Propilenglicol

Identificare
Propilenglicol



SMILES CC(CO)O^[1]
Număr CAS	57-55-6
ChEMBL	CHEMBL286398
PubChem CID	1030
Formulă chimică	C₃H₈O₂^[1]
Masă molară	76,052429 u.a.m.^[2]
Proprietăți
Densitate	1,0363 g/cm³
Punct de topire	−60 °C^[3]^[4]
Punct de fierbere	187,4 °C
Presiune de vapori	10,7 Pa
Indice de refracție(n_D)	1,4326
Viscozitate	dinamică 0,056 poiseuille cimenatică 0,054 square centimetre per second
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică date / text

Propilenglicolul (IUPAC: propan-1,2-diol) este un compus organic de tip glicol (diol), cu formula chimică CH₃CH(OH)CH₂OH. Este un lichid vâscos, incolor, aproape inodor (cu miros ușor dulceag). Are miscibilitate cu apa, acetona și cloroformul. Glicolii sunt în general substanțe neiritante și au volatilitate scăzută.^[5]

Este utilizat ca excipient (alimentar, farmaceutic), dar și ca precursor în industria polimerilor.

Obținere

Propilenglicolul este obținut, la nivel industrial, din oxid de propilenă. În anul 2018, aproximativ 2,16 M tone erau produse anual.^[5] Metoda de sinteză se bazează fie pe o metodă non-catalitică la temperatură înaltă (200 °C - 220 °C), fie pe o metodă catalitică, la temperaturi mai mici (150 °C - 180 °C), în prezența unor rășini schimbătoare de ioni sau o cantitate mică de acid sulfuric sau alcalii:^[6]

Note

1 2 „Propilenglicol” (în engleză). PubChem. Wikidata Q278487. Accesat în 19 noiembrie 2016.
↑ „Propilenglicol” (în engleză). PubChem. Wikidata Q278487. Accesat în 4 octombrie 2016.
↑ Jean-Claude Bradley; Antony John Williams; Andrew S.I.D. Lang (2014). „Jean-Claude Bradley Open Melting Point Dataset”. Figshare. doi:10.6084/M9.FIGSHARE.1031637.V2. Wikidata Q69644056.
↑ David R. Lide, Jr. (1993). Basic Laboratory and Industrial Chemicals: A CRC Quick Reference Handbook (în engleză). CRC Press. ISBN 0-8493-4498-0. LCCN 93025269. OL 1415774M. Wikidata Q22236188.
1 2 Sullivan, Carl J.; Kuenz, Anja; Vorlop, Klaus‐Dieter (2005), „Propanediols”, Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry, Weinheim: Wiley-VCH, doi:10.1002/14356007.a22_163.pub2
↑ Chauvel, Alain; Lefebvre, Gilles (1989). Petrochemical Processes. 2: Major Oxygenated, Chlorinated and Nitrated Derivatives. Editions Technip. p. 26. ISBN 9782710805632.

Vezi și

Acest articol despre un compus organic este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.

[wdref-6e16fe11a2cc5d6a3a29faa66216b62a-1] 1 2 „Propilenglicol” (în engleză). PubChem. Wikidata Q278487. Accesat în 19 noiembrie 2016.

[wdref-f5382783ed3c1c7fe9f6cd372de20ff8-2] „Propilenglicol” (în engleză). PubChem. Wikidata Q278487. Accesat în 4 octombrie 2016.

[wdref-302c248af6f02c45058b67d2ead8f779-3] Jean-Claude Bradley; Antony John Williams; Andrew S.I.D. Lang (2014). „Jean-Claude Bradley Open Melting Point Dataset”. Figshare. doi:10.6084/M9.FIGSHARE.1031637.V2. Wikidata Q69644056.

[wdref-87be021f2621cf8e6f5469336d074afb-4] David R. Lide, Jr. (1993). Basic Laboratory and Industrial Chemicals: A CRC Quick Reference Handbook (în engleză). CRC Press. ISBN 0-8493-4498-0. LCCN 93025269. OL 1415774M. Wikidata Q22236188.

[Ullmann-5] 1 2 Sullivan, Carl J.; Kuenz, Anja; Vorlop, Klaus‐Dieter (2005), „Propanediols”, Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry, Weinheim: Wiley-VCH, doi:10.1002/14356007.a22_163.pub2

[petro-6] Chauvel, Alain; Lefebvre, Gilles (1989). Petrochemical Processes. 2: Major Oxygenated, Chlorinated and Nitrated Derivatives. Editions Technip. p. 26. ISBN 9782710805632.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]