Putinești, Florești
| Putinești | |
| — Sat — | |
Biserica „Înălțarea Sf. Cruci” din localitate, monument ocrotit de stat. | |
| Poziția geografică | |
| Coordonate: 47°50′14″N 28°07′21″E / 47.8372222222°N 28.1225°E | |
|---|---|
| Țară | |
| Raion | Florești |
| Atestare documentară | 20 august 1588[1][2] |
| Guvernare | |
| - Primar | Ghenadie Chefu („Respect Moldova”[3], 2023) |
| Suprafață | |
| - Total | 52,36 km² |
| Altitudine | 83 m.d.m. |
| Populație (2024) | |
| - Total | 1.220 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | MD-5034 |
| Prefix telefonic | 250 |
| Prezență online | |
| GeoNames | |
| Modifică date / text | |
Putinești este un sat din raionul Florești, Republica Moldova. Este amplasat pe malul stâng al Răutului la gura de vărsare a Cuboltei, la 17 km distanță de centrul raional Florești și 7 km de stația de cale ferată Mărculești.
Etimologie
[modificare | modificare sursă]Denumirea are legătură cu latinul putină cu semnificația vas din lemn pentru păstrarea produselor agroalimentare: brânzeturi, murături ș.a. Nu este exclus[cercetare originală] că ar fi fost întemeiat de o persoană cu numele Putină.
Istoric
[modificare | modificare sursă]
Localitatea a fost menționată documentar pentru prima dată în anul 1588:[4]
„Din mila lui Dumnezeu, noi Io Petru voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră, tuturor celor ce o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se, că acest adevărat al nostru credincios și cinstit boier, jupan Andrei hatman ne-a slujit drept și credincios. De aceia noi, văzând slujba lui dreapta și credincioasă către noi, i-am miluit pe dânsul, cu deosebita noastră mila și i-am dat și i-am miluit pe dânsul dela noi, în țara noastră, în Moldova, cu un sat anume Zăvădinele, care este în ținutul Sorocii, pe râul Răut și pe amândouă părțile Răutului și cu loc de mori la râul Răutului, care acest sat a fost sat drept domnesc.
...
A scris Roșca uricar în Iași, în anul 7096 <1588> August 20.”
Iar apoi, s'au sculat niște sate, anume Budăeștii și Heciul și alte sate, ce sunt în prejurul Zăvădenilor și ni s'au plâns și și-au cerut hotarnic pe credinciosul nostru Danciul fost pârcălab, ca să le hotărnicească lor dinspre satul Zăvădini. ...
...
Dar noi am cercetat cu amănuntul, pentru rândul acestui sat Zăvădini și pentru hotarul lui pe unde a ținut. Astfel, așa am aflat că acest sat Zăvădini a fost scutărie domnească, făcută de Alexandru voievod. Și atunci, când a fost acolo scutărie , el a risipit toate satele, câte au fost pe Răut, pe amândouă părțile Răutului până la Nemțeani. ...[sunt enumerate satele care mărgineau moșia Zăvădini]... Iar a celor sate, pe care le-a risipit Alexandru voievod, el le-a dat lor atunci loc ca să-și întemeieze sate ...[sunt enumerate mai multe sate]... pentru Căenărești le-a dat loc de sat în jos de gura Bălții, unde se numește La Știuca, iar pentru Putinești, li s'a dat lor în jos de gura Bursucului și în sus de Bursuceani.
...
Iar pentru mai mare putere și întărire a toate acestor mai sus scrise, am poruncit credinciosului și cinstitului nostru boier, jupan Lupul Stroici mare logofăt, să scrie și să atârne pecetea noastră la aceasta adevărata carte de seamă a noastră.
La recensământul din 1817, în satul Putinești, din ocolul Răutului, ținutul Soroca, sunt înregistrate 34 de gospodării și 7 burlaci, în total 41 de birnici. Moșia aparținea Iordache Donici. Fondul funciar a fost repartizat astfel: 30 fălci - vatra satului; 100 fălci - fânaț; 150 fălci - teren arabil și 200 fălci - imaș (pășuni).[5]
În anul 1859 în satul erau 109 de curți, 313 bărbați, 290 femei, stație poștală și o biserică ortodoxă.[6]
Pe lângă localitate trece linia de cale ferată Slobodca-Bălți.
Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului din 1922 semnalează existența Bisericii Sf. Nicolae, zidită din piatră în anul 1828 de către Nicolae Panaioti. În sat existau 238 de gospodării de naționalitate română. În calitate de preot paroh slujea Alexandru Dașcheev, de 29 ani pe atunci, absolvent al seminarului teologic, în serviciu pe loc din 1916. Cântăreț era Iacov Arventiev, de 73 ani, fiind în serviciu sacru la aceeași biserică începând cu anul din 1864.[7]
La începutul sec. XX avea 163 de case, 810 suflete, 198 vite mari, 40 cai.
La recensământul general al populației din 1930, în satul Putinești au fost numărați 1368 oameni, inclusiv 1289 români, 42 ruși, 6 polonezi și 31 evrei. Din punct de vedere lingvistic, 2337 locuitori au indicat limba română, limba ungară - 2 persoane; limba rusă - 11 pers.; limba ucraineană - 3 pers.; și 37 persoane - limba idiș.
În perioada interbelică, activitatea economică din sat era reprezentată de 3 băcănii ale localnicilor Ardeleanu Daniel, Botezatu Ioan, Rusu Ioan; 1 cârciumă deținută de Grădinaru Artemie. De asemenea, pe râul Cubolta funcționa o moară administrată de Weinstock Moise. Semințele de floarea soarele cultivată de țăranii de pe terenurile de primprejur erau transportate la Fabrica de ulei vegetal întreținută de Dinte Andrei.[8]
În anii sovietici aici s-a aflat sediul colhozului „Zavetî Lenina”. Satul dispunea de: școală medie, casă de cultură cu instalație de cinema, centru de deservire socială, brutărie, poștă, magazin, creșă, monument eroilor căzuți în cel de-al doilea război mondial. În 1974 avea 2.095 locuitori.
Demografie
[modificare | modificare sursă]| An | Populație |
|---|---|
| 1859 | 603
|
| 1870 | 738
|
| 1875 | 625
|
| 1897 | 787
|
| 1904 | 810
|
| 1923 | 1.165
|
| 1930 | 1.368
|
| 1940 | 1.624
|
| 1941 | 1.589
|
| 1979 | 2.001
|
| 1989 | 1.967
|
| 2004 | 1.836
|
| 2014 | 1.614
|
Structura etnică
[modificare | modificare sursă]
Structura etnică a satului conform recensământului populației din 2004[9]:
| Grup etnic | Populație | % Procentaj |
|---|---|---|
| Moldoveni / Români | 1.812 | 98,69% |
| Ucraineni | 13 | 0,71% |
| Ruși | 9 | 0,49% |
| Găgăuzi | 1 | 0,05% |
| Alții | 1 | 0,05% |
| Total | 1.836 | 100% |
Administrație și politică
[modificare | modificare sursă]Componența Consiliului local Putinești (9 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[10] este următoarea:
| Partid | Consilieri | Componență | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Mișcarea „Respect Moldova” | 7 | ||||||||
| Partidul Acțiune și Solidaritate | 2 | ||||||||

Atracții turistice
[modificare | modificare sursă]- Moara veche pe râul Cubolta.
Personalități
[modificare | modificare sursă]- Gheorghe Ardeleanu (1925-1981), om de stat sovietic
- Vlad Pohilă (1953-2020), scriitor, publicist, traducător.
- Simion Duja (n. 1946), clarinetist, profesor universitar la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, artist emerit al Moldovei.[11]
- Liuba Iancovici (1924-2011), istoric, profesor la Universitatea din București.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Nicu, Vladimir. Localitățile Moldovei în documente și cărți vechi. Vol. 2 M-Z. Chișinău: Universitas, 1991, p. 173. ISBN 5-362-00842-0
- ^ Eremia, Anatol; Răileanu, Viorica. Localitățile Republicii Moldova. Ghid informativ documentar, istorico-geografic administrativ-teritorial, normativ-ortografic. Chișinău: „Litera AVN“ SRL, 2009, p. 138. ISBN 978-9975-74-064-7
- ^ „Alegerea Primarului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Putinești”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
- ^ Documente privind istoria României. A, Moldova. Veacul XVI. Volumul III (1571-1590). București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1951, pp. 392-395.
- ^ И. Н. Халиппа. Роспись землевладения и сословного строя населения Бессарабии по данным переписи 1817 года// Труды Бессарабской губернской ученой архивной комиссии. — Кишинёв: Типо-литография Э. Шлиомовича, 1907. — Т. 3. с. 66.
- ^ Бессарабская область. Список населённых мест по сведениям 1859 года. Центральный статистический комитет Министерства внутренних дел Российской империи. Санкт-Петербург: Типография Карла Вульфа, 1861. стр. 48
- ^ Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului (Basarabia). Chișinău: Tipografie Eparhială, 1922, pp. 192.
- ^ Anuarul României pentru comerț, industrie, meserii și agricultură. București: Rudolf Mosse S.A. 1928, p. 797.
- ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md
- ^ „Alegerea Consiliului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Putinești”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
- ^ „Profesorul universitar Simion Duja a editat o culegere de studii pentru clarinet”. Moldpres. . Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Zamfir Rally- Arbore. Dicționarul geografic al Basarabiei. Ch.-B., Fundația culturală și Ed. Museum, 1997
- V. Rotaru//Enciclopedia sovietică Moldovenească. vol.5, p. 382