.[17] În Fâșia Gaza s-a dezvoltat o criză umanitară gravă, asistența medicală fiind în stare de colaps,[18] iar asediul israelian a dus la penurie de alimente, apă potabilă, medicamente și combustibil,[19][20][21] la pene de curent și pene de curent în comunicații,[22] iar ONU a avertizat cu privire la o posibilă foamete.[23] S-a raportat pe scară largă că nu există "niciun loc sigur în Gaza", deoarece Israelul a lovit zone în care le spusese anterior palestinienilor să se evacueze.[24][25][26] Numărul mare de morți în rândul civililor a dus la acuzații de crime de război atât împotriva Israelului, cât și a Hamas.[27][28] Aproape întreaga populație de 2,3 milioane de locuitori din Gaza și aproximativ 500.000 de israelieni au fost strămutați pe plan intern, în timp ce mii de palestinieni au fost reținuți de Israel,[29][30][31] iar Israelul a mai pierdut 195 de soldați în contraofensiva sa până la 18 ianuarie 2024.[32]

    Pe tot parcursul războiului, au existat proteste globale de amploare care au cerut în principal încetarea focului sau eliberarea ostaticilor.[33][34][35] Israelul și Statele Unite au fost izolate pe plan internațional, deoarece acestea din urmă au opus veto la mai multe rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU care propuneau o încetare a focului,[36][37][38] permițând în schimb adoptarea uneia care cerea o pauză umanitară la 15 noiembrie.[39] În timpul unui armistițiu de șapte zile care a urmat, 105 ostatici israelieni și străini au fost schimbați cu 240 de prizonieri palestinieni.[40] Sprijinul militar și diplomatic al SUA pentru Israel în timpul războiului a fost condamnat de diverse grupuri pentru drepturile omului.[41][42][43] Milițiile susținute de Iran au atacat bazele americane din Irak și Siria, în timp ce SUA și Marea Britanie s-au angajat într-un conflict cu mișcarea yemenită Houthi din cauza atacurilor acesteia asupra navelor din Marea Roșie, despre care susținea că ar avea legătură cu Israelul.[44]

    Note[modificare | modificare sursă]

    1. ^ Pe lista grupurilor se aflau „Hamas”, „Jihadul Islamic”, „Frontul Democratic pentru Eliberarea Palestinei” și „Vizuina leilor”.

    Referințe[modificare | modificare sursă]

    1. ^ a b „Health Ministry In Hamas-run Gaza Says War Death Toll At 28,340”. Barron's. . Accesat în . 
    2. ^ „PCBS - Martyrs”. 
    3. ^ „War caught Israeli rehab hospitals unprepared to handle number of wounded”. The Times of Israel. Accesat în . 
    4. ^ Boxerman, Aaron (). „Israel-Hamas War: Israel Lowers Oct. 7 Death Toll Estimate to 1,200”. The New York Times. Accesat în . 
    5. ^ Bachner, Michael (). „Potential deal would reportedly see 6-week pause, release of all civilian hostages”. Times of Israel. Accesat în . 
    6. ^ „Israel social security data reveals true picture of Oct 7 deaths”. France 24. . Arhivat din original la . Accesat în . 
    7. ^ „Seven days of terror that shook the world and changed the Middle East”. The Observer. Anadolu Agency. . Accesat în . 
    8. ^ Pacchiani, Luca (). „Hamas deputy chief anticipates hostages will be swapped for Palestinian prisoners”. The Times of Israel. Accesat în . 
    9. ^ „Text of the speech by Ismail Haniyeh, on the first day of Operation Al-Aqsa Flood”. Crescent International. . Accesat în . 
    10. ^ „Hamas says it has enough Israeli captives to free all Palestinian prisoners”. Al-Jazeera. . 
    11. ^ Mills, Andrew; Hassan, Ahmed Mohamed (). „Exclusive: Qatar seeking Israel-Hamas deal to free 50 hostages and 3-day truce”. Reuters. 
    12. ^ „What we know about the captives taken by Hamas”. Al Jazeera (în engleză). Accesat în . 
    13. ^ https://www.timesofisrael.com/netanyahu-vows-no-palestinian-state-attacks-israeli-media-denies-blindsiding-gallant/
    14. ^ Turak, Natasha (). „Can Hamas actually be eliminated? This is what military and security analysts think”. CNBC. Arhivat din original la . Accesat în . 
    15. ^ Al-Mughrabi, Nidal; Williams, Dan (). „Israel-Hamas truce in Gaza extended two days; 11 more hostages freed”. Reuters. Arhivat din original la . 
    16. ^ Malsin, Jared; Shah, Saeed (). „The Ruined Landscape of Gaza After Nearly Three Months of Bombing”. The Wall Street Journal. Accesat în . 
    17. ^ „Israel's military campaign in Gaza seen as among the most destructive in recent history, experts say”. AP News (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
    18. ^ „Under US Pressure, Israel Agrees to Allow Limited Fuel Into Gaza Strip”. Voice of America (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
    19. ^ „'Barely a drop to drink': children in the Gaza Strip do not access 90 per cent of their normal water use”. UNICEF. . 
    20. ^ Abu Alouf, Rushdi; Slow, Oliver (). „Gaza 'soon without fuel, medicine and food' – Israel authorities”. BBC News. Arhivat din original la . Accesat în . 
    21. ^ Paddison, Laura; Marsh, Rene (). „Gazans forced to drink dirty, salty water as the fuel needed to run water systems runs out”. CNN. Arhivat din original la . Accesat în . 
    22. ^ „The UN stops delivery of food and supplies to Gaza as a communications blackout hinders coordination”. AP News (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
    23. ^ Graham-Harrison, Emma (). „Gaza faces 'immediate possibility' of starvation as disease spreads, UN says”. The Guardian (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
    24. ^ Stein, Robin; Willis, Haley; Jhaveri, Ishaan; Miller, Danielle; Byrd, Aaron; Reneau, Natalie (). „A Times Investigation Tracked Israel's Use of One of Its Most Destructive Bombs in South Gaza”. The New York Times. Accesat în . 
    25. ^ Abou-Ghazala, Yahya (). „In Gaza, Palestinians have no safe place from Israel's bombs”. CNN. Arhivat din original la . Accesat în . 
    26. ^ „Israel continues bombarding Gaza, including places it told Palestinians to evacuate to”. PBS NewsHour. . Arhivat din original la . Accesat în . 
    27. ^ „Israel/occupied Palestinian territory: UN experts deplore attacks on civilians, call for truce and urge international community to address root causes of violence”. Office of the United Nations High Commissioner for Human Rights. Arhivat din original la . Accesat în . 
    28. ^ Corder, Mike; Frankel, Julia (). „Experts say Hamas and Israel are committing war crimes in their fight”. AP News. Arhivat din original la . Accesat în . 
    29. ^ „Urgently investigate inhumane treatment and enforced disappearance of Palestinians detainees from Gaza”. Amnesty International (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
    30. ^ „Hungry, thirsty and humiliated: Israel's mass arrest campaign sows fear in northern Gaza”. AP News (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
    31. ^ „Mass arrests of Palestinians in occupied West Bank”. Al Jazeera (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
    32. ^ „Swords of Iron: IDF Casualties”. Gov.il. . Accesat în . 
    33. ^ „From Paris to Karachi, protesters rally in support of Palestine”. Al-Jazeera. Arhivat din original la . Accesat în . 
    34. ^ „Hundreds of thousands rally for Gaza in London as police arrest far-right protesters”. The Guardian. Arhivat din original la . Accesat în . 
    35. ^ Tress, Luke (). „Families of hostages, Jewish leaders plead to put politics aside and bring home Hamas captives”. Jewish Telegraphic Agency. Arhivat din original la . Accesat în . 
    36. ^ Dixon, Hugo (). „Israel war tests US appeal to global swing states”. Reuters. Arhivat din original la . Accesat în . 
    37. ^ „'Double standards': World reacts to US veto on Gaza truce resolution at UN”. Al-Jazeera. . Arhivat din original la . Accesat în . 
    38. ^ „US vetoes UN resolution backed by many nations demanding immediate humanitarian cease-fire in Gaza”. AP News (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
    39. ^ Starcevic, Seb (). „UN Security Council adopts resolution for 'humanitarian pauses' in Gaza”. POLITICO (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
    40. ^ Barnes, Julian E. (). „CIA Director Discusses Resuming Hostage Swaps Between Israel and Hamas”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
    41. ^ Ratcliffe, Rebecca (). „US risks 'complicity in war crimes', says Human Rights Watch – as it happened”. The Guardian. Arhivat din original la . Accesat în . 
    42. ^ „'Double standards': World reacts to US veto on Gaza truce resolution at UN”. Al-Jazeera. . Arhivat din original la . Accesat în . 
    43. ^ „US President Biden sued for 'complicity' in Israel's 'genocide' in Gaza”. Al-Jazeera. . Arhivat din original la . Accesat în . 
    44. ^ „US Navy helicopters fire at Yemen's Houthi rebels and kill several in latest Red Sea shipping attack”. AP News. . 

    Vezi și[modificare | modificare sursă]

    Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Războiul_Israel-Hamas_din_2023&oldid=16202182