Portal:Trenuri

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
modificare 

Portal Trenuri

JNR 711 series EMU 007.JPG

Un tren consistă din mai multe vehicule pe șine conectate între ele, capabile să transporte marfă sau călători pe o rută prestabilită. Calea pe care merg poate fi o șină convențională, dar poate fi și monoșină sau maglev. Tracțiunea este de cele mai multe ori asigurată de o locomotivă, fie ea cu aburi, diesel sau electrică.

Trenurile sunt clasificate după mai multe criterii, cel mai cunoscute fiind trenurile de marfă și de pasageri.

modificare 

Articolul săptămânii

Calea ferată minieră ardeleană
Stația Hunedoara-Vest(Gara mică Hunedoara) în 1905
Stația Hunedoara-Vest(Gara mică Hunedoara) în 1905
Hartă cu Trenuri
Lungime:16 km
Ecartament:760 mm
Înclinație maximă: 25-27 
Rază minimă:40-50 m
Viteză maximă:20 km/h
leer uexKBHFa
Combinatul Siderurgic Hunedoara
leer uexABZgr+r
leer uexBHF
Hunedoara Stația-Vest
leer uexBRÜCKE1
Podul curb
leer uexDST
Depoul
leer uexHST
Halta District Km 1
leer uexSKRZ-Mo
Viaduct Zlaști peste DJ687J
leer uexABZg+r
Spre buncărele fabricii de var de la Zlaști
leer uexPSL
Canton 1 Zlaști Km 2+300
leer uexBRÜCKE1
Podul curb nr. 2
leer uexPSL
Canton 2 Zlaști (Halta Cocoș) Km 4+270
leer uexTUNNEL1
Tunel 747m
leer uexHST
Canton 3 (Halta Cățănaș Km 6+584)
leer uexBRÜCKE1
leer uexTUNNEL2
Tunel curb 42m Km 8
leer uexBRÜCKE1
Pod Km 8+162
leer uexBRÜCKE1
Pod Km 8+186
leer uexBRÜCKE1
Pod km 8+194
leer uexHST
Halta Tulea Km 8+475
leer uexWBRÜCKE1
Pod peste râul Govăjdia Km 9+920
leer uexBUE
Trecere DJ687F
leer uexBRÜCKE1
leer uexPSL
Gara Govăjdia Km 10+360
leer uexBRÜCKE1
leer uexBUE
Trecere DJ687F
leer uexWBRÜCKE1
Pod peste râul Nădrab
leer uexBRÜCKE1
leer uexABZg+l
Spre silozurile furnalului de la Govăjdia
leer uexHST
Halta Nădrab Km 12
leer uexBUE
Trecere DJ687F
leer uexABZgr
Spre Stația Finală Crăciuneasa Km 13+840
leer uexhKRZWae
Pod peste râul Nădrab
leer uexTUNNEL2
Tunel curb 44m
leer uexBRÜCKE1
Podul curb 3
leer uexhKRZWae
Viaduct Retișoara
leer uexSKRZ-Mo
DC110A
leer uexBHF
Stația Finală Retișoara Km 16+200
leer uexENDEe

Calea ferată minieră ardeleană era o cale ferată de interes local cu ecartament îngust care a fost și prima cale ferată minieră de pe teritoriul Transilvaniei. Această cale ferată a fost construită în special pentru ușurarea transportului minereului de fier exploatat de la minele din Ghelari spre Furnalul de la Govăjdia, respectiv la Uzinele de Fier din Hunedoara. Această cale ferată era cunoscută și sub denumirile "Calea ferată de interes local Hunedoara-Ghelari", "CFI Hunedoara" și "Mocănița Hunedoara" Linia avea 10 km de la Hunedoara la Govăjdia și încă 6 km de la Govăjdia la stația finală din Retișoara. Această linie era o linie cu regim mixt de transport, adică se transportau atât călători spre și dinspre Hunedoara spre Govăjdia și Ghelari cât și minereuri de la Ghelari spre furnalul de la Govăjdia și uzinele de fier de la Hunedoara (Combinatul Siderurgic Hunedoara). Se mai transporta și calcar dolomitic de la o carieră din vecinătatea Govăjdiei spre combinatul siderurgic.

modificare 

Articole de calitate

Metroul bucureștean este un sistem de transport care deservește capitala României, București. Construită în anii 1970 de către Întreprinderea „Metroul” București și deschisă pe 16 noiembrie 1979 sub administrarea Întreprinderii de Exploatare a Metroului, rețeaua s-a dezvoltat rapid până în 1989, după care schimbările politice au dus la oprirea aproape totală a creșterii. „Metroul” a fost divizată în cinci companii distincte, iar întreprinderea de exploatare a fost transformată pe rând în regie și apoi în societate comercială. Metrorex este deținută integral de Statul Român prin Ministerul Transporturilor, cel care asigură și subvenția ce acoperă aproximativ jumătate din veniturile companiei.

De-a lungul secolului XX au existat mai multe discuții și planuri de creare a unui sistem de metrou în București, însă de-abia în anul 1972, în urma aglomerării transportului de suprafață, a fost realizat un plan de execuție a metroului. Construcția primului tronson a început în 1975 și a fost realizată de unitățile de construcții din cadrul unor ministere, fiind terminată în 1979. Stațiile au fost realizate cu un aspect simplu, favorizând traficul mare de călători, iar materialul rulant a fost construit exclusiv în România, la Arad. În perioada 1979-1989 extinderea rețelei a continuat într-un ritm alert, însă lucrările au fost afectate de comenzile politice și schimbările de opinie ale conducerii statului, numele și traseul magistralelor fiind schimbate de mai multe ori.

După revoluția din 1989 au urmat două decenii de stagnare, în care au fost continuate doar proiectele deja existente și au fost deschise câteva stații pe magistralele deja construite. După 2010 extinderea a fost reluată, în următorul deceniu fiind inaugurate porțiuni din magistrala 4 și magistrala 5 și a fost proiectată magistrala 6 care să unească gara principală a orașului de aeroport.

La sfârșitul anului 2020, rețeaua de transport a metroului bucureștean se întindea pe 76,12 km de cale dublă, existând cinci magistrale cu 62 de stații, iar distanța medie între două stații este de 1,5 km. Rețeaua de metrou deține doar 4% din lungimea de transport public a orașului București și circa 20% din volumul total al călătorilor. În 2019, metroul din București a transportat 179,17 milioane de pasageri, cu o medie zilnică în zilele lucrătoare de 600.000-800.000 de călători.

Datorită faptului că rețeaua de transport de suprafață este administrată de o altă companie decât metroul, deși există câteva stații intermodale, integrarea între transportul subteran și cel de suprafață este mai redusă decât ar fi de dorit. Inclusiv sistemul de tarifare este diferit, deși există un bilet comun STB-Metrorex. Prețul biletelor de metrou este stabilit de Ministerul Transporturilor prin ordin, iar plata călătoriei se face prin cartele magnetice și carduri RFID, fiind posibilă inclusiv plata directă cu cardul bancar.

Planurile de dezvoltare viitoare ale metroului includ extensii ale primelor trei magistrale, finalizarea magistralelor 4 și 5 până la Gara Progresul, respectiv până la depoul Pantelimon, precum și construcția a încă două magistrale (M6 Gara de Nord-Aeroportul Otopeni și M7 Colentina-Rahova). În afară de M7, restul proiectelor au fost începute și se aflau la sfârșitul anului 2020 în diverse stadii de implementare. în paralel se derulează proiecte de modernizare a infrastructurii și instalațiilor existente.

Infrastructura rețelei este una specifică transportului subteran, incluzând peroane standard, acces pentru persoanele cu handicap în majoritatea stațiilor și sisteme de informare a călătorilor. infrastructura de comunicații și instalațiile sunt și ele adaptate mediului subteran. Ecartamentul și semnalizarea sunt compatibile cu cele are C.F.R., însă alimentarea se face la o altă tensiune, prin a treia șină sau pantograf în funcție de tipul de linie.

Materialul rulant include trei tipuri de trenuri, pe lângă cele construite la Arad fiind achiziționate după 2000 și trenuri Bombardier și CAF. În 2020 a fost semnat contractul pentru achiziția unui al patrulea tip, produs de Alstom și care va circula pe magistrala 5. Toate trenurile au dimensiuni fizice asemănătoare, adaptate liniilor existente, și toate includ sisteme de control și/sau conducere automată, compatibile cu sistemele de semnalizare de pe linii.

modificare 

Lucruri pe care le poți face

modificare 

Portaluri asemănătoare

modificare 

Imaginea săptămânii

modificare 

Categorii

modificare 

Știați că...

  • În rafinării au existat locomotive cu abur fără focar, ce erau încărcate cu abur de la o centrală externă?
  • Viaductul Caracău de pe linia ferată Miercurea Ciuc - Ghimeș, este unul dintre cele mai mari viaducte din România?
  • Primele căi ferate cu adevărat moderne au apărut în Anglia? În această țară a fost creat un sistem de canale și drumuri necesare în primul rând transportului de cărbune. În 1776, în Anglia existau deja căi ferate construite din șine de fontă pe traverse de lemn.
  • Prima cale ferată publică din lume a fost inaugurată în 1825 și a funcționat până în 1827? Avea 53 km și unea Stockton-on-Tees cu Darlington. Primul tren de călători din lume este pus în funcțiune la 16 noiembrie 1830, între Liverpool și Manchester.



modificare 

Alte Portale

Curăță memoria cache