Portal:Trenuri

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
modificare 

Portal Trenuri

JNR 711 series EMU 007.JPG

Un tren consistă din mai multe vehicule pe șine conectate între ele, capabile să transporte marfă sau călători pe o rută prestabilită. Calea pe care merg poate fi o șină convențională, dar poate fi și monoșină sau maglev. Tracțiunea este de cele mai multe ori asigurată de o locomotivă, fie ea cu aburi, diesel sau electrică.

Trenurile sunt clasificate după mai multe criterii, cel mai cunoscute fiind trenurile de marfă și de pasageri.

modificare 

Articolul săptămânii

O stație fantomă este o gară sau o stație de metrou care nu a fost niciodată sau nu mai este în mod curent în funcțiune. Termenul provine de la cuvântul german Geisterbahnhöfe, care desemna anumite stații ale rețelelor berlineze de transport U-Bahn și S-Bahn închise în perioada divizării Berlinului din timpul Războiului Rece. De atunci, termenul a ajuns să desemneze orice stație subterană care nu se află în funcțiune, în special cele de pe liniile de metrou.

Există stații fantomă pe linii funcționale, dar există și stații fantomă pe linii care nu sunt încă sau nu mai sunt în exploatare. Un exemplu pentru acestea din urmă este gara olandeză Soestduinen, al cărei mobilier a fost demontat și îndepărtat abia după 10 ani de la închidere.

Există stații complete, dar goale, sau stații care au fost construite în perioade de boom, dar nu au mai fost terminate ori recepționate. Exemple bune în acest sens sunt stațiile belgiene incluse în „Micul ghid al Marilor Lucrări Inutile” (Le petit guide des Grands Travaux Inutiles): cele ale metroului din Charleroi sau ale premetroului din Antwerpen, care au construite, dar niciodată puse în exploatare.

Stațiile fantomă nu apar de obicei pe orarele mijloacelor de transport, pe indicatoarele din stațiile aflate în uz sau pe biletele de călătorie. O excepție au constituit-o stațiile din Berlin.

În rețeaua de metrou din Londra există câteva stații închise, iar unele din ele au fost folosite ca decor pentru filme. Metroul din Paris numără 11 stații fantomă, din care două, Haxo și Porte Molitor, nu au fost niciodată deschise traficului. De asemenea, pentru linia U10 a metroului din Berlin, niciodată terminată, au fost construite câteva stații.

modificare 

Articole de calitate

Z 50000 (nume de cod), numit, de asemenea, Francilien (marcă înregistrată), sau NAT (numele proiectului, acronim pentru "Noul Automotor Transilien"), este o ramă automotoare de ultimă generație concepută în anii 2000 și care este destinată să echipeze, în Île-de-France, rutele suburbane de rețeaua Transilien, cu plecare din Gara Paris Nord, Gara Paris Est și Gara Saint-Lazare, înlocuind, în special, ramele „inox” Z 6100, cunoscute și sub numele de „p'tits gris”.

Trenul este caracterizat prin aspectul spațios generat de podeaua plată pe toată lungimea, fiind trenul cel mai mare din parcul SNCF, cu vagoane deschise, având treceri largi, permanente, la fel ca cele mai recente trenuri de metrou din Paris, sau ca tramvaiele moderne, dar având, de asemenea, aduce multe inovații tehnice. Trenurile sunt construite de Bombardier în Crespin, în apropiere de Valenciennes.

În urma unui apel de oferte lansat la nivel european în 2004 și a semnării contractului în 2006, producția de serie a primelor 172 de trenuri comandate a început încă din 2009, cu o perioadă de design deosebit de scurtă. Intrarea în serviciul comercial a primelor două elemente, după omologarea completă a noilor echipamente, a avut loc pe 14 decembrie 2009 pe linia H a Transilien între Paris-Nord și Luzarches. După linia H, care și-a primit flota de 82 rame la începutul anului 2013, cu o întârziere de mai multe luni din cauza unor defecțiuni ale echipamentului, trenurile sunt introduse treptat din 2013 până în 2015 pe liniile P, M și J ale rețelei Transilien.

Pe 11 decembrie 2013 consiliul de administrație al Syndicat des transports d'île-de-France (STIF) a aprobat achiziționarea a patruzeci și trei de rame suplimentare, pentru a dota liniile H, K și mai târziu L ale rețelei Transilien, înlocuind vechile rame RIB-RIO și locomotivele BB 17000 și câteva rame de tip Z 6400.

Pe 2 iulie 2014, consiliul de administrație al STIF a confirmat achiziționarea a 22 de trenuri suplimentare, pentru a dota liniile H (ramura Creil/Pontoise) și K (Paris-Gare du Nord/Crépy-en-Valois) în locul ramelor RIB.

Pe 6 mai 2015, consiliul STIF a confirmat achiziționarea a nouăsprezece trenuri suplimentare pentru a dota linia L a rețelei Transilien, înlocuind ramele din inox Z 6400.

Din 13 decembrie 2015, cu ocazia deschiderii gării Rosa Parks, opt rame suplimentare Francilien au intrat în funcțiune pe linia E a RER.

Pe data de 30 martie 2016, consiliul STIF a confirmat achiziționarea a douăsprezece trenuri suplimentare pentru a dota liniile H și L din rețeaua Transilien, iar pe 15 noiembrie 2016 au fost achiziționate încă 52 de trenuri pentru liniile J și L.

Până la sfârșitul anului 2016, 277 de trenuri au fost comandate de STIF din contractul total de 372 rame.

modificare 

Lucruri pe care le poți face

Puteți începe unul din articolele cerute din domeniul căilor ferate:

modificare 

Portaluri asemănătoare

modificare 

Imaginea săptămânii

modificare 

Categorii

modificare 

Știați că...

  • În rafinării au existat locomotive cu abur fără focar, ce erau încărcate cu abur de la o centrală externă?
  • Viaductul Caracău de pe linia ferată Miercurea Ciuc - Ghimeș, este unul dintre cele mai mari viaducte din România?
  • Primele căi ferate cu adevărat moderne au apărut în Anglia? În această țară a fost creat un sistem de canale și drumuri necesare în primul rând transportului de cărbune. În 1776, în Anglia existau deja căi ferate construite din șine de fontă pe traverse de lemn.
  • Prima cale ferată publică din lume a fost inaugurată în 1825 și a funcționat până în 1827? Avea 53 km și unea Stockton-on-Tees cu Darlington. Primul tren de călători din lume este pus în funcțiune la 16 noiembrie 1830, între Liverpool și Manchester.



modificare 

Alte Portale

Curăță memoria cache