Precipitare (chimie)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Precipitarea este formarea a unei substanțe insolubile (solide), numită precipitat, creată într-un mediu lichid de reacție chimică sau prin electroliză. Precipitarea se obține prin adăugare de substanțe precipitante (reactivi) la soluții chimice. Precipitatele au o gamă largă de utilizări în chimia analitică, ele reprezentând caracteristica după care se recunosc anumiți cationi. Reactivii (precipitanții) pot să-și păstreze compoziția chimică în reacție sau să și-o modifice.

Exemple de reactivi[modificare | modificare sursă]

Azotatul de argint[modificare | modificare sursă]

Azotatul de argint AgNO3 este folosit pentru a identifica ionul de clor, brom și iod după reacțiile cu formare de precipitate:

Clorura de bariu[modificare | modificare sursă]

Clorura de bariu BaCl2 este folosită pentru recunoașterea ionului de sulfat după reacția:

Clorura de bariu BaCl2 este folosita si pentru recunoasterea ionului carbonat, formandu-se , analog reactiei de mai sus, BaCO3 , care, precum sulfatul , este un precipitat alb.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Mică Enciclopedie de Chimie, 1974, Editura Enciclopedică Română