Lepus americanus

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Poecilolagus)
Sari la navigare Sari la căutare

Lepus americanus
Lepus americanus 5459 cropped.jpg
Cu blană de vară
Snowshoe Hare, Shirleys Bay.jpg
Cu blană de iarnă
Stare de conservare
Status iucn3.1 LC ro.svg
Risc scăzut (LC) (IUCN 3.1)[1]
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Mammalia
Ordin: Lagomorpha
Familie: Leporidae
Gen: Lepus
Subgen: Poecilolagus
Lyon, 1904[2]
Specie: L. americanus
Nume binomial
Lepus americanus
(Erxleben, 1777)[3]
Lepus americanus map.svg
Arealul speciei Lepus americanus

Lepus americanus este o specie de mamifere din familia iepurilor, Leporidae.[3] Este singura specie din subgenul Poecilolagus.[2] Se găsește în SUA (inclusiv Alaska) și Canada.[4] Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii a clasificat această specie ca fiind neamenințată cu dispariția.[1]

Taxonomie[modificare | modificare sursă]

Specia Lepus americanus a fost plasată în subgenul Poecilolagus de Gureev, în anul 1964, și de Averianov, în anul 1998.[3] Este singura specie din subgenul Poecilolagus.[2] Există mai multe subspecii recunoscute ale speciei Lepus americanus:[1][4]

  • Lepus americanus americanus
  • Lepus americanus bairdii
  • Lepus americanus cascadensis
  • Lepus americanus columbiensis
  • Lepus americanus dalli
  • Lepus americanus klamathensis
  • Lepus americanus oregonus
  • Lepus americanus pallidus
  • Lepus americanus phaeonotus
  • Lepus americanus pineus
  • Lepus americanus seclusus
  • Lepus americanus struthopus
  • Lepus americanus tahoensis
  • Lepus americanus virginianus
  • Lepus americanus washingtonii

A treia ediție a Mammal Species of the World recunoaște doar L. a. americanus, L. a. bairdii, L. a. cascadensis, L. a. dalli, L. a. struthopus și L. a. virginianus.[3]

Descriere[modificare | modificare sursă]

Iepurii din specia Lepus americanus au lungimea totală de 36–52 cm[1] și cântăresc în medie 1.300 g. Blana de pe partea dorsală este în timpul verii maronie, roșcată sau de o nuanță de cenușiu asemănător cu praful. Partea de sub bărbie, precum și partea ventrală și uneori tălpile sunt albe. Deși la majoritatea iepurilor blana capătă iarna culoare albă în urma năpârlirii, doar vârfurile devin albe, stratul intern al blănii rămânând gri. Lungimea labelor picioarelor din spate este 11,2–15 cm, iar a urechilor este 6,2–7 cm.[4]

Răspândire și habitat[modificare | modificare sursă]

Lepus americanus se găsește în SUA (inclusiv Alaska) și Canada.[4][1] Printre tipurile de habitat în care viețuiește se numără păduri boreale și păduri mixte de foioase.[1]

Comportament și ecologie[modificare | modificare sursă]

Iepurii Lepus americanus sunt nocturni.[1] Dieta lor este erbivoră, iar cea din timpul iernii este diferită de cea din timpul verii.[4] Studii recente au arătat că în timpul iernii mănâncă și carne (care este deja vânată; nu vânează), incluzând carne din propria specie. Totuși, asta se întâmplă iarna din cauza lipsei de hrană, vara ignorând stârvurile.[5][6] Reproducerea are loc în perioada martie–septembrie.[4] Mărimea unui rând de pui depinde de numărul de rânduri deja născute de femelă și de locație[4] și poate consta și în 6 pui.[1] În Alaska, o femelă poate naște în medie 1,9 rânduri de pui pe an, iar în Wisconsin 3,8.[4]

Stare de conservare[modificare | modificare sursă]

Lepus americanus este răspândită la nivel larg. Populația sa pare per total sănătoasă, iar arealul său cuprinde arii protejate. Blana și carnea sa este utilizată de către oameni. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii a clasificat-o ca fiind neamenințată cu dispariția.[1]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g h i Mills, L. & Smith, A.T. Lepus americanus. Lista roșie a speciilor periclitate IUCN. Versiunea 3.1. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii. .  Downloaded on 20 April 2021.
  2. ^ a b c Hoffman, R.S.; Smith, A.T. (). „Order Lagomorpha”. În Wilson, D.E.; Reeder, D.M. Mammal Species of the World: A Taxonomic and Geographic Reference (ed. 3rd). Johns Hopkins University Press. pp. 185–211. ISBN 978-0-8018-8221-0. OCLC 62265494. 
  3. ^ a b c d Hoffman, R.S.; Smith, A.T. (). „Order Lagomorpha”. În Wilson, D.E.; Reeder, D.M. Mammal Species of the World: A Taxonomic and Geographic Reference (ed. 3rd). Johns Hopkins University Press. pp. 185–211. ISBN 978-0-8018-8221-0. OCLC 62265494. 
  4. ^ a b c d e f g h Joseph A. Chapman, John E. C. Flux, IUCN/SSC Lagomorph Specialist Group (). Rabbits, Hares and Pikas: Status Survey and Conservation Action Plan. pp. 66–68. ISBN 2831700191. 
  5. ^ News; Canada (). „Adorable snowshoe hares found to routinely feast on their own dead: study | National Post” (în engleză). Accesat în . 
  6. ^ „Hares are cannibals and eat meat, surprising photos reveal”. National Geographic.com. . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]