László Lőrinczi (scriitor)
 | Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
| László Lőrinczi | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Țeline, România |
| Decedat | (92 de ani) Settimo San Pietro, Sardinia, Italia |
| Părinți | Ferenc Lőrinczi[*] |
| Frați și surori | Ferenc Lőrinczi[*] |
| Căsătorit cu | Liana Pasquali |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | scriitor traducător |
| Limbi vorbite | limba română limba rusă limba franceză limba occitană limba engleză limba spaniolă limba italiană limba maghiară |
Modifică date / text  | |
László Lőrinczi (n. , Țeline, Brădeni, Sibiu, România – d. , Settimo San Pietro, Sardinia, Italia) a fost un poet, jurnalist și traducător maghiar din România. A fost fiul lui Ferenc Lőrinczi (1884-1953) și fratele mai mic al lui Ferenc Lőrinczi (1916-1980).
Biografie
[modificare | modificare sursă]Lőrinczi a absolvit Colegiul Reformat din Cluj (1937), apoi Facultatea de Drept din Cluj (1941), iar mai târziu a urmat studii de filosofie și economie în Italia. A lucrat ca judecător stagiar la Tribunalul Cluj (1942-1946), secretar cultural al Magyar Népi Szövetség la București (1946-1949), redactor fondator al Editurii de stat pentru literatură și artă (1949-1951), colaborator la Romániai Magyar Szó și Művelődési Útmutató. În 1947 s-a mutat, împreună cu familia, la București. A lucrat până la pensionarea sa în 1981 ca director al redacției bucureștene a ziarului Új Élet. Începând din 1990 a fost colaborator la Valóság.
A fost un traducător reputat al literaturii române în limba maghiară, fiind autorul, printre altele, a unei traduceri a romanului Baltagul al lui Mihail Sadoveanu, care a fost publicată în 1960.[1] A tradus, de asemenea, poezii scrise de Giuseppe Ungaretti, Cesare Pavese, Salvatore Quasimodo, precum și romanul Todo modo de Leonardo Sciascia. În 1963 a redactat o antologie multilingvă Arghezi-Brecht-Quasimodo.
László Lőrinczi a fost căsătorit cu harpista italiană Liana Pasquali, cu care a avut o fiică pe nume Marinella Lőrinczi, care a predat mai târziu la Universitatea din Cagliari.[1] A frecventat cercul de studii italiene, fiind prieten cu profesorul Marco Cugno, cu care a păstrat o relație timp de zeci de ani.[1] László Lőrinczi s-a mutat în anul 1998 pe insula Sardinia.[1]
Scrieri
[modificare | modificare sursă]- A szerető (comedie în trei acte, 1957);
- Itáliai napok (1966);
- Lépések visszhangja (1973);
- Utazás a Fekete Kolostorhoz (1975);
- Hazatérés Lucaniából (Cluj, 1982);
- Közvetítő (eseuri, 1987);
- Zöngés napló. Kriterion, București, 1997;
- Második Napló (Best Company), 2001;
- A lehetetlen kísérlet: Pier Paolo Pasolini árnyékában (Settimo San Pietro, 2002);
- Sárból vétettél (roman, Cluj, 2005);
- A Rhapsody fedélzetén (povestiri, Cluj, 2006);
- Szomszédok (roman, Cluj, 2010);
- Üzenetek Erdélybe (eseuri și note, Cluj, 2010);
- Az alázat ünnepei (o selecție de traduceri literare, ediție bilingvă, Cluj, 2010);
- Három dráma (Cluj, 2011);
- Utazás a Fekete Kolostorhoz (ediția a III-a, revizuită, Cluj, 2011).
Traduceri din limba română
[modificare | modificare sursă]- Francisc Munteanu: A feleség, roman (1955)
- Mihail Sadoveanu: A Nyestfiak (Frații Jderi), trilogie (1956)
- Mihail Sadoveanu: A balta (Baltagul), roman (1960)
- Mihail Sadoveanu: A parasztkapitány (Neamul Șoimăreștilor), roman (1969)
- Mihail Sadoveanu: Inasévek (Anii de ucenicie) (1980)
- George Călinescu: Egy furcsa lány (1964)
- Tudor Arghezi: Boldogasszony mosolya (1972)
- Tudor Arghezi: Szomjas vagyok, poeme (1980)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d „In memoriam Marco Cugno”, Orizzonti culturali italo-romeni. Orizonturi culturale italo-române (7), iulie 2012, accesat în
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás, tudományos irodalom, művelődés III. (Kh–M).. Coord. Dávid Gyula. București: Kriterion. 1994. ISBN 9732603690
- Romániai magyar ki kicsoda : 1997. Oradea, 1996. Lőrinczi László szócikkét lásd 367. p. ISBN 973-97980-0-4
- http://www.hargitakiado.ro/cikk.php?a Arhivat în , la Wayback Machine.
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Kakassy Endre: Sadoveanu magyarul. Korunk 1957/4.
- Jánosházy György: Boszorkánykörben. Korunk 1958/4.
- Pascu, Petre: Arghezi într-o nouă versiune maghiară. Viața Românească 1964/7.
- László Gáldi: Romániai magyar fordítás-triptichon (Arghezi-Brecht-Quasimodo). Nagyvilág, Budapest, 1965/1.
- Deák Tamás: Itáliai napok. Utunk, 1967/16.
- Beke György: Tolmács nélkül. 1972. 290-305;
- Beke György: Az író megbízólevele. A Hét, 1979/4.
- Adonyi Nagy Mária: A gondolat útján. Utunk, 1973/22.
- Franyó Zoltán: Lőrinczi László zarándokútjai a Fekete Kolostorhoz. Előre, 1975. április 6.
- Bárczi Géza: Emlékek egy könyv olvasása közben. Irodalomtörténet, Budapest, 1976/1.
- Balogh Edgár: Köszöntjük Transsylvanus Viatort. Igaz Szó, 1979/1.
- Gálfalvi Zsolt: Özönvíz után avagy Harag György következetessége. A Hét, 1982/45.
- Marosi Péter: Varázsolt naturalizmus. Utunk, 1982/46.
- Páll Árpád: Ősbemutató – negyedszázad múltán. Új Élet, 1982/24.
- Pomogáts Béla: Közírás, úti rajz. Élet és Irodalom, Budapest, 1984. január 27.
- Szász János: Napló az óvárosi arszlánokról. A Hét, 1985/15.
