Blindaj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Termenul blindaj se referă la bariere fizice de protecție folosite în sistemele de transport sau luptă pentru a reduce sau evita avariile cauzate de focul inamic.

Maşină blindată de epocă

Blindajul clasic care folosește pentru această finalitate plăci metalice din oțel, de o grosime considerabilă care acționează ca o apărare a corpului protejat. Un factor de mare importanță este greutatea adusă corpului ca rezultat al blindării și efectele acestuia asupra manevrabilității blindatului. De exemplu, tancurile și navele de luptă pot fi echipate cu puternice blindaje de o greutate mare, manevrabilitatea lor este din principiu lentă și nu este afectată radical. Dar un jeep, camion sau avion de transport militar are nevoie de o mișcare mult mai rapidă și nu poate să fie echipat cu un blindaj greu.

Alte tipuri de blindaj sunt blindajul reactiv, care dă protecție specială tancurilor contra muniției specializate în distrugerea blindajelor.

Există și parbrize (geam antivandalic laminat) care este uniunea între trei plăci de sticlă intercalat cu două straturi de polivinil (PVB). Acest plastic combină calitățile optice, cu elasticitatea, aderența pe sticlă și rezistența la impact.

Vezi și[modificare | modificare sursă]