M1919 Browning

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare


Mitralieră M1919 Browning
Browning M1919a.png

Mitralieră de calibru mediu.

Tip Mitralieră medie
Loc de origine  Statele Unite
Istoric operațional
În uz 1919 - prezent
Războaie Al Doilea Război Mondial ,
Războiul din Coreea,
Primul Război din Indochina,
Criza din Congo,
Războiul din Vietnam,
Războiul din Rodezia,
Istoric producție
An proiectare 1919
An producție 1919–1945
Variante A1–A6; M37
Date generale
Greutate 14 kg
Lungime 964 mm M1919A4, 1,346 mm M1919A6
Lungime țeavă 610 mm

Cartuș .30-06 Springfield,
7,62×51mm NATO,
.303 British,
7,92 x 57mm Mauser,
6,5×55mm,
7,62×54mmR,
7,5×54mm French
Principiu recul/recul scurt
Cadență de tragere 400–600 lov./min.
1200-1500 lov./min. pentru varianta AN/M2
Viteză inițială 850 m/s
Bătaie maximă 1400 m
Încărcător benzi cu 250 cartușe

M1919 Browning este o mitralieră medie de calibru .30, folosită pe scară largă în luptele din secolul 20. A fost folosită ca mitralieră de infanterie, pentru vehicule blindate, coaxială, de bord și antiaeriană de către Statele Unite și de multe alte țări, în special în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Războiul din Coreea și Războiul din Vietnam. Deși în a doua jumătate a secolului a început să fie înlocuită cu modele mai noi (cum ar fi mitraliera M60), a rămas în uz în multe țări NATO.

Multe mitraliere M1919 au fost recalibrate pentru noul cartuș NATO de 7,62 × 51 mm NATO, fiind folosite până în anii 1990 și chiar până în prezent în unele țări. Marina Militară a SUA a recalibrat de asemenea multe mitraliere la calibrul NATO și le-a redenumit Mk 21 Mod 0; acestea au fost folosite de navele de patrulare din flota fluvială în timpul Războiului din Vietnam.

M1919 era o dezvoltare ulterioară a mitralierei Browning M1917 răcită cu aer, din Primul Război Mondial, proiectată de John M. Browning.

Utilizare operațională[modificare | modificare sursă]

Varianta M1919A6 montată pe bipod

Ca armă de sprijin al companiei, M1919 necesita un echipaj de cinci oameni: comandantul grupului; mitraliorul (care trage cu arma și în marș purta trepiedul și cutia de muniții); asistentul mitraliorului (care a ajuta la alimentarea mitralierei și purta mitraliera și o cutie de piese de schimb și unelte); două persoane care cărau muniția.[1] Ideea originală a mitralierei M1919 era să permită să fie mai ușor de împachetat pentru transport și avea un butoi ușor și un biped atunci când a fost introdus pentru prima dată ca M1919A1. Din păcate, a devenit rapid clar că mitraliera era prea grea pentru a fi mutată cu ușurință, dar, în același timp, era prea ușor pentru un foc susținut. Acest lucru a dus la dezvoltarea variantei M1919A2, care includea o țeavă și un trepied mai greu și putea susține focul pentru perioade mai lungi.

Varianta M1919A4 cântărea aproximativ 14 kg și era de obicei montată pe un trepied „ușor” (6,3kg), ușor și jos în comparație cu trepiedul anterior pentru M1917). S-au dezvoltat și suporturi fixe pentru vehicule. A fost utilizată pe scară largă în cel de-al Doilea Război Mondial montat pe jeep-uri, semi-senilate, mașini blindate, tancuri, vehicule amfibii și ambarcațiuni de debarcare. M1919A4 a jucat un rol cheie în puterea de foc a Armatei SUA în cel de-al Doilea Război Mondial. Prezența mitralierei M1919A4 în pluton le-a oferit comandanților companiei un sprijin suplimentar de foc automat la nivel de companie, fie în asalt, fie în apărare.[2]

Utilizatori[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Garrison, Gene, Unless Victory Comes, NAI Press (2004), ISBN: 978-0-451-22224-4, ISBN: 1-932033-30-0, p. 8
  2. ^ Weeks, John, World War II Small Arms, New York:Galahad Books (1979), p.123
  3. ^ http://www.dailytelegraph.com.au/news/army-sells-off-machine-guns/story-e6freuy9-1225941955479
  4. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y Jones, Richard D.; Ness, Leland S., ed. (). Jane's Infantry Weapons 2009/2010 (ed. 35th). Coulsdon: Jane's Information Group. ISBN 9780710628695. 
  5. ^ Gander, Terry J.; Hogg, Ian V. Jane's Infantry Weapons 1995/1996. Jane's Information Group; 21 edition (May 1995). ISBN 978-0-7106-1241-0.
  6. ^ Jordon, David (). The History of the French Foreign Legion: From 1831 to Present Day. The Lyons Press. p. 170. ISBN 1592287689. 
  7. ^ Karl Martin, Irish Army Vehicles, Transport & Armour Since 1922, Karl Martin 2002.
  8. ^ Laffin, John (). The Israeli Army in the Middle East Wars 1948-73. Osprey Publishing. p. 15. ISBN 0850454506. 
  9. ^ http://stukaph.files.wordpress.com/2008/08/navsoghumveeblog1_lowres.jpg
  10. ^ Portuguese Army Afghanistan
  11. ^ http://www.rhodesianforces.org/graphics_air/G-Car303Browning.jpg
  12. ^ http://www.army.mil.za/equipment/weaponsystems/infantry/Machine_Guns.htm
  13. ^ Hogg, Ian (). Jane's Infantry Weapons 1989-90, 15th Edition. Jane's Information Group. p. 341. ISBN 0710608896. 
  14. ^ http://www.fas.org/man/dod-101/sys/land/m1919.htm

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Frank Iannamico, Hard Rain: History of the Browning Machine Guns
  • Dolf L. Goldsmith, The Browning Machine Gun, Vol I & II
  • Drabkin, Artem. The Red Air Force at War: Barbarossa & the retreat to Moscow – Recollections of Fighter Pilots on the Eastern Front. Barnsley (South Yorkshire), Pen & Sword Military, 2007. ISBN 1-84415-563-3

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de M1919 Browning