Promovare (șah)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Chess pll45.svg Chess qll45.svg Chess nll45.svg Chess rll45.svg Chess bll45.svg

Promovarea este un termen șahistic care caracterizează transformarea unui pion care atinge linia a opta la alegerea jucătorului în regină, cal, turn sau nebun de aceeași culoare (Just & Burg 2003:16). Noua piesă înlocuiește pionul pe același pătrățel, aceasta acțiune fiind o parte a mutării. Promovarea nu este limitată la piesele care au fost numai ce capturate (Schiller 2003:18-19). Promovarea pionului adeseori decide rezultatul sfârșitului jocului de șah.

Deoarece regina este cea mai puternică piesă, la majoritatea vastă a promovărilor sunt alese reginele. O promovare a unei piese în afară de regină este numită subpromovare (Golombek 1977).

Tablă de şah cu extra regine albe şi negre pentru promovare la a treizeci şi cincea Olimpiadă de Şah

Promovările în rege sunt permise în unele variante de șah, cum ar fi antișahul. De notat mai jos, într-o perioadă promovarea nu era forțată, iar un jucător putea alege ca un pion atingând linia a opta să rămână pion. În unele variante de șah fairy, promovările în piesee de culoarea adversarului sunt de asemenea posibile.

Promovarea diferitelor piese[modificare | modificare sursă]

Promovarea în regină este cea mai practicată în joc, deoarece regina este cea mai puternică piesă. Subpromovarea (promovarea în altă piesă decât regina) se întâlnește mai frecvent în problemele de șah decât în jocul practic. În jocul practic subpromovările sunt rare, dar nu foarte extraordinare; ca cea mai puternică piesă, regina este de obicei cea mai oportună, dar promovarea în alte piese poate fi avantajoasă în anumite situații. O promovare în cal e ocazional folositoare, mai ales în cazul în care se dă șah în urma acestei promovări. O promovare în turn este în cazuri rare necesară pentru a evita patul. Promovarea în nebun aproape niciodată nu e întâlnită în jocul practic (aproximativ un joc din 333000).

Fischer-Petrosian 1959
a b c d e f g h
8
Chessboard480.svg
g8 white queen
h8 white queen
b6 black king
c6 black pawn
d6 black queen
e5 black pawn
c4 white pawn
d4 black pawn
e4 white pawn
c3 black knight
d3 white pawn
g3 white pawn
a1 black queen
f1 white bishop
g1 white king
8
7 7
6 6
5 5
4 4
3 3
2 2
1 1
a b c d e f g h
Poziția după 37.h8D, patru regine

De notat că procentul jocurilor care includ una sau mai multe promovări poate fi indus în eroare datorită faptului că adeseori o cedare va întâlni prioritatea unei actuale promovări (Colusso contra Calvaneso, 2008). În 2006 s-a aflat că conform bazei de date a șahului, din 3200000 jocuri (mulți mari maeștri și maeștri) doar 1,5 procente conțin promovări. În aceste jocuri (jocurile numărate care conțin mai multe promovări de același jucător în aceeași piesă), numărul tipului de piese care au fost promovate e aproximativ:

Piesă Procent
Regină 96.9
Cal 1.8
Turn 1.1
Nebun 0.2

Aceste date arată că doar 3% din toate promovările sunt subpromovări. Numărul subpromovărilor însemnate este, în orice caz, mai mic decât numărul celor neînsemnate. De notat că promovarea nu este limitată la piesele care au fost capturate anterior. Unele seturi de șah au extra regine de fiecare culoare pentru a fi folosite pentru pionii promovați. Dacă regina nu este la îndemână, un turn pus invers este deseori folosit pentru a-l denumi regină.

Diagrama din jocul dintre Bobby Fischer și Tigran Petrosian din 1959 de la turneul de candidați arată poziția în care fiecare parte are două regine.[1] Patru regine au existat de la mutarea 37 până la mutarea 44 (Fischer 2008:113-14).

Strategia[modificare | modificare sursă]

P. Short-Daly, campionatul irlandez 2006
a b c d e f g h
8
Chessboard480.svg
a8 black rook
d8 black queen
e8 black king
f8 black bishop
h8 black rook
a7 black pawn
b7 black bishop
d7 black knight
f7 black pawn
g7 black pawn
h7 black pawn
c6 black pawn
e6 black pawn
f6 black knight
e5 white pawn
b4 black pawn
d4 white pawn
c3 white knight
f3 white knight
a2 white pawn
b2 white pawn
e2 white bishop
f2 white pawn
g2 white pawn
h2 white pawn
a1 white rook
c1 white bishop
d1 white queen
e1 white king
h1 white rook
8
7 7
6 6
5 5
4 4
3 3
2 2
1 1
a b c d e f g h
Poziția după mutarea a zecea a albului

Abilitatea de a promova este adeseori factorul decisiv la sfârșitul jocului și în acest chip are o atenție importantă la începutul și mijlocul partidei. Aproape toate promovările au loc la sfârșitul jocului, dar promovarea are loc și în mijlocul jocului.

Promovarea ocazional are loc chiar la început, în special când o parte face o greșeală, ca în capcana lui Lasker, care descrie o subpromovare în cal la mutarea a șaptea: 1.d4 d5 2.c4 e5 3.d:e5 d4 4.e3? Nb4+ 5.Nd2 d:e! 6.N:b4?? ef+! 7.Re2 fgC+! Schlechter-Perlis, Karlsbad în 1911 a putut face o promovare la mutarea 11: 1.d4 d5 2.c4 c6 3.Cf3 Cf6 4.e3 Nf5 5.Db3 Db6 6.cd D:b3 7.ab N:b1? 8.dc! Ne4?? 9.T:a7! T:a7 10.c7 amenițând 11.cbD și 11.c8D.[2] Perlis a evitat capcana prin 8...Nc6!, pierzând mai încet.[3] Marele maestru britanic Joe Gallagher a avut o idee similară în partida Terentiev-Gallagher: 1.d4 Cf6 2.Ng5 Ce4 3.Nf4 c5 4.c3 Db6 5.Db3 cd 6.Q:b6 ab 7.N:b8? dc 8.Ne5?? T:a2! și acum albul ar putea fi înfrânt întrucânt dacă 9.R:a3 c2 promovează (Gallagher 1996:121). Alt exemplu este 1.e4 c6 2.d4 d5 3.Cc3 de 4.C:e4 Cf6 5.Cg3 h5 6.Ng5?! h4 7.N:f6?? hg 8.Ne5 T:h2! 9.T:h2 Da5+! 10.c3 D:e5+! 11.de gh, cu un succes dublu, 12...hgD și h1D ca în Schuster-Carls, Bremen 1914 și NN-Torre, Mexico 1928 (Burgess 1998:72). De notat că 10.Dd2 (în loc de 10.c3) s-ar putea ciocni cu 10...ef+! 11.Rd1 (11.R:f2 D:d2+) D:d2+ 12.R:d2 fgD mai bine decât 10...D:e5 11.de gh 12.Cf3 h1D 13.0-0-0 cu un atac puternic (Neishtadt 1996:94-96).

Sunt de asemenea puține deschideri unde fiecare parte duce un pion sacrificat cu cheful capturării, ieșind că fiecare parte transformă un pion în regină. Un exemplu este văzut în poziția din dreapta, unde jocul continuă 10...bc 11.ef cb 12.fg baD 13.ghD.

Fiecare jucător promovează un pion la mutarea a șaptea în partida Casper-Heckert: 1.e4 Cf6 2.Cc3 d5 3.e5 d4 4.ef dc 5.d4 cb 6.fg bsD 7.ghD.[4]

Istoria regulii[modificare | modificare sursă]

Ideea originală era aceea că pionul trebuia să promoveze până la cea mai slabă piesă. În Evul Mediu, cea mai slabă piesă era regina sau farzinul, datorită mutărilor ei limitate de timp. Când regina dobândi o nouă mutare, jocul era radical modificat. Când ferii deveneau regină, regulile spuneau că o parte nu poate avea mai mult decât o regină (Davidson 1981:59-60).

În diferite timpuri, pionul a putut să se promoveze doar în piesa de pe pătrățelul pe care promovează. În Italia, în secolul al optsprezecelea și la începutul secolului al nouăsprezece, pionul putea să fie promovat doar în piesa care a fost numai ce capturată. În plus, lui Philidor nu-i plăcea posibilitatea de a avea două regine, iar în toate edițiile cărții sale (1749-1790) afirma că o promovare ar putea fi doar într-o piesă care a fost anterior capturată. Lambe de asemenea afirma această regulă într-o carte din 1765 (Davidson 1981:60-61). Dacă niciuna din piesele de promovare nu au fost capturate, pionul rămâne inactiv până când una din aceste piese este capturată, după care, pionul, imediat ia rolul piesei respective (Staunton 1848:7). Un jucător nu poate avea niciodată două regine, trei cai, trei turnuri sau trei nebuni de aceeași culoare pe tablă (Staunton 1848:7).

Limitarea regulii de promovare a fost folosită cu asperități. Arthur Saul a publicat o carte în 1814 care dădea regula promovării fără restricții, așa cum a făcut Jacob Sarratt în 1828. În timpul lui Sarratt promovarea fără restricții era populară și cu potrivit lui Davidson ea a devenit universală în mijlocul secolului al nouăsprezecelea (Davidson 1981:61). În orice caz, Howard Staunton a scris în Ghidul jucătorului de șah, inițial publicat în 1847, că potrivit lui Carl Jaenisch promovarea limitată a rămas folosită în nordul Europei, Rusia, Scandinavia și Germania(Staunton 1848:7).

Regula Asociației Britanice de Șah din 1862[modificare | modificare sursă]

a b c d e f g h
8
Chessboard480.svg
a8 black rook
b7 white pawn
c7 black pawn
c6 white pawn
g6 black pawn
g4 black pawn
h4 black bishop
e3 black pawn
g3 black king
h3 white bishop
e2 white pawn
g2 black pawn
g1 white king
8
7 7
6 6
5 5
4 4
3 3
2 2
1 1
a b c d e f g h
Albul la mutare
a b c d e f g h
8
Chessboard480.svg
f7 white rook
g7 white pawn
h7 black king
g6 white knight
h5 white king
8
7 7
6 6
5 5
4 4
3 3
2 2
1 1
a b c d e f g h
Albul joacă și pune mat într-o mutare dacă s-ar putea transforma într-o piesă de culoare opusă
a b c d e f g h
8
Chessboard480.svg
a8 white pawn
c7 black pawn
c6 white pawn
g6 black pawn
g4 black pawn
h4 black bishop
e3 black pawn
h3 black king
e2 white pawn
g2 black pawn
g1 white king
8
7 7
6 6
5 5
4 4
3 3
2 2
1 1
a b c d e f g h
După 1.b:a8P R:h3 pat

În ciuda actualelor reguli ale șahului de a obliga pionul care ajunge pe linia a opta să se promoveze într-o altă piesă, aceasta nu a fost întotdeauna folosită. Wilhelm Steinitz, primul campion mondial, în 1889, în calitate de instructor al șahului modern, a aprobat „Codul de Legi al Asociației Britanice de Șah” (Steinitz 1990:xx), unde Legea XIII prevedea că când un pion a ajuns pe al optulea pătrățel, jucătorul are opțiunea de selectare a piesei, chiar dacă piesa cutare a fost capturată anterior, iar pionul își asumă numele și puterile piesei selectate sau poate rămâne pion. A explicat că obiectivul acestei reguli se referă la poziția din diagrama din stânga, care a citat-o din Cartea Congresului de Șah din Londra, din 1862, a lui Johann Löwenthal

Dacă albul joacă ba8D?? (sau orice altă promovare), negrul câștigă cu 1...gh, iar albul nu-l poate opri pe negru să-i dea mat prin mutarea 2...h2X. În schimb albul face remiză prin ba8P!!, iar 1...gh sau 1...R:h3 îl aduce pe alb în poziție de pat, iar alte mutări pot fi urmate de 2.N:g2, cu un sfârșit de joc de remiză.[5] Steiniz scria „Noi aprobăm decizia Congresului de Șah de la Londra, din 1862, deși regula pionului 'orb' denunțată de un număr de autorități.”"[6] Aceeași regulă și explicație a fost dată de George H. D. Gossip în Manualul Jucătorului de Șah (Gossip & Lipschütz 1902:17-18, 33).

Limbajul pronunțat al Legii XIII de asemenea permite promovarea în orice piesă de orice culoare. Această regulă e prezentată pe diagrama din dreapta, unde albul joacă și dă mat într-o mutare. Așa ceva nu se poate întâmpla potrivit regulilor din zilele noastre, dar potrivit Legii XIII soluția din poziția din diagramă este 1.g8C neagru, când noul cal blochează pătrățelul de scăpare al regelui propriu (Birbrager 1975:25). Posibil, alte probleme distractive ar putea fi create băgând promovarea în rege, pe care Legea XIII de asemenea o permite.

Howard Staunton s-a opus viguros regulii din 1862 când a fost propusă, dar comitetul de turneu a aprobato cu o majoritate largă de voturi (Sergeant 1934:117). În orice caz, ea nu a devenit populară. Philip Sergeant a scris (Sergeant 1934:138):

Un corespondent în Mai [1865] în Lumea Șahului, nu a exagerat când a scris că Codul B.C.A a fost în majoritatea cazurilor neacceptat de amatorii britanici și a fost condamnat categoric de autoritățile din America, Germania și Franța. În particular, absurda regulă a „pionului mort”, împotriva căreia Staunton a făcut proteste în 1862, au eșuat necâștigând aprobare.

Cartea de turneu a turneului internațional de șah din Londra din 1883 (inițial publicată în 1883) conține „Codul Internațional de Șah Revizuit”, care a fost „publicat pentru atenția și aprecierea jucătorilor de șah și în special pentru managerii turneelor internaționale viitoare”. Spre deosebire de regula din 1862, care permitea pionului să rămână pion, noul cod spune „Un pion ajuns pe linia a opta trebuie să fie numit regină sau piesă ... .”[7]

Subpromovare[modificare | modificare sursă]

Chess pll45.svg No sign.svg Chess qll45.svg Chess rll45.svg Chess bll45.svg Chess nll45.svg

Promovarea în cal, nebun sau turn se numește „subpromovare”.

Promovarea în cal[modificare | modificare sursă]

a b c d e f g h
8
Chessboard480.svg
d8 black knight
g8 black knight
h8 black rook
e7 white pawn
f7 black queen
g7 black pawn
h7 black pawn
c6 black king
c2 white bishop
g2 white pawn
h2 white pawn
g1 white king
8
7 7
6 6
5 5
4 4
3 3
2 2
1 1
a b c d e f g h
Prin promovarea în cal se câștigă

Întrucât mutările calului nu pot fi efectuate de regină, subpromovările în cal pot fi foarte folositoare și este cel mai folosit tip de subpromovare.

În diagramă din dreapta, data de campionul mondial Emanuel Lasker, albul are un imens dezavantaj material. Promovarea în regină (ed8D?), doar îl va lăsa pe negru cu un avantaj material.

În schimb, prin promovarea în cal ed8C+! se câștigă cu iscusință cu furca 1...R urmat de 2.C:f7 urmat de N:h8 îi dă albului o piesă în plus pentru a câștiga partida.[8]

Kamsky-Bacrot, 2006
a b c d e f g h
8
Chessboard480.svg
f3 white king
e2 black pawn
h2 white rook
f1 black king
8
7 7
6 6
5 5
4 4
3 3
2 2
1 1
a b c d e f g h
Poziția înainte de 74... e1C+, promovarea în cal duce la joc egal.

Promovarea în cal poate fi de asemenea făcută pentru cauză defensivă; în diagrama din dreapta este prezentată o partidă ce a avut loc în 2006 și s-a jucat între Gata Kamsky și Étienne Bacrot.[9] Albul amenință să captureze pionul sau să dea mat prin Th1 dacă negrul promovează pionul în regină, turn sau nebun. Singura mutare biruitoare este 74...e1C+!, iar sfârșitul jocului cu turn contra nebun se termină teoretic cu remiză. În actuala partidă, au fost făcute greșeli în sfârșitul de joc turn contra cal, iar albul a câștigat la mutarea 103 (de la Villa 2008:43-44). Această este o tehnică defensivă standard pentru sfârșitul de joc turn contra pion (de la Villa 2008:71-72).

Zurakhov-Koblentz, Tbilisi 1956
a b c d e f g h
8
Chessboard480.svg
c7 black king
g7 white pawn
d5 white king
f5 black knight
a4 white pawn
c3 white pawn
8
7 7
6 6
5 5
4 4
3 3
2 2
1 1
a b c d e f g h
Poziția după mutarea 56 a negrului
a b c d e f g h
8
Chessboard480.svg
a7 black king
c7 white pawn
a6 white pawn
b5 white king
d5 white knight
f5 black knight
8
7 7
6 6
5 5
4 4
3 3
2 2
1 1
a b c d e f g h
Poziția după mutarea 58 a negrului

Tim Krabbé precizează că partida Zurakhov-Koblentz (arătată în diagramele din stânga și dreapta) oferă un exemplu foarte rar al unui joc cu două „subpromovări” serioase în cal. În poziția din stânga, negrul amenință 57...C:g7, iar dacă albul promovează pionul în regină, turn sau nebun, negrul poate face poziție egală prin 57...Ce7+! uramt de 58...C:g8. Singura mutare potrivită este 57.g8C!, Krabbé remarchează că acesta este un exdemplu rar de promovare în cal fără șah.

Douăzecișiunu mutări mai târziu, jucătorii ajung la poziția din dreapta. Din nou, promovarea în orice înafară de cal va duce la o furcă prin care va fi capturată noua piesă, e.g. 79.c8D?? Cd6+ urmat de 80...N:c8, cu sfârșit de remiză. În schimb albul joacă 79.c8C+! (aici sunt și alte mutări biruitoare cum ar fi 79.Rc5.) Rb8 80.Rb6, iar negrul cedează deoarece albul nu mai poate fi oprit în a promova cel de-al treilea pion—de data asta în regină.

a b c d e f g h
8
Chessboard480.svg
b8 white queen
a7 white pawn
b7 white king
d7 black king
e7 black pawn
d6 black pawn
d5 white pawn
f5 white pawn
g4 black pawn
b2 white pawn
c1 black queen
8
7 7
6 6
5 5
4 4
3 3
2 2
1 1
a b c d e f g h
Albul mută și câștigă

În diagrama alăturată din dreapta este prezentată partida V. Akopian contra S. Karjakin de la Nalcik, 2009[10]. 71.a8D D:b2+ duce la șah veșnic, așa că Akopian a jucat a8C, iar Karjakin a cedat deoarece dacă 71...D:b2+, atunci 72.Cb6+ D:b6 73.R:b6 și Akopian are o regină în plus și câștigă ușor.

Promovarea în turn sau în nebun[modificare | modificare sursă]

Deoarece regina combină puterile turnului și ale nebunului sunt rare cazurile când este nevoie de subpromovarea în una din aceste piese. În orice caz, această subpromovare este avantajoasă, de obicei pentru a evita patul:

a b c d e f g h
8
Chessboard480.svg
g7 white pawn
h6 black king
g4 white king
8
7 7
6 6
5 5
4 4
3 3
2 2
1 1
a b c d e f g h
Prin promovarea în turn se câștigă
P. Short-Daly, Campionatul Irlandez 2006
a b c d e f g h
8
Chessboard480.svg
e6 white queen
f4 black queen
b2 black pawn
e2 white king
h2 black king
8
7 7
6 6
5 5
4 4
3 3
2 2
1 1
a b c d e f g h
Poziția după mutarea 70 a albului

În poziția din stânga de mai jos (mutarea albului), negrul amenință capturarea pionului albului, iar promovarea în regină duc la pat. Doar g8T! e mutarea biruitoare.

În dreapta mai jos se află o poziție dintr-o partidă ce avut loc în 2006 la Campionatul Irlandez de Șah.[11] Aici de asemenea, o promovare în regină ar permite patul: 70...b1D?? 71.Dh3+! R:h3 pat. În schimb, partid s-a terminat cu 70.b1N! 0-1

a b c d e f g h
8
Chessboard480.svg
a8 black king
b8 black bishop
c7 white pawn
a6 white king
c5 white knight
8
7 7
6 6
5 5
4 4
3 3
2 2
1 1
a b c d e f g h
Albul mută și câștigă

În poziția din stânga, promovarea în nebun este singura mutare biruitoare: 1. c8N! N\oriunde 2. Cd7 N\oriunde 3. Nb7X 1-0

Mai puțin frecvent, subpromovarea în nebun sau turn poate fi necesară nu pentru a evita patul, ci pentru al produce, pentru a face remiză într-o poziție pierdută. În dreapta se află un exemplu de final studiat de Hermanis Matisons.

Herman Mattison
Rigaer Tageblatt, 1914
a b c d e f g h
8
Chessboard480.svg
a8 white king
c8 white knight
g8 black rook
b7 white pawn
c7 black rook
e5 black king
8
7 7
6 6
5 5
4 4
3 3
2 2
1 1
a b c d e f g h
Albul mută și obține remiză. Poziția după mutarea a cincea

Ambele mutări ale regelui duc la înfrângere rapidă (ele pot fi urmate de Tgg7 de exemplu), așa că pionul trebuie promovat. 6.b8D și b8T duc la înfrângere prin capturare pe c8, iar 6.b8C se termină fie cu pat după Tg:c8??, sau cu înfrângere rapidă după Tc:c8. Mutarea potrivită este 6.b8N!, întrucât turnul c7 este acum legat. Negrul trebuie sau să accepte remiza, sau să joace 6...Tg:c8 care, cu un nebun pe b8, mai curând decât un nebun sau un turn, este pat.

Subpromovarea în cal sau în turn este rară în jocul practic, iar cea în nebun este chiar rară, dar în problemele compuse de șah ca acest ultim exemplu, ea are loc mai frecvent. Întâmplător, cel mai faimos exemplu este poziția Saavedra position. Unele cazuri pot fi destul de impresionante: un studiu de Jan Rusinek, de exemplu, face ca albul să promoveze în cal, turn sau nebun, în ordine pentru a produce patul. O transformare generală este o problemă în care promovările în toate cele patru piese au loc. Un exemplu extrem este corvoada Babson, unde subpromovările negrului sunt contracarate de ale albului (dacă negrul promovează în turn, așa face și albul), subpromovările albului fiind singura cale de a da mat negrului într-un număr stabilit de mutări.

Reshko-Kaminsky, 1972
a b c d e f g h
8
Chessboard480.svg
e8 white queen
a7 white pawn
b7 black queen
g7 black pawn
h7 black king
f6 black pawn
h6 black pawn
f5 white pawn
h5 white king
g4 white pawn
h4 white pawn
8
7 7
6 6
5 5
4 4
3 3
2 2
1 1
a b c d e f g h
1.a8N! este singura cale de a câștiga

În partida din 1972[12] dintre Aron Reshko și Oleg Kaminsky (diagrama din dreapta), promovarea în regină sau în turn ar permite 1...Df7+!! 2.D:f7 pat. Albul ar putea promova în cal, dar asta nu ar fi suficient pentru a câștiga (Soltis 1978:34-35). Albul câștigă după:

1.a8N! Db3
2.Dd7 2.Nc6 Da2 3.Nd7 Dg8 4.D:g8+ R:g8 5.R:g6 de asemenea câștigă (Müller & Pajeken 2008:219-20)
2...Dg8
3.Nd5 Df8
4.Nf7 Rh8
5.De8 D:e8
6.N:e8 Rh7
7.Nf7 Rh8 Negrul este în Zugzwang de două mutări.
8.Rg6 h5
9.R:h5 1-0

În partida adevărată, albul a promovat în cal. Albul a câștigat partida datorită unei erori făcută de negru (Müller & Pajeken 2008:219-20).

Subpromovări neînsemnate[modificare | modificare sursă]

Shirov-Kramnik, 2005
a b c d e f g h
8
Chessboard480.svg
c8 black king
h8 black rook
c7 black pawn
g7 black pawn
h7 black pawn
b6 black pawn
e5 black pawn
f5 black pawn
b4 white queen
f3 white pawn
g3 white pawn
a2 white pawn
c2 white pawn
e2 black pawn
f2 white king
h2 white pawn
b1 white rook
d1 black rook
8
7 7
6 6
5 5
4 4
3 3
2 2
1 1
a b c d e f g h
Poziția înainte de 25... e1T+

Majoritatea subpromovărilor sunt în jocul practic, așa cum Tim Krabbé a apreciat, „glume absurde” —subpromovări făcute fără a fi în realitate nevoie de a le face (vezi legăturile externe de mai jos). Un exemplu recent de nivel înalt a fost partida Shirov-Kramnik din 2005.[13] În poziția arătată în stânga, negrul a jucat 25...e1N+. Această subpromovare este complet neimportantă ca și 25...e1D+ care tot forțează 26.D:e1.

Vidmar-Maróczy, 1932
a b c d e f g h
8
Chessboard480.svg
g8 white bishop
d7 white pawn
e7 black bishop
g7 black king
h7 white pawn
g5 black pawn
g4 white king
8
7 7
6 6
5 5
4 4
3 3
2 2
1 1
a b c d e f g h
Poziția înainte de 124.h8N+ R:h8 125. d8N

În 1932, o lungă partidă[14] între Milan Vidmar și Géza Maróczy a fost o remiză teoretică multe mutări, datorită finalului de partidă cu nebuni de câmp opus. Două subpromovări în nebuni au fost două mutări consecutive ale albului:

124. h8N+ R:h8
125. d8N R:g8

Partida s-a încheiat cu remiză la mutarea 129.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Fischer-Petrosian
  2. ^ Schlechter-Perlis (analysis).
  3. ^ Schlechter-Perlis, Karslbad 1911
  4. ^ Cea mai recentă dublă poligamie
  5. ^ Id., p. xxiv.
  6. ^ Id.
  7. ^ În totalitate, Regula 10 prevedea, "Un pion ajuns pe linia a opta trebuie să fie numit regină sau piesă, la alegerea jucătorului, indiferent de numărul de piese de pe tablă. Regina sau piesa creată acționează imediat cu noua sa capacitate. Până pionul nu a primit noul nume mutarea este incompletă."
  8. ^ Emanuel Lasker, Manualul de șah al lui Lasker, publicații Dover, 1960, pp. 35-36. SBN 486-20640-8.
  9. ^ Kamsky-Bacrot, 2006
  10. ^ Telegraful obișnuit, p. W15 (Weekend supliment), Sâmbătă 2 mai 2009
  11. ^ P. Short-Daly, Campionatul Irlandez 2006.
  12. ^ Reshko-Kaminsky, Campionatul de la Leningrad 1972
  13. ^ Shirov-Kramnik
  14. ^ Vidmar-Maróczy

Referințe[modificare | modificare sursă]