Provincia otomană Kosovo
| ||||||||||||||||||||||||||||||||
|
| ||||||||||||||||||||||||||||||||
Regiunea Kosovo (Vilaietul Kosovo) (în turcă Kosova Vilayeti; în albaneză Vilajeti i Kosovës; în macedoneană Покраина на Косово, Pokraina na Kosovo; în sârbă Косовски вилајет, cu alfabetul latin: Kosovski vilajet) a fost un vilaiet din Imperiul Otoman în Peninsula Balcanică, corespunzătorul actualei provincii Kosovo și părții de vest a Republicii Macedonene în care locuiau etnicii albanezi. Acesta a fost creat din fosta provincie Rumelia, ca parte a reformei administrative otomane din 1864. Ca urmare a războaielor balcanice din 1912-1913, provincia a fost împărțită între Muntenegru, Serbia și Albania.
Istorie
[modificare | modificare sursă]
_map.png)
Provincia Kosovo a avut o suprafață mult mai mare decât actualul Kosovo; ea a inclus nu numai provincia actuală, ci și părți din nord-vestul Macedoniei, inclusiv capitala provinciei, Skopje (pe atunci Üsküb). Deși Skopje era mai mare decât actuala Priștina (centru administrativ al provinciei), a fost de asemenea și mult mai semnificativă cu toate că populația din ambele orașe a fost de mai multe ori mai mici. Skopje a fost capitala vilaietului Kosovo. De asemenea, Kosovo cuprindea secțiuni din regiunea Sandžak, din actuala Serbie Centrală, și din Muntenegru împreună cu regiunea Kukës din jurul municipiului în actualul nord din Albania.
Granițele provinciei au fost schimbat pe măsură ce Imperiul Otoman a pierdut din suprafața teritoriilor controlate către statele vecine, după Tratatul de la Berlin, în urma războiului ruso-turc din 1877-1878, iar câteva părți au fost date Provinciei Monasti de la Provincia Salonika. În 1878, Sanjakul Novi Pazar, o subdiviziune a provinciei Kosovo, a căzut sub ocupația armatei Imperiului Austro-Ungar, în conformitate cu Tratatul de la Berlin.Tratatul avea să dureze până în 1908.
Populația
[modificare | modificare sursă]Populația din provincie a avut un amestec de etnie sârbă și albaneză, cu acesta din urmă devenind majoritatea cea mai mare în etapa de existență [necesită citare]. Cea mai mare parte a populației aparțineau religiei islamice, cu prezențe semnificative de creștini ortodocși, și câțiva aparținând Bisericii catolice.
Subdiviziuni
[modificare | modificare sursă]Regiunea a fost împărțită în următoarele sangeacuri (Orașele scrise înclinat sunt în albaneză):
- Üsküb (Skopje) cuprindea orașele Skopje, Kumanovo, Kačanik (Kaçanik), Štip, Kratovo și Kočani.
- Prizren cuprindea orașele Prizren (Pirzerin) și Tetovo (Kalkandelen; în albaneză Tetovë).
- İpek (Peć) cuprindea orașele Peć (İpek; în albaneză Pejë), Ðakovica (Yakova; în albaneză Gjakovë), Gusinje, Berane și Trgovište.
- Priștine (Priština) cuprindea orașele Priștina (Priștine; în albaneză Prishtinë), Kosovska Mitrovica (Mitroviça; în albaneză Mitrovicë), Vučitrn (Velçetrin; în albaneză Vushtrri), Gnjilane (Gjilan) și Preševo (Preșova; în albaneză Preshevë).
- Yenipazar (Novi Pazar) cuprindea orașele Novi Pazar, Sjenica (Seniçe), Kolašin (Kolașin), Nova Varoš (Yeni Varoș) și Prijepolje (Akova).
Guvernatori
[modificare | modificare sursă]Lista guvernatorilor din provincie:
- până în 1893 : Ibrahim Edem Pasha
- 1894-1899 : Hafiz Mehmed Pasha
- 1900-1902 : Reshad Bey Pasha
- 1903-1904 : Shakir Pasha Numan
- 1905-1907 : Mehmed Shefket Pasha
- .. . . . 1908 : Hadi Pasha
- 1909-1910 : Mazhar Bey Pasha
- .. . . . 1911 : Halil Bey Pasha
- .. . . . 1912 : Ghalib Pasha
Referințe
[modificare | modificare sursă]Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Sûreti defter-i sancak-i Arvanid, Halil İnalcık, Ankara 1954. tr
- Sûreti defter-i esami vilayeti Dibra, f. 124-176, Bașbakanlık Arșivi, maliyeden müdever, nr.508. tr
- Regjistri turk i vitit 1485* - Prof. As. Dr. David Luka tr
- A.F. Gilferding, Putovanje po Hercegovini, Bosni i Staroj Srbiji, Sarajevo, 1972, 241-245 sr
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Harta Arhivat în , la Wayback Machine.
