Președinția română a Consiliului Uniunii Europene

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Logo-ul președinției României la Consiliul Uniunii Europene

Președinția română a Consiliului Uniunii Europene în 2019 este prima președinție a Consiliului Uniunii Europene asigurată de România. În perioada mandatului României se vor desfășura alegeri pentru Parlamentul European și se va încheia în mod oficial capitolul Brexit (ieșirea Marii Britanii din UE).

Președinția română urmează președinției austriece a Consiliului Uniunii Europene, care a început la 1 iulie 2018 și precede președinția finlandeză, care va începe la 1 iulie 2019.

Pregătiri[modificare | modificare sursă]

Logo și motto[modificare | modificare sursă]

În perioada 27 septembrie - 3 noiembrie 2017 s-a desfășurat o competiție dedicată exclusiv elevilor din învățământul liceal și studenților și organizată de Ministerul Educației Naționale și Ministerul Afacerilor Externe pentru stabilirea logo-ului oficial al președinției române a Consiliului Uniunii Europene. Concursul a fost câștigat de Ioan Dobrinescu, elev în clasa a IX-a la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale“ din București și constă într-un lup stilizat.[1]

Motto-ul Președinției României este "Coeziunea, o valoare comună europeană".

2016-2018[modificare | modificare sursă]

În iulie 2016, a fost înființată Unitatea de pregătire a Președinției Consiliului UE - UPPCUE în cadrul cancelariei prim-ministrulu Dacian Cioloș.[2] Sarcinile Unității de pregătire includ elaborarea unui set de măsuri care urmează să fie implementate pe perioada următorilor doi ani.

În 2018 Ministerul Afacerilor Externe a constituit Forumul „EU-RO 2019”, o structură consultativă, cu scopul de a afla punctul de vedere al societății civile asupra tematicilor privind preșdinția României la Consiliul UE.[3] În mai, în urma propunerilor făcute de reprezentanți ai mediului academic, științific și publicistic, a fost adoptat motto-ului Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, „Coeziunea, o valoare comună europeană“.[4]

Cu 50 de zile înaintea preluării Președinției Consiliului UE, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, și-a dat demisia în urma unei ședințe de guvern.[5]

Context politic[modificare | modificare sursă]

Președinția românească intervine într-un context politic intern tensionat, din cauza reformelor justiției în curs, care ar putea "slăbi lupta împotriva corupției și independența sistemului judiciar", după cum a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans; guvernul PSD-ALDE este obiectul acuzațiilor din interiorul și din exteriorul țării că subminează activitatea Direcției Naționale Anticorupție, care pune sub acuzare mai mulți membri ai guvernului și Parlamentului, inclusiv mai mulți foști miniștri.[6][7][8][9]
Liderul PSD Liviu Dragnea a solicitat să fie depusă o plângere pentru înaltă trădare împotriva președintelui Klaus Iohannis care a susținut că nu suntem pregătiți pentru a prelua președinția Consiliului.[10] Totuși, în octombrie 2018, și Călin Popescu-Tăriceanu, președintele ALDE, partid din coaliția de guvernare, a afirmat "În condițiile războiului politic total din aceste luni, România nu este pregătită să preia președinția Consiliului UE".[11][12] Finlanda chiar și-a manifestat disponibilitatea de a prelua președinția Consiliului UE în locul României însă Ministerul Afacerilor Externe a precizat că "țara noastră este pregătită pentru acest lucru, iar pregătirile se derulează conform calendarului".[13]

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a susținut în presa germană că România este "din punct de vedere tehnic foarte bine pregătită" pentru cele șase luni de mandat, adăugând "dar cred că guvernul de la București nu a înțeles pe deplin ce înseamnă să prezidezi țările UE". [14]

Priorități[modificare | modificare sursă]

Programul României se înscrie într-un plan mai amplu, care rezultă din consultarea celor trei state ale tripletului (România, Finlanda și Croația); liniile principale de lucru sunt:[15]

  • Europa convergenței
  • Europa siguranței
  • Europa, actor global
  • Europa valorilor comune

Evenimente în timpul președinției române[modificare | modificare sursă]

La Ateneul Român a avut loc ceremonia oficială de lansare a președinției române a CE, prin vizita președintelui Consiliului European Donald Tusk, președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și a Colegiului comisarilor. Discursul în limba română ținut de Donald Tusk cu trimiteri la Enescu, Eliade, Pleșu, automobile Dacia și Duckadam a impresionat mai multă lume.[16][17][18]

Alegeri europene[modificare | modificare sursă]

Brexit[modificare | modificare sursă]

Ieșirea efectivă a Regatului Unit din Uniunea Europeană și Euratom este programată pentru 29 martie 2019. România va trebui să joace un rol din ce în ce mai important în faza finală a retragerii și la începutul noilor relații dintre UE și Regatul Unit.

Summit[modificare | modificare sursă]

În septembrie 2017 președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a cerut României și președintelui Consiliului European, Donald Tusk, să organizeze un Summit special la Sibiu pe 30 martie 2019, a doua zi după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.[19] O lună mai târziu, președintele Klaus Iohannis a declarat că reuniunea celor 27 de lideri UE va fi organizată de Ziua Europei - 9 mai 2019.[20][21] Summit-ul se va încheia cu adoptarea unor concluzii asupra viitorului Europei.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Un lup stilizat - logo-ul președinției României la Consiliul UE”. Agerpres. Accesat în . 
  2. ^ „Memorandum -Planul de acțiune pentru pregătirea Președinției României la Consiliul UE în primul semestrul 2019” (PDF): 1. Accesat în . 
  3. ^ „Lansarea Forumului de consultare publică, comunicare și dezbateri în vederea pregătirii și exercitării Președinției României la Consiliul Uniunii Europene”. 
  4. ^ „Progresele României în pregătirea Președinției Consiliului UE. Ministrul Victor Negrescu: Exercităm cu succes rolul de Președinție din umbră la Consiliul Uniunii Europene”, www.caleaeuropeana.ro, , accesat în  
  5. ^ Departament Politic (), „Demisie a ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, cu două luni înainte de preluarea președinției Consiliului UE/ Teodorovici: A demonstrat că nu știe să lucreze în echipă”, Mediafax, accesat în  
  6. ^ „Roumanie : après le Brexit, le « Roexit » ?”, Le Monde.fr, accesat în  
  7. ^ Cosmin Ruscior (), „România a preluat șefia UE. Cât vor cântări conflictele politice interne?”, RFI, accesat în  
  8. ^ „România a preluat președinția Consiliului UE. Momentul, analizat de presa internațională - Stirileprotv.ro”, Pro TV, marti 01 ianuarie 2019 09:05, accesat în 4 ianuarie 2019  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  9. ^ Departamentul Externe (15:47), „Le Monde: Procurorii români denunță „presiuni autocratice". Lazăr: Procedura revocării, test de rezistență”, Mediafax, accesat în 4 ianuarie 2019  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  10. ^ „Dragnea spune că plângerea penală pentru înaltă trădare împotriva lui Iohannis va fi depusă anul viitor”, Agerpres.ro, , accesat în  
  11. ^ „Tăriceanu: În condițiile războiului politic total, România nu este pregătită să preia președinția Consiliului UE”, Agerpres.ro, , accesat în  
  12. ^ G. S. (), „Tăriceanu: România nu este pregătită să preia președinția Consiliului UE din cauza războiului politic total din țară - Politic”, HotNews.ro, accesat în  
  13. ^ Mihai Draghici (), „Finlanda a propus preluarea președinției Consiliului UE în locul României, în contextul tensiunilor politice actuale. Bucureștiul s-a opus/ Reacția MAE: Suntem pregătiți”, Mediafax, accesat în  
  14. ^ „CORECTURĂ Juncker: Cred că guvernul de la București nu a înțeles pe deplin ce înseamnă să prezidezi țările UE”, Agerpres.ro, , accesat în  
  15. ^ „Priorități - Președinția României la Consiliul Uniunii Europene”, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, accesat în  
  16. ^ Andreea Ofiteru (), „Românul care i-a tradus discursul lui Donald Tusk: „N-a avut nici măcar o zi la dispoziție să învețe să-l citească. Dacă avea mai mult, lumea ar fi crezut că știe românește" - Esential”, HotNews.ro, accesat în  
  17. ^ „Discurs impresionant în limba română susținut de Donald Tusk, președintele Consiliului UE - Stirileprotv.ro”, Pro TV, accesat în  
  18. ^ „Donald Tusk, discurs remarcabil în limba română la ceremonia de la Ateneu”, Ziarul de Iași, accesat în  
  19. ^ „27 EU leaders, 400 high-level guests to attend EU summit in Sibiu next year”, Ro, accesat în  
  20. ^ „Future of Europe”, European Commission - European Commission, accesat în  
  21. ^ Departamentul Corespondenți (), „Pregătiri pentru Summitul UE de la Sibiu, din 2019, primul după BREXIT. Vor participa 27 de șefi de stat și de guvern, 36 de delegații oficiale, 400 de invitați de rang înalt și 800 de jurnaliști”, Mediafax, accesat în  

Legături externe[modificare | modificare sursă]