Sari la conținut

Juventus Torino

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Juventus F.C.)
Juventus Torino
Informații generale
Nume completJuventus Fotball club
PoreclăLa Vecchia Signora (Bătrâna doamnă)
La Fidanzata d'Italia (Iubita Italiei)
I bianconeri (Alb-negrii)
Le zebre (Zebrele)
Data fondării1 noiembrie 1897; acum 128 de ani (1897-11-01) (ca Sport Club Juventus)
Culori 
StadionJuventus Stadium
(41.507 de locuri)
CampionatSerie A  Modificați la Wikidata
ProprietarExor (companie)[1]  Modificați la Wikidata
FinanțatorFamilia Agnelli (prin Exor S.p.A)
PreședinteItalia Gianluca Ferrero
AntrenorLuciano Spalletti[2]  Modificați la Wikidata
Palmares
NaționalCampionatul Italiei (36)
Coppa Italia (15)
Supercoppa Italiana (9)
InternaționalLiga Campionilor (2)
Cupa Cupelor (1)
Cupa UEFA (3)
Supercupa Europei (2)
Cupa Intercontinentală (2)
Cupa UEFA Intertoto (1)
Echipament
Acasă
Deplasare
Prezență online
Pentru sezonul în curs vedeți:
2025–26 Serie A[*][[2025–26 Serie A (124th season of top-tier Italian football)|​]]
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Juventus Torino (din latină: iuventus – tânăr, AFI [juˈvɛntus]), cunoscut ca Juventus și în limbajul cotidian ca Juve ([ˈjuːve]),[3] este un club de fotbal profesionist cu sediul în Torino, Piemont, Italia care evoluează în Serie A. Clubul este al treilea cel mai vechi din țară. Datorita scandalului Calciopoli echipa a evoluat un sezon în Serie B

Este una dintre cele mai de succes echipe din fotbalul italian. „Bătrâna Doamnă” deține recordul pe plan național pentru principalele competiții, a câștigat 36 titluri în Serie A, 15 trofee în Cupa Italiei si 9 trofee în Supercupa Italiei. In competițiile internaționale echipa a câștigat 2 trofee Liga Campionilor UEFA / Cupa Campionilor Europeni, 2 trofee Cupa Intercontinentală , 3 trofee Cupa UEFA, 2 trofee Supercupa Europei, 1 trofeu Cupa Cupelor, 1 trofeu Cupa UEFA Intertoto.

Fondat în 1897 ca Sport Club Juventus de un grup de tineri studenți torinezi,[4] printre care era și primul lor președinte, Eugenio Canfari, și fratele său Enrico;[5][6][7] echipa este condusă de Familia industriașă Agnelli din 1923, acesta constituind cel mai vechi parteneriat sportiv din Italia, făcând astfel Juventus primul club profesionist din țară.[8][9]

De-a lungul timpului, clubul a devenit un simbol al italianità pentru națiune („Italienitate”),[10][11][12], datorită tradiției lor de succes, dintre care unele au avut un impact semnificativ în societatea italiană, în special în 1930 și primul deceniu de după război;[13] și politica ideologică și originea socio-economică a simpatizanților clubului.[14] Acest lucru se reflectă, printre altele, în contribuția clubului la echipa națională, neîntreruptă din a doua jumătate a anilor 1920 și recunoscută ca una dintre cele mai influente din fotbalul internațional, care a avut un rol decisiv în triumful la Campionatul Mondial din 1934, 1982 și 2006.[15][16]

Numărul de suporteri este mai mare decât al oricărui club de fotbal italian și unul dintre cele mai mari la nivel mondial. Susținerea pentru Juventus este larg răspândită în întreaga țară și în străinătate, în special în țările cu o prezență semnificativă a imigranților italieni.[17][18]

Numele

[modificare | modificare sursă]
  • 1897 - Sport Club Juventus
  • 1899 - Foot-Ball Club Juventus
  • 1936 - Juventus
  • 1943 - Juventus-Cisitalia
  • 1945 - Juventus Football Club

Istorie - Fondarea

[modificare | modificare sursă]
Echipa Juventus Torino în 1899

Juventus a fost fondată sub numele Sport Club Juventus în 1 noiembrie 1897 de către elevii liceului Massimo D'Azeglio din Torino, însă a fost redenumit Football Club Juventus doi ani mai târziu. Bianconeri au luat naștere de la o idee a unor tineri de 14-17 ani. Cei 12 copii care au fondat echipa Juventus Torino sunt: Gioacchino Armano, Alfredo Armano, Enrico Canfari, Eugenio Canfari, Francesco Daprà, Domenico Donna, Carlo Ferrero, Luigi Forlano, Luigi Gibezzi, Umberto Malvano, Enrico Piero Molinatti, Umberto Savoia și Vittorio Varetti.[19][20] Echipamentul inițial al echipei Juventus Torino in perioada 1897 - 1901 a fost tricouri roz și șorturi negre[21].

Echipa Juventus Torino în sezonul 1905, câștigând primul titlu de campioană.

Din sezonul competițional 1901 - 1902, echipa Juventus Torino își schimbă culorile respectiv echipamentul, evoluând în tricouri în dungi albe și negre cu șorturi negre. Juventus Torino a câștigat pentru prima dată Campionatul Italiei în sezonul 1905, perioadă în care jucau pe stadionul Velodromo Umberto purtând un echipament cu dungi albe și negre, echipament pe care clubul îl folosește și în prezent.

În urma unor neînțelegeri s-a produs o ruptură în clubul Juventus, o parte din staff dorea mutarea echipei în afara orașului Torino. Președintele Alfredo Dick a fost nemulțumit și astfel a luat decizia de a pleca și astfel a fondat un nou club, intitulat AC Torino.[22]

Dominația din campionat

[modificare | modificare sursă]

Edoardo Agnelli, deținătorul Fiat, a ajuns conducătorul clubului în 1923. Acesta a contribuit la câștigarea celui de-al doilea campionat în 1925–26, echipa învingând pe Alba Roma cu scorul final 12-1.[23] Marcatorul principal al sezonului a fost Antonio Vojak. Anii 30 s-au dovedit a fi o perioadă de glorie a clubului Juventus, acesta câștigând 5 titluri consecutive din 1930 până în 1935. Cele mai multe din ele au fost câștigate atunci când era antrenor Carlo Carcano. Tot în această perioadă au activat la club jucători ca: Raimundo Orsi, Luigi Bertolini, Giovanni Ferrari și Luis Monti.[24][25]

După aceasta Juventus a avut un nou stadion, Stadionul Olimpic din Torino, cunoscut ca si "Stadio Comunale", deși din 1935 până în 1940 nu au reușit să redevină echipa dominantă din Italia, necâștigând niciun campionat în această perioadă. În 1958, Juve a devenit primul club din Italia care a câștigat 10 titluri și a început să poarte o stea pe emblemă. În acelasi sezon Omar Sivori a devenit și primul jucător de la club care a reușit să câștige titlul de Cel mai bun jucător european al anului.[26] În sezonul următor Juventus a înfrânt pe Fiorentina și astfel a reușit prima dublă din istoria clubului câștigând atât campionatul cât și cupa. Boniperti s-a retras în 1961, devenind cel mai bun marcator al clubului cu 182 de goluri în toate competițiile, record care a rămas nedoborât timp de 45 de ani.[27] În deceniul următor, Juventus a câștigat titlul doar o singură dată în 1966-1967. Însă în anii 70 clubul torinez și-a consolidat statutul de mare putere a fotbalului italian câștigând campionatul în sezoanele 1971–72 și 1972–73 cu jucători ca Roberto Bettega, Franco Causio, José Altafini. De-a lungul deceniului au mai câștigat campionatul de 2 ori.

Competiții internaționale FIFA - UEFA

[modificare | modificare sursă]

Prima participare a bianconerilor la o competiție internațională a avut loc în Cupa Europei Centrale din 1929 , turneu în care echipa Juventus Torino a ajuns în patru semifinale consecutive, între 1932 și 1935. Turneul Internațional al Cluburilor Campionilor, desfășurat în Brazilia în 1951, în care echipa Juventus Torino a ajuns în finală, însă pierde finala disputată în dublă manșă împotriva echipei braziliene Palmeiras scor 2 - 3[28].

Giovanni Trapattoni este cel mai de succes manager din istoria echipei Juventus Torino, cu paisprezece trofee câștigate.

Giovanni Trapattoni a fost antrenorul principal al echipei Juventus Torino timp de treisprezece ani in doua mandate. Prima data a antrenat echipa Juventus Torino timp de 10 sezoane consecutive, între 1 iulie 1976 și 30 iunie 1986. Al doilea mandat de 3 sezoane între 1 iulie 1991 si pana la 30 inie.

Giovanni Trapattoni a adunat 600 de prezențe pe banca “Bătrânei Doamne“. Sub conducerea lui echipa devine de 6 ori campioană în Serie A în sezoanele 1977, 1978, 1981, 1982, 1984 și 1986, respectiv Cupa Italiei de 2 ori în sezoanele 1979 și 1983. Echipa Juventus Torino a fost finalistă în sezonul 1982-83 din Cupa Campionilor Europeni, disputată pe stadionul Stadionul Olimpic din Atena în fata echipei germane Hamburger SV pe care o pierde surprinzător cu 0 - 1.[29] In sezonul 1984-85 din Cupa Campionilor Europeni echipa Juventus Torino, a câștigat finala disputata la Bruxelles pe Stadionul Regele Baudouin în fața formației engleze Liverpool F.C cu scorul de 1 - 0, prin golul înscris de Michel Platini, însă victoria echipei torineze a fost umbrită de tragedia de pe Stadionul Heysel, dezastru în care au decedat 39 de persoane.[30]

In anul 1984 echipa Juventus Torino câștigă Supercupa Europei disputata la Torino pe propriul Stadion Comunale în fata a 55.384 de spectatori împotriva echipei britanice Liverpool F.C pe care o învinge cu scorul de 2 - 0, prin golurile polonezului Zbigniew Boniek din minutele 39' , 79'.[31] In sezonul 1983-84 din Cupa Cupelor echipa Juventus Torino câștigă finala disputată la Basel pe stadionul St. Jakob-Park în fata a 60.000 de spectatori în fața echipei portugheze FC Porto cu scorul 2 - 1, prin golurile marcate de Beniamino Vignola min 12' și Zbigniew Boniek min 41'.[32] In anul 1985 echipa Juventus Torino câștigă finala din Cupa Intercontinentală disputată la Tokyo pe stadionul Stadion National în fata a 62.000 de spectatori împotriva echipei argentiniene Argentinos Juniors scorul din timpul regulamentar a fost egal 2 - 2, însă echipa torineză câștigă la penalty-uri cu scorul de 4 - 2.[33]

Echipa Juventus Torino câștigă de 2 ori Cupa UEFA. In anul 1977 echipa Juventus Torino câștigă finala din Cupa UEFA disputată in dubla manșă. Prima manșă a finalei sa disputat la Torino pe stadionul Stadion Comunale în fata a 75.000 de spectatori împotriva echipei spaniole Athletic Bilbao scor 1 - 0. Manșa a doua a finalei din Cupa UEFA sa disputat la Bilbao pe stadionul San Mamés în fata a 43.000 de spectatori împotriva echipei Athletic Bilbao scor 1 - 2 pentru spanioli, însă echipa Juventus Torino câștigă trofeul datorita golului marcat în deplasare.[34] In anul 1993 echipa Juventus Torino câștigă finala din Cupa UEFA disputată în dubla manșă. Prima manșă a finalei s-a disputat la Dortmund pe stadionul Westfalenstadion în fata a 37.900 de spectatori intre echipele Juventus Torino si Borussia Dortmund scor 3 - 1. Manșa a doua a finalei din Cupa UEFA sa disputat la Torino pe Stadionul Delle Alpi în fata a 62.781 de spectatori intre Juventus Torino si Borussia Dortmund scor 3 - 0.[35][36]

În anii petrecuți la Bătrâna Doamnă, Giovanni Trapattoni s-a impus ca unul dintre cei mai buni manageri din istoria fotbalului, cunoscut și respectat printre fani și jurnaliști din întreaga Europă. A fost renumit pentru combinarea expertizei în managementul uman cu cunoștințe tactice aproape inegalabile.

În această perioadă jucătorii clubului au atras atenția pe scară internațională. Paolo Rossi a câștigat titlul de Cel mai bun jucător european al anului și a devenit cunoscut ca principal artizan al titlului mondial obținut de Italia în 1982. Francezul Michel Platini a câștigat și el titlul de Cel mai bun jucător european al anului de 3 ori consecutiv între 1983 și 1985. Juventus este singurul club ai cărui jucători au obținut acest titlu 4 ani la rând.

Cu excepția câștigării campionatului din sezonul 1985–86, restul anilor 80 nu au fost cu succes pentru clubul din Torino. În anul 1990 Juventus s-a mutat pe noul stadion, denumit Stadio delle Alpi. Acest stadion, cu aproape 68.000 de locuri a fost construit din cauza micșorării capacității fostului stadion al echipei, dar și pentru Campionatul Mondial de Fotbal 1990 organizat de Italia.

Marcello Lippi este al doilea cel mai de succes manager al echipei Juventus Torino, cu treisprezece trofee.

Marcello Lippi a fost antrenorul principal al echipei Juventus Torino timp de opt ani în două mandate. Primul mandat cu o durată de 5 ani între 30 iunie 1994 și 8 februarie 1999, iar al doilea mandat pe o durată de 3 ani între 17 iunie 2001 și 28 mai 2004. Sub conducerea lui echipa devine de 5 ori campioană în Serie A in sezoanele 1995,1997, 1998, 2002, 2003, Echipa câștigă de 4 ori Supercupa Italiei in sezoanele 1995, 1997, 2002, 2003, si Cupa Italiei în sezonul 1995. Echipa Juventus Torino a fost finalistă în Cupa UEFA în sezonul 1994-95, pierzând cu scorul general de 1 - 2 în dubla manșă disputata în fata formației AC Parma. In sezonul 1995-96 al Liga Campionilor UEFA echipa Juventus Torino, învingând formația Ajax Amsterdam la penalty-uri scor 4 - 2 pe stadionul Stadio Olimpico din Roma. Juventus Torino a fost finalista în Liga Campionilor UEFA in sezoanele 1997, 1998 și 2003. In anul 1996 echipa Juventus Torino câștigă Supercupa Europei in fata echipei franceze Paris Saint-Germain in dubla manșă cu scorul general 9 - 2. Tot in anul 1996 in echipa Juventus Torino câștigă finala din Cupa Intercontinentală disputata la Tokyo împotriva echipei argentiniene River Plate scor 1 - 0, prin golul înscris de Alessandro Del Piero.

Juventus Stadium

[modificare | modificare sursă]

Înainte de retrogradare, Juve își propusese să construiască în interiorul stadionului un muzeu, un magazin și alte facilități, toate fiind însă abandonate. Noul plan este reducerea numărului de locuri la 50.000 și îndepărtarea pistei de atletism. În sezonul 2006-2007 torinezii vor împărți Stadio Grande Torino pentru meciurile la care sunt așteptați spectatori puțini, iar în cazul în care se așteaptă un public numeros, ambele echipe vor juca pe Delle Alpi. Pe 18 martie 2008 Consiliul de Administrație al lui Juventus Football Club SpA aprobă proiectul pentru noul stadion, proiectat pentru a se ridica în locul lui Delle Alpi, investițiile totale pentru construcție au fost de 105 de milioane de euro. Inaugurarea noului stadion Juventus a avut loc la 8 septembrie 2011, pentru a coincide cu festivitățile de aniversare a 150 de ani de la Unirea din Italia, și este folosit din sezonul 2011-12.

Contribuția echipei pentru naționala Italiei

[modificare | modificare sursă]

Juventus Torino este clubul de fotbal care a contribuit cu cei mai mulți jucători la echipa națională de fotbal a Italiei din istorie,[37] fiind singurul club din Italia care a contribuit cu jucători la echipă națională a Italiei, începând cu a doua ediție a Campionatului Mondial de Fotbal FIFA.[38] „Bătrâna Doamnă” a contribuit cu numeroși jucători la campaniile echipei naționalei a Italia la Campionatul Mondial, aceste perioade de succes coincizând în principal cu două epoci de aur din istoria clubului din Torino, denumite Quinquennio d'Oro (Cvinqueniul de Aur), din 1931 - 1935, și Ciclo Leggendario (Ciclul Legendar), din 1972 - 1986.

Jucători echipei Juventus Torino care au reprezentat echipa națională a Italiei în timpul turneelor ​​finale câștigate la Cupa Mondială.[39] , Campionatul European de Fotbal[40] și Jocurile Olimpice[41].

Doi jucători de la Juventus Torino au câștigat Gheata de Aur la Cupa Mondială cu Italia, Paolo Rossi în 1982 și Salvatore Schillaci în 1990. Giuseppe Giacone a fost primul jucător al echipei Juventus Torino care a jucat pe 28 martie 1920 pentru echipa națională a Italiei.[42]

Lotul actual de jucători

[modificare | modificare sursă]
La 1 septembrie 2025[43]
Nr. Poziție Jucător
1 Italia P Mattia Perin
3 Brazilia F Bremer
4 Italia F Federico Gatti
5 Italia M Manuel Locatelli (căpitan)
6 Anglia F Lloyd Kelly
7 Portugalia A Francisco Conceição
8 Țările de Jos M Teun Koopmeiners
9 Serbia A Dušan Vlahović
10 Turcia A Kenan Yıldız
11 Kosovo A Edon Zhegrova
14 Polonia A Arkadiusz Milik
15 Franța F Pierre Kalulu
16 Italia P Michele Di Gregorio
Nr. Poziție Jucător
17 Muntenegru M Vasilije Adžić
18 Serbia M Filip Kostić
19 Franța M Khéphren Thuram
20 Belgia A Loïs Openda (împrumutat de la RB Leipzig)
21 Italia M Fabio Miretti
22 Statele Unite ale Americii M Weston McKennie (vice-căpitan)
23 Italia P Carlo Pinsoglio
24 Italia F Daniele Rugani
25 Portugalia F João Mário
27 Italia F Andrea Cambiaso
30 Canada A Jonathan David
32 Columbia F Juan Cabal
40 Suedia F Jonas Rouhi

Juventus Next Gen și Sectorul Tineret

[modificare | modificare sursă]
Nr. Poziție Jucător
41 Spania F Javier Gil
42 Italia P Simone Scaglia
Nr. Poziție Jucător
43 Italia P Matteo Fuscaldo
47 Spania F Bruno Martinez

Jucători împrumutați

[modificare | modificare sursă]
La 1 septembrie 2025.
Nr. Poziție Jucător
Italia P Giovanni Daffara (la Avellino până pe 30 iunie 2026)
Uruguay F Facundo González (la Racing Santander până pe 30 iunie 2026)
Italia F Brando Moruzzi (la Empoli până pe 30 iunie 2026)
Italia F Lorenzo Villa (la Padova până pe 30 iunie 2026)
Italia M Mattia Compagnon (la Venezia până pe 30 iunie 2026)
Brazilia M Douglas Luiz (la Nottingham Forest până pe 30 iunie 2026)
Italia M Diego Ripani (la Forlì până pe 30 iunie 2026)
Nr. Poziție Jucător
Italia M Alessandro Sersanti (la Modena până pe 30 iunie 2026)
Argentina A Nico González (la Atletico Madrid până pe 30 iunie 2026)
Italia A Tommaso Mancini (la Virtus Verona până pe 30 iunie 2026)
Italia A Emanuele Pecorino (la Südtirol până pe 30 iunie 2026)
Italia A Alessandro Pietrelli (la Venezia până pe 30 iunie 2026)
Statele Unite ale Americii A Timothy Weah (la Marseille până pe 30 iunie 2026)
Brazilia M Arthur Melo (la Grêmio până pe 30 iunie 2026)

Palmares

[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Lista recordurilor și statisticilor Juventus Torino

Titluri naționale

[modificare | modificare sursă]
Competiții Campioană Sezoane
Serie A 36 1905, 1926, 1931, 1932, 1933, 1934, 1935, 1950, 1952, 1958, 1960, 1961, 1967, 1972, 1973, 1975, 1977, 1978, 1981, 1982, 1984, 1986, 1995, 1997, 1998, 2002, 2003, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019, 2020
Cupa Italiei 15 1938, 1942, 1959, 1960, 1965, 1979, 1983, 1990, 1995, 2015, 2016, 2017, 2018, 2021, 2024
Supercupa Italiei 9 1995, 1997, 2002, 2003, 2012, 2013, 2015, 2018, 2020

     Record

Referințe:[44][45][46]


Competiții Internaționale FIFA - UEFA

[modificare | modificare sursă]

Liga Campionilor UEFA

1 Campioană (2):1985, 1996
2 Finalistă (7):1973, 1983, 1997, 1998, 2003, 2015, 2017

Cupa UEFA

1 Campioană (3): 1977, 1990, 1993
2 Finalistă (1):1995

Cupa Intercontinentală

1 Campioană (2):1985, 1996
2 Finalistă (1):1973

Cupa Alpilor

1 Campioană (1):1963
2 Finalistă (1):1966

Supercupa Europei

1 Campioană (2):1984, 1996

Cupa Cupelor UEFA

1 Campioană (1):1984

Cupa UEFA Intertoto

1 Campioană (1):1999

Cupa Orașelor Târguri

2 Finalistă (2):1965, 1971

Copa Rio

2 Finalistă (1):1951

Referințe:[47][48][49][50][51][52][53][54][55][56][57][58][59][60][61][62][63][64]

Turnee Internaționale neoficiale

[modificare | modificare sursă]
Competiții Poziția Titluri Sezoane
Trofeul Luigi Berlusconi Campioană 11 1991, 1995, 1998, 1999, 2000, 2001, 2003, 2004, 2010, 2012, 2021
Finalistă 8 1996, 1997, 2002, 2005, 2007, 2008, 2009, 2011
Torneo República de San Marino Campioană 3 1998, 2001, 2002
Memorial Pier Cesare Baretti Campioană 2 1992, 1993
Memorial Valenti Campioană 2 1992, 1993
Trofeo Joan Gamper Campioană 1 2005
Finalistă 1 2021
Coppa dell'Amicizia Campioană 1 1963 - 1965
Tournoi de Pentecôte de Paris Campioană 1 1923
Thomas Lipton Trophy Finalistă 1 1911
Coppa Super Clubs Finalistă 1 1983
Copa Ciudad de Turín Finalistă 1 1964
Copa Sivori Finalistă 1 1994
Torneo Mistru Finalistă 1 1997
Copa del Centenario Finalistă 1 1997
Trofeo República de Malta Finalistă 1 1998
Coupe Universitaire Finalistă 1 1904
International Champions Cup Finalistă 1 2016

Referințe:[65][66][67][68][69][70][71][72][73][74][75][76][77][78][79][80]

Competiții naționale

[modificare | modificare sursă]
Competiții Campioană Sezoane
Trofeul Birra Moretti 6 1997, 2000, 2003, 2004, 2006, 2008
Coppa Palla Dapples 2 22 noiembrie 1908, 13 decembrie 1908
Trofeul TIM 1 2009
Serie B 1 2007

Referințe:[81][82][83]

Istoric antrenori

[modificare | modificare sursă]

Lista antrenorilor lui Juventus din 1923 până în prezent.[84]

 
Nume Țara Perioada
Jenő Károly Ungaria 1923–1926
József Viola Ungaria 1926[nb 1]
József Viola Ungaria 1926–1928
William Aitken Scoția 1928–1930
Carlo Carcano Italia 1930–1935
Carlo Bigatto Iº/Benedetto Gola Italia 1935[nb 1]
Virginio Rosetta Italia 1935–1939
Umberto Caligaris Italia 1939–1941
Federico Munerati Italia 1941[nb 1]
Giovanni Ferrari Italia 1941–1942
Luis Monti Argentina / Italia 1942[nb 1]
Felice Placido Borel IIº Italia 1942–1946
Renato Cesarini Italia 1946–1948
William Chalmers Scoția 1948–1949
Jesse Carver Anglia 1949–1951
Luigi Bertolini Italia 1951[nb 1]
György Sárosi Ungaria 1951–1953
Aldo Olivieri Italia 1953–1955
Sandro Puppo Italia 1955–1957
Ljubiša Broćić Republica Socialistă Federativă Iugoslavia 1957–1959
Teobaldo Depetrini Italia 1959[nb 1]
Renato Cesarini Italia 1959–1961
Carlo Parola Italia 1961[nb 1]
Gunnar Gren / Július Korostelev Suedia / Cehoslovacia 1961[nb 1]
Carlo Parola Italia 1961–1962
Paulo Lima Amaral Brazilia 1962–1964
Eraldo Monzeglio Italia 1964[nb 1]
 
Nume Țara Perioada
Heriberto Herrera Paraguay 1964–1969
Luis Carniglia Argentina 1969–1970
Ercole Rabitti Italia 1970[nb 1]
Armando Picchi Italia 1970–1971
Čestmír Vycpálek Cehoslovacia 1971–1974
Carlo Parola Italia 1974–1976
Giovanni Trapattoni Italia 1976–1986
Rino Marchesi Italia 1986–1988
Dino Zoff Italia 1988–1990
Luigi Maifredi Italia 1990–1991
Giovanni Trapattoni Italia 1991–1994
Marcello Lippi Italia 1994–1999
Carlo Ancelotti Italia 1999–2001
Marcello Lippi Italia 2001–2004
Fabio Capello Italia 2004–2006
Didier Deschamps Franța 2006–2007
Giancarlo Corradini Italia 2007[nb 1]
Claudio Ranieri Italia 2007–2009
Ciro Ferrara Italia 2009–2010
Alberto Zaccheroni Italia 2010
Luigi Delneri Italia 2010–2011
Antonio Conte Italia 2011–2014
Massimiliano Allegri Italia 2014-2019
Maurizio Sarri Italia 2019–2020
Andrea Pirlo Italia 2020–2021
Massimiliano Allegri Italia 2021–2024
Thiago Motta Italia 2024–2025
Igor Tudor Croația 2025
Luciano Spalletti Italia 2025–

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c d e f g h i j k Managers on interim charge.

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ (PDF) https://www.juventus.com/media/native/investor-relations-docs/Relazione%20finanziaria%20annuale%20al%2030%20giugno%202019_web.pdf  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ https://www.juventus.com/it/news/articoli/benvenuto-mister-luciano-spalletti  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Aidan Fitzmaurice (). „Juve tie the 'stuff of dreams' for Rovers”. Union des Associations Européennes de Football. Accesat în . 
  4. ^ „Juventus Football Club: The History”. Juventus Football Club S.p.A. official website. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  5. ^ „Andrea Agnelli: the 25th chairman of Juventus”. Juventus F.C. S.p.A. official website. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ (Dolci & Janz 2003, p. 124)
  7. ^ (Canfari 1915)
  8. ^ (Hazard & Gould 2005, pp. 209, 215)
  9. ^ (Tranfaglia & Zunino 1998, p. 193)
  10. ^ (Sappino et al. 2000, pp. 712–713, 1491–1492)
  11. ^ Armando Maglie (). „Inter-Juve, resto del mondo contro il made in Italy” (în Italian). Corriere dello Sport. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Giovanni Arpino (). „Quando si dice Juventus..” (în Italian). La Stampa. p. 19. Accesat în . 
  13. ^ During the 1930s, period which Juventus won a record of five consecutive league championships, the club experienced a sharp increace in its number of supporters, thus becoming the first in Italy to have a fan base decentralised. Also, Juventus were identified by the people at the time as "the team that represented the entire population" or "the team of Italy"—an appellative that still identifies the club mainly outside Italy,— allowing they to perform the leading role in the formation of a national identity through sport, encouraging the phenomenon of nationalisation in the country; and a symbol against the fascist government oppression due to the policy adopted by the Agnelli family in the Torinese club and FIAT, the family-owned company. Subsequently, another increase of the club's fan base as a result of the Southern migration to Turin, massive in the late 1950s and early 1960s, and the team successes at the time, became Juventus the team-symbol of the Italian economic miracle and the postwar Italian society. Cf. (Hazard & Gould 2005, pp. 208–209)
    (Clark 1996, pp. 125 ss.)
    (Sappino et al. 2000, p. 914)
    (Kuper & Szymanski 2010, p. 136)
    Giovanni Bechelloni (). „Torino, città delle 'sfide'” (în Italian). La Stampa. p. 2. Accesat în . 
  14. ^ According to a report of Italian State Police in 2003, the Juventus' supporters were mainly settled at the right-wings positions. However, outside the organised fan groups, the political orientation of club's fan base, due to its social and territorial heterogeneity, it does not deviate significantly from the more broadly distributed at the level of the Italian national population: it is what emerged from a survey conducted by ACNielsen institute in 2004 cited by Diario magazine, in which it was determined that the Juventus' supporters constitutes one of the few fan groups in Italy to express themselves electorally perhaps quite equally in right and left-wings; cf. (Papi 2004)
  15. ^ Peter Staunton (). „Ten World Cup teams influenced by one club”. NBC Sports. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ (Graziano 2011:2–6)
  17. ^ (Demos & Pi 2010:3; 9–10)
  18. ^ „Juventus F.C.: nasce l'Associazione Piccoli Azionisti” (în Italian). Borsa Italiana S.p.A. . Accesat în . 
  19. ^ Le origini (în italiană), Amore Juventus 
  20. ^ digilander.libero.it/mondojuventus/juve/storia.html
  21. ^ Juventus.com. „The story of a legend | Juventus History” (în engleză). Juventus.com. Accesat în . 
  22. ^ „FIFA Classic Rivalries: Torino vs Juventus”. Fédération Internationale de Football Association. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ sportsbusinessacademy.ro/stire/juventus-istoricul-cluburilor-de-fotbal
  24. ^ www.juventus.com/en/news/articles/juventus-world-cup-winners
  25. ^ agerpres.ro, DOCUMENTAR: Clubul italian Juventus Torino împlinește 125 de ani de existență (1 noiembrie) (în engleză), agerpres.ro 
  26. ^ sportsbusinessacademy.ro/stire/juventus-istoricul-cluburilor-de-fotbal
  27. ^ www.reuters.com/article/sports/boniperti-former-juventus-leading-goal-scorer-dies-at-92-idUSKCN2DU0HZ/
  28. ^ Copa Rio de Janeiro 1951, www.rsssf.org 
  29. ^ European Competitions 1982-83, www.rsssf.org 
  30. ^ European Competitions 1984-85, www.rsssf.org 
  31. ^ European Competitions 1983-84, www.rsssf.org 
  32. ^ European Competitions 1983-84, www.rsssf.org 
  33. ^ Cupa Intercontinentală - Wikipedia, ro.wikipedia.org 
  34. ^ European Competitions 1976-77, www.rsssf.org 
  35. ^ https://archive.ph/20130630140424/http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/season=1992/overview/index.html
  36. ^ European Competitions 1992-93, www.rsssf.org 
  37. ^ https://forza_azzurri.homestead.com/clubs_prof_j.html
  38. ^ https://forza_azzurri.homestead.com/hist_team_hon.html
  39. ^ https://forza_azzurri.homestead.com/hist_team_hon.html
  40. ^ https://www.rsssf.org/tables/68e-det.html
  41. ^ https://www.olympics.com/en/olympic-games/berlin-1936/results/football
  42. ^ https://www.juventus.com/it/club/la-storia/
  43. ^ „Juventus Football Club 2010–11: Prima squadra”. Juventus Football Club S.p.A official website (în Italian). Accesat în . 
  44. ^ Italia - Clasament Serie A, www.romaniansoccer.ro 
  45. ^ Sumar - Supercupa - Italia - Rezultate, program, clasament și știri - Soccerway, ro.soccerway.com 
  46. ^ Italy - List of Cup Finals, www.rsssf.org 
  47. ^ UEFA.com, Most titles | History | UEFA Champions League (în engleză), UEFA.com 
  48. ^ UEFA.com, The official website for European football (în engleză), UEFA.com 
  49. ^ UEFA.com, The official website for European football (în engleză), UEFA.com 
  50. ^ UEFA.com, The official website for European football (în engleză), UEFA.com 
  51. ^ UEFA.com, The official website for European football (în engleză), UEFA.com 
  52. ^ UEFA.com, The official website for European football (în engleză), UEFA.com 
  53. ^ UEFA.com, The official website for European football (în engleză), UEFA.com 
  54. ^ uefa.com - UEFA Intertoto Cup, web.archive.org, , Arhivat din original în , accesat în  
  55. ^ Paulo, Por GloboEsporte comSão (), Presidente da Fifa reconhece título de 51 como mundial do Palmeiras (în portugheză), globoesporte.com 
  56. ^ Janeiro, Por Martin Fernandez e Vicente SedaSão Paulo e Rio de (), Fifa vê título de 51 do Verdão como de "nível mundial", mas separa campeões (în portugheză), globoesporte.com 
  57. ^ Copa Rio de Janeiro 1951, www.rsssf.org 
  58. ^ Cup of the Alps 1963, web.archive.org, , Arhivat din original în , accesat în  
  59. ^ Cup of the Alps 1963, web.archive.org, , Arhivat din original în , accesat în  
  60. ^ Cup of the Alps, www.rsssf.org 
  61. ^ Cupa Intercontinentală - Wikipedia, ro.wikipedia.org 
  62. ^ Fairs' Cup, www.rsssf.org 
  63. ^ UEFA Cup/Europa League, www.rsssf.org 
  64. ^ FC Juventus - Games in European Cups, www.rsssf.org 
  65. ^ International Tournaments (Paris) 1904-1935, web.archive.org, , Arhivat din original în , accesat în  
  66. ^ Coppa dell'Amicizia italo-spagnola 1963-1965 - Wikipedia (în italiană), it.wikipedia.org 
  67. ^ Mundialito de Clubs, www.rsssf.org 
  68. ^ Memorial Pier Cesare Baretti, web.archive.org, , Arhivat din original în , accesat în  
  69. ^ Memorial Valenti (Italy), web.archive.org, , Arhivat din original în , accesat în  
  70. ^ Copa Sivori 1994 (Buenos Aires), web.archive.org, , Arhivat din original în , accesat în  
  71. ^ Turnaj Mistru in Kosice 1997, web.archive.org, , Arhivat din original în , accesat în  
  72. ^ Coppa del Centenario della Juventus 1997: juventus - Newcastle United 3 - 2 03/08/1997, www.myjuve.it 
  73. ^ Malta and International Football Collection (în engleză) 
  74. ^ Trofeo Joan Gamper, www.rsssf.org 
  75. ^ Il pallone racconta: 1964: TORNEO CITTÀ DI TORINO, giovedì 27 giugno 2013  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  76. ^ Coppa Città di Torino 1964, 24/06/1964 Juventus-Torino 4-1, Amichevole 1963-1964, www.juworld.net 
  77. ^ Torneo Città di Torino 1964: juventus - Stella Rossa 1 - 0 19/06/1964, www.myjuve.it 
  78. ^ Sir Thomas Lipton Trophy (Torino), www.rsssf.org 
  79. ^ International Tournaments (Paris) 1904-1935, www.rsssf.org 
  80. ^ Il Palmares della Juventus, www.juworld.net 
  81. ^ Trofeo Birra Moretti, www.rsssf.org 
  82. ^ La Palla Dapples, www.magliarossonera.it 
  83. ^ Italy - Serie B Top Scorers, www.rsssf.org 
  84. ^ „List of Juventus F.C. managers”. MyJuve.it (în Italian). Accesat în . 

Eroare la citare: Eticheta <ref> cu numele „Italian League Cup” definită în <references> nu este utilizată în textul anterior.

Eroare la citare: Eticheta <ref> cu numele „UEFA honours” definită în <references> nu este utilizată în textul anterior.

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
Cărți
  • Arpino, Giovanni; Bàrberi Squarotti, Giorgio; Romano, Massimo (). Opere (în Italian și Piedmontese). Milan: Rusconi Editore. ISBN 88-18-06084-8. 
  • Canfari, Enrico (). Storia del Foot-Ball Club Juventus di Torino (în Italian). Tipografia Artale. 
  • Clark, Martin () [1995]. Modern Italy; 1871–1995. 2. Milan: Longman. ISBN 0-582-05126-6. 
  • Dolci, Fabrizio; Janz, Oliver (). Non omnis moriar: gli opuscoli di necrologio per i caduti Italiani nella Grande Guerra; bibliografia analitica (în Italian). Edizioni di Storia e Letteratura. ISBN 88-8498-152-2. 
  • Glanville, Brian (). The Story of the World Cup. London: Faber and Faber. ISBN 0-571-22944-1. 
  • Goldblatt, David (). The Ball is Round: A Global History of Football. London: Penguin. ISBN 978-0-14-101582-8. 
  • Hazzard, Patrick; Gould, David (). Fear and loathing in world football. Berg Publishers. ISBN 1-85973-463-4. 
  • Kuper, Simon; Szymanski, Stefan (). Calcionomica. Meraviglie, segreti e stranezze del calcio mondiale (în Italian). ISBN Edizioni. ISBN 88-7638-176-7. 
  • Papa, Antonio; Panico, Guido (). Storia sociale del calcio in Italia (în Italian). Bologna: Il Mulino. p. 271. ISBN 88-15-08764-8. 
  • Sappino, Marco (by) (). Dizionario biografico enciclopedico di un secolo del calcio italiano (în Italian). 2. Milan: Baldini Castoldi Dalai Editore. ISBN 88-8089-862-0. 
  • Tranfaglia, Nicola; Zunino, Pier Giorgio (). Guida all'Italia contemporanea, 1861–1997 (în Italian). 4. Garzanti. ISBN 88-11-34204-X. 
Alte publicații

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Juventus_Torino&oldid=17261859