Partenie Cosma (om politic)
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Partenie Cosma | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 12 februarie 1837 Beiuș |
| Decedat | 22 septembrie 1923 Călimănești |
| Căsătorit cu | Irma Stupa (c. 1866) Maria Roman (c. 1874) |
| Copii | Lucia, căsătorită cu Aurel Cosma (1894)[1] Hortensia, căsătorită cu Octavian Goga (1906) |
| Cetățenie |  Imperiul Austriac.svg){kind=small} Austro-Ungaria Regatul României  |
| Religie | ortodox |
| Ocupație | avocat politician |
| Senator | |
| În funcție 1919 – 1924 Senatul României | |
| Locțiitor | 1872 - 1881, Dieta de la Budapesta |
| Partid politic | Partidul Național Român |
| Alma mater | Universitatea din Budapesta |
| Profesie | avocat, director al Băncii „Albina” din Sibiu. |
Modifică date / text  | |
Partenie Cosma (n. 12 februarie 1837, Beiuș, Transilvania, Imperiul Habsburgic, astăzi județul Bihor, România – d. 22 septembrie 1923, Călimănești) a fost un om politic român, deputat în Dieta de la Budapesta, senator și director al Băncii „Albina” din Sibiu.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Partenie Cosma s-a născut pe 12 februarie 1837 la Beiuș.[2] A făcut studii de drept la Budapesta unde a cunoscut-o pe prima sa soție, Irma Stupa,[A] fiica lui George Stupa, unul dintre cei mai cunoscuți farmaciști români din Budapesta. În această perioadă a fost primul președinte al „Societății de lectură a junimei române din Pesta”, societate care în 1867 ia numele de Societatea „Petru Maior”.[B]
După terminarea studiilor, în 1861, revine în Transilvania, în orașul natal Beiuș, unde lucrează ca avocat. Se implică în activitatea politică de partea Partidului Național Român, fiind ales de două ori, între 1872 - 1881, deputat al Dietei de la Budapesta. În 1881 devine președinte al Partidului Național Român.
La 7 iunie 1874, Partenie Cosma s-a căsătorit cu Maria Roman, devenind astfel rudă prin alianță cu Miron Romanul, episcopul Aradului, mai târziu mitropolit. Din 1876 se mută la Sibiu unde își deschide un cabinet de avocatură. Ulterior conduce departamentul juridic al Băncii „Albina” din Sibiu, devenind mai târziu directorul ei general. Desfășoară o activitate de organizare și control a activității bancare din Transilvania organizând „Solidaritatea”, o asociație a băncilor românești din Transilvania constituită cu scopul de a „promova dezvoltarea solidă și administrarea corectă”.[3][4]
Fiica sa cea mică, Hortensia Cosma, a fost prima soție a poetului și omului politic Octavian Goga (căsătoria având loc în 1906).[C]
Împreună cu soția sa Maria a avut o activitate filantropică importantă, participând la acordarea de burse de studii, la înființarea școlii de fete din Sibiu, la construirea de cămine studențești și la organizarea unei cantine studențești care a funcționat mai bine de 20 de ani.[5]
După Marea Unire a fost ales senator în primul parlament al României Mari.[2]
Partenie Cosma a decedat pe 22 septembrie 1923 la Călimănești și a fost îngropat la Sibiu cu funerarii naționale.[2]
In memoriam
[modificare | modificare sursă]
Casa în care a locuit în Sibiu, situată pe Bd. Victoriei nr. 25, a fost înscrisă pe lista monumentelor istorice din Sibiu (cod LMI SB-II-m-B-20952) sub numele de Casa Partenie Cosma.[7]
O stradă din Oradea a fost numită Strada Partenie Cosma. Liceul economic din Oradea poartă numele de Colegiul Economic „Partenie Cosma”.
Note
[modificare | modificare sursă]- ADlu advocat din Beiuș Parteniu Cosma, mîine, luni, în 30 iulie după miazăzi la șase oare se va cununa cu dșoara Irma Stupa. (Familia, 1866, nr. 21, p. 252, citat în Berényi, 2009, p. 61[8]
- BBălan, 1975, p. 69[9]
- CBălan, 1975, p. 97[9]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Aurel Cosma jr., Bănățeni de altă dată, vol. 1, Timișoara: 1933, pp. 101–105
- ^ a b c Dinu C. Giurescu, Dicționar biografic de istorie a României, Editura Meronia, 2008, p. 149, ISBN: 978-973-7839-39-8.
- ^ Pamfil Șeicaru, „Evocarea lui Partenie Cosma”, Revista economică, Anul XXXIX, nr. 7, Sibiiu, 13 februarie 1937, pp. 47-49.
- ^ Vasile Dobrescu, Funcții si functionalități în sistemul de credit românesc din Transilvania până la Primul Război Mondial, Editura Universității „Petru Maior”, Târgu-Mureș, 2006, ISBN: 978-973-7794-46-8.
- ^ Nicolae Dădârlat, Partenie Cosma – 175 de ani de la naștere, Tribuna, 10 februarie 2012.
- ^ Oct. C. Tăslăuanu, „Asociațiunea. Adunarea generală din Șimleu”, Luceafărul, Anul VII, Nr. 17, Sibiu, 1 sept. 1908, p. 407.
- ^ Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, Ordinul nr. 2268/2009 privind clasarea în Lista Monumentelor Istorice, grupa B, a imobilului Casa Partenie Cosma din Bd. Victoriei nr. 25, municipiul Sibiu, județul Sibiu, Monitorul Oficial, Partea I nr. 573 din 18.08.2009.
- ^ Maria, Berényi (). „Medici și farmaciști români din Budapesta în secolul al XIX-lea”. Comunicările celui de-al XVIII-lea Simpozion al Cercetătorilor Români din Ungaria (PDF). Giula, 29-30 noiembrie 2008. pp. 31–73. Accesat în .
- ^ a b Ion Dodu Bălan, Octavian Goga, Editura Minerva, București, 1975
 | Acest articol biografic despre un politician român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |