Președinția română a Consiliului Uniunii Europene
Președinția română a Consiliului Uniunii Europene în 2019 a fost prima președinție a Consiliului Uniunii Europene asigurată de România. În perioada mandatului României s-au desfășurat alegeri pentru Parlamentul European.
Președinția română a urmat președinției austriece a Consiliului Uniunii Europene, care a început la 1 iulie 2018 și a precedat președinția finlandeză, care a început la 1 iulie 2019.
Pregătiri[modificare | modificare sursă]
Logo și motto[modificare | modificare sursă]
În perioada 27 septembrie - 3 noiembrie 2017 s-a desfășurat o competiție dedicată exclusiv elevilor din învățământul liceal și studenților și organizată de Ministerul Educației Naționale și Ministerul Afacerilor Externe pentru stabilirea logo-ului oficial al președinției române a Consiliului Uniunii Europene. Concursul a fost câștigat de Ioan Dobrinescu, elev în clasa a IX-a la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale“ din București și constă într-un lup stilizat.[1]
Motto-ul Președinției României este "Coeziunea, o valoare comună europeană".
2016-2018[modificare | modificare sursă]
În iulie 2016, a fost înființată Unitatea de pregătire a Președinției Consiliului UE - UPPCUE în cadrul cancelariei prim-ministrulu Dacian Cioloș.[2] Sarcinile Unității de pregătire includ elaborarea unui set de măsuri care urmează să fie implementate pe perioada următorilor doi ani.
În 2018 Ministerul Afacerilor Externe a constituit Forumul „EU-RO 2019”, o structură consultativă, cu scopul de a afla punctul de vedere al societății civile asupra tematicilor privind preșdinția României la Consiliul UE.[3] În mai, în urma propunerilor făcute de reprezentanți ai mediului academic, științific și publicistic, a fost adoptat motto-ului Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, „Coeziunea, o valoare comună europeană“.[4]
Cu 50 de zile înaintea preluării Președinției Consiliului UE, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, și-a dat demisia în urma unei ședințe de guvern.[5]
Context politic[modificare | modificare sursă]
Președinția românească intervine într-un context politic intern tensionat, din cauza reformelor justiției în curs, care ar putea "slăbi lupta împotriva corupției și independența sistemului judiciar", după cum a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans; guvernul PSD-ALDE este obiectul acuzațiilor din interiorul și din exteriorul țării că subminează activitatea Direcției Naționale Anticorupție, care pune sub acuzare mai mulți membri ai guvernului și Parlamentului, inclusiv mai mulți foști miniștri.[6][7][8][9]
Liderul PSD Liviu Dragnea a solicitat să fie depusă o plângere pentru înaltă trădare împotriva președintelui Klaus Iohannis care a susținut că nu suntem pregătiți pentru a prelua președinția Consiliului.[10] Totuși, PSD n-a depus nici o cerere și în plus, în octombrie 2018, și Călin Popescu-Tăriceanu, președintele ALDE, partid din coaliția de guvernare, a afirmat "În condițiile războiului politic total din aceste luni, România nu este pregătită să preia președinția Consiliului UE".[11][12] Finlanda chiar și-a manifestat disponibilitatea de a prelua președinția Consiliului UE în locul României însă Ministerul Afacerilor Externe a precizat că "țara noastră este pregătită pentru acest lucru, iar pregătirile se derulează conform calendarului".[13]
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a susținut în presa germană că România este "din punct de vedere tehnic foarte bine pregătită" pentru cele șase luni de mandat, adăugând "dar cred că guvernul de la București nu a înțeles pe deplin ce înseamnă să prezidezi țările UE". [14]
Priorități[modificare | modificare sursă]
Programul României se înscrie într-un plan mai amplu, care rezultă din consultarea celor trei state ale tripletului (România, Finlanda și Croația); liniile principale de lucru sunt:[15]
- Europa convergenței
- Europa siguranței
- Europa, actor global
- Europa valorilor comune
Evenimente în timpul președinției române[modificare | modificare sursă]
.jpg)
La Ateneul Român a avut loc ceremonia oficială de lansare a președinției române a Consiliului UE, prin vizita președintelui Consiliului European Donald Tusk, președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și a Colegiului comisarilor. Discursul în limba română ținut de Donald Tusk cu trimiteri la Enescu, Eliade, Pleșu, automobile Dacia și Duckadam a impresionat mai multă lume.[16][17][18]
În luna aprilie, președintele Comisiei pentru afaceri economice și monetare (ECON) a Parlamentului European, Roberto Gualtieri, a declarat că sub Președinția română a Consiliului Uniunii Europene "am reușit să facem un lucru pe care mulți îl credeau imposibil, și anume am reușit să finalizăm un număr uriaș de dosare legislative, care erau în pericol, pentru că nu mai aveam mult timp să le finalizăm și erau foarte multe dosare importante deschise: Invest EU și alte dosare foarte importante în domeniul serviciilor financiare".[19]
Alegeri europene[modificare | modificare sursă]
Brexit[modificare | modificare sursă]
Ieșirea efectivă a Regatului Unit din Uniunea Europeană și Euratom era programată pentru 29 martie 2019, România urmând să joace un rol din ce în ce mai important în faza finală a retragerii și la începutul noilor relații dintre UE și Regatul Unit.
În februarie, președinția română a primit un mandat pentru a negocia cu Parlamentul European cu privire la o soluție care ar permite transportatorilor cărora li s-au acordat licențe în Regatul Unit să continue serviciile de transport aerian sau rutier de persoane și mărfuri între Regatul Unit și celelalte 27 de state membre.
La 11 aprilie 2019, Uniunea Europeană și Regatul Unit au căzut de acord să amâne Brexitul până la 31 octombrie 2019,[20] în timpul președinției finlandeze.
Summit[modificare | modificare sursă]
În septembrie 2017 președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a cerut României și președintelui Consiliului European, Donald Tusk, să organizeze un Summit special la Sibiu pe 30 martie 2019, a doua zi după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.[21] O lună mai târziu, președintele Klaus Iohannis a declarat că reuniunea celor 27 de lideri UE va fi organizată de Ziua Europei - 9 mai 2019.[22][23] Summit-ul se va încheia cu adoptarea unor concluzii asupra viitorului Europei.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Un lup stilizat - logo-ul președinției României la Consiliul UE”. Agerpres. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Memorandum -Planul de acțiune pentru pregătirea Președinției României la Consiliul UE în primul semestrul 2019” (PDF): 1. Accesat în .
- ^ „Lansarea Forumului de consultare publică, comunicare și dezbateri în vederea pregătirii și exercitării Președinției României la Consiliul Uniunii Europene”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Progresele României în pregătirea Președinției Consiliului UE. Ministrul Victor Negrescu: Exercităm cu succes rolul de Președinție din umbră la Consiliul Uniunii Europene”, www.caleaeuropeana.ro, , accesat în
- ^ Departament Politic (), „Demisie a ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, cu două luni înainte de preluarea președinției Consiliului UE/ Teodorovici: A demonstrat că nu știe să lucreze în echipă”, Mediafax, accesat în
- ^ „Roumanie : après le Brexit, le « Roexit » ?”, Le Monde.fr, accesat în
- ^ Cosmin Ruscior (), „România a preluat șefia UE. Cât vor cântări conflictele politice interne?”, RFI, accesat în
- ^ „România a preluat președinția Consiliului UE. Momentul, analizat de presa internațională - Stirileprotv.ro”, Pro TV, accesat în
- ^ Departamentul Externe, „Le Monde: Procurorii români denunță „presiuni autocratice". Lazăr: Procedura revocării, test de rezistență”, Mediafax, accesat în
- ^ „Dragnea spune că plângerea penală pentru înaltă trădare împotriva lui Iohannis va fi depusă anul viitor”, Agerpres.ro, , arhivat din original la , accesat în
- ^ „Tăriceanu: În condițiile războiului politic total, România nu este pregătită să preia președinția Consiliului UE”, Agerpres.ro, , arhivat din original la , accesat în
- ^ G. S. (), „Tăriceanu: România nu este pregătită să preia președinția Consiliului UE din cauza războiului politic total din țară - Politic”, HotNews.ro, accesat în
- ^ Mihai Draghici (), „Finlanda a propus preluarea președinției Consiliului UE în locul României, în contextul tensiunilor politice actuale. Bucureștiul s-a opus/ Reacția MAE: Suntem pregătiți”, Mediafax, accesat în
- ^ „CORECTURĂ Juncker: Cred că guvernul de la București nu a înțeles pe deplin ce înseamnă să prezidezi țările UE”, Agerpres.ro, , arhivat din original la , accesat în
- ^ „Priorități - Președinția României la Consiliul Uniunii Europene”, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, accesat în
- ^ Andreea Ofiteru (), „Românul care i-a tradus discursul lui Donald Tusk: „N-a avut nici măcar o zi la dispoziție să învețe să-l citească. Dacă avea mai mult, lumea ar fi crezut că știe românește" - Esential”, HotNews.ro, accesat în
- ^ „Discurs impresionant în limba română susținut de Donald Tusk, președintele Consiliului UE - Stirileprotv.ro”, Pro TV, accesat în
- ^ „Donald Tusk, discurs remarcabil în limba română la ceremonia de la Ateneu”, Ziarul de Iași, accesat în
- ^ „Roberto Gualtieri (ECON): Am reușit să finalizăm un număr uriaș de dosare legislative sub Președinția României la Consiliul UE”, Agerpres.ro, , arhivat din original la , accesat în
- ^ Https://www. Facebook. Com/bbcnews, „Brexit: UK and EU agree delay to 31 October - BBC News”, BBC, accesat în
- ^ „27 EU leaders, 400 high-level guests to attend EU summit in Sibiu next year”, Ro, accesat în
- ^ „Future of Europe”, European Commission - European Commission, accesat în
- ^ Departamentul Corespondenți (), „Pregătiri pentru Summitul UE de la Sibiu, din 2019, primul după BREXIT. Vor participa 27 de șefi de stat și de guvern, 36 de delegații oficiale, 400 de invitați de rang înalt și 800 de jurnaliști”, Mediafax, accesat în
