Viermele de gălbează

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Viermele-de-gălbează)
Salt la: Navigare, căutare
Fasciola hepatica

Viermele de gălbează (Fasciola hepatica) este un vierme parazit care trăiește în ficatul oilor.[1] Este bine adaptat condițiilor de viață; este acoperit cu un tegument care formează o cuticulă cu rol de apărare împotriva sucurilor digestive. Tegumentul și pătura musculară de sub el formează împreună teaca musculo-cutanee. După forma corpului el se clasifică în grupa platelminti (viermi cu corpul plat). face parte din clasa viermii.

Boala parazitară a ficatului pe care o produce se numește gălbează (a ficatului), distomatoză hepatică, sau fascioloză.[2]

Mediu de viață și alcătuire[modificare | modificare sursă]

Viermele-de-gălbează se găsește în ficatul oilor dar poate fi găsit și la alte animale, cum ar fi vaca. Produce boala numită gălbează. Seamănă cu o sămânță de dovleac de 3-4 cm lungime. Tocmai pentru că este galben, viermele a primit numele vierme-de-gălbează. Are două ventuze pe partea ventrală, una în jurul orificiului buco-anal și celălalt înapoia lui.

Alcătuirea internă este simplă, neavând sistem circulator și nici respirator. Sistemul digestiv este minimalist; este format din un tub lung și subțire, cu un singur orificiu buco-anal și ramificații laterale scurte. Acestea facilitează circulația substanțelor nutritive, a oxigenului și a dioxidului de carbon. Excreția se realizează prin canalicule și canale excretoare.

Sistemul nervos este alcătuit din ganglioni nervoși grupați în partea anterioară a corpului. Organele de simț sunt foarte slab dezvoltate, datorită faptului că duce o viață parazită.

Reproducerea[modificare | modificare sursă]

Viermele-de-gălbează este hermafrodit și se înmulțește printr-un număr mare de ouă, pe care le depune în canalele biliare ale oii parazitate. Acestea ajung în tubul digestiv și apoi cu fecalele în mediul exterior. Dacă împreună cu fecalele ajung în apa unei bălți, din ouă ies niște larve mici, care pot înota. Larvele care pătrund în cochilia melcului se dezvoltă, se transformă, rezultând cercarii. Ele se urcă pe firele de iarbă și se închistează.

După ce oile mănâncă iarba infestată, viermele merge din stomac în ficat până în căile biliare. În săptămânile care urmează ingestiei parazitului, subiectul are febră, frisoane și simte dureri ale ficatului. De asemenea, survin pusee de urticarie și uneori umflături ale articulațiilor. Trecerea parazitului în căile biliare provoacă icter, dureri mai acute ale ficatului, colici hepatice și o inflamare a căilor biliare și a veziculei. Prezența ouălor viermelui în scaune confirmă diagnosticul[2].

Prevenirea îmbolnăvirii cu gălbează[modificare | modificare sursă]

Deoarece fasciolele (viermii de gălbează) își fac ciclul evolutiv prin intermediul melcilor, ca gazde intermediare, se recomandă efectuarea unor tratamente chimice pe pășuni pentru distrugerea melcilor, ceea ce va duce la reducerea cazurilor de gălbează la rumegătoare.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Definiția la DEX Online
  2. ^ a b Gălbează (a ficatului)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Biologie, Editura Didactică și Pedagogică R.A București, 2006