Joël Dicker
| Joël Dicker | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (37 de ani)[1][3]  Geneva, Geneva, Elveția[4] |
| Cetățenie |  Elveția |
| Ocupație | scriitor romancier[*] jurnalist jurist-poet[*] |
| Limbi vorbite | limba franceză[5] |
| Studii | Universitatea din Geneva (licență[*] în drept, ) Cours Florent[*] (teatru și actorie[*], ) College Madame de Staël[*] () |
| Limbi | limba franceză |
| Opere semnificative | Adevărul despre cazul Harry Quebert[*] |
| Note | |
| Premii | prix Goncourt des lycéens[*] Marele premiu pentru roman al Academiei Franceze[2] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Joël Dicker (n. ,[1][3] Geneva, Geneva, Elveția[4]) este un scriitor elvețian francofon. A devenit cunoscut în 2013 cu romanul La Vérité sur l'Affaire Harry Quebert (Adevărul despre cazul Harry Quebert), pentru care a primit mai multe premii literare.
Viață[modificare | modificare sursă]
Joël Dicker este fiul unui librar și al unei profesoare de franceză. El este atât de origine franceză cât și rusă. În tinerețe a cântat la tobe și la vârsta de zece ani a fondat La Gazette des animaux, o revistă pe care a condus-o timp de șapte ani. Pentru angajamentul său față de mediu, a primit premiul Prix Cunéo pour la protection de la nature pentru bunăstarea animalelor și a fost lăudat de cotidianul Tribune de Genève drept „cel mai tânăr redactor-șef elvețian”. A urmat Collège Madame de Staël din Geneva. La vârsta de 18 ani s-a mutat la Paris, unde a studiat actoria timp de un an la Cours Florent. La întoarcere, a început să studieze dreptul la Universitatea din Geneva, pe care l-a absolvit cu succes în 2010.
Nuvela Le Tigre a făcut debutul literar al lui Dicker în 2005. În 2012 a primit „Mențiunea specială” la Prix littéraire de l'armée de Terre - Erwan Bergot pentru primul său roman Les derniers jours de nos pères (Ultimele zile ale taților noștri), publicat în 2010. În 2012 a publicat al doilea roman, La Vérité sur l'Affaire Harry Quebert (Adevărul despre cazul Harry Quebert). Povestea este despre un scriitor american care își vizitează vechiul profesor din cauza blocajului scriitorului și rezolvă o crimă. Pe lângă faptul că a fost nominalizată cu alte premii literare, această lucrare a primit, printre altele, Prix Goncourt des lycéens, Grand Prix du Roman și Prix littéraire de la Vocation. În 2015, Dicker a fost nominalizat la SwissAward. În 2016 a fost publicat romanul său Le Livre des Baltimore (Istoria Baltimorelor); La Disparition de Stephanie Mailer (Dispariția lui Stephanie Mailer) a urmat în 2018.
Lucrări[modificare | modificare sursă]
- Le Tigre (2005)
- Les derniers jours de nos pères (2010)
- La Vérité sur l'Affaire Harry Quebert (2012)
- Le Livre des Baltimore (2016)
- La Disparition de Stephanie Mailer (2018)
- L'énigme de la chambre 622 (2020)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Joël Dicker, Discogs, accesat în
- ^ http://academie-francaise.fr/grand-prix-du-roman, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Joël Dicker, Babelio
- ^ a b „Joël Dicker”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Andrea Kucera: Der Bestsellerautor von nebenan In: Neue Zürcher Zeitung, 29 septembrie 2015
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Publikationen von und über Joël Dicker
- de Joël Dicker în Catalogul Bibliotecii Naționale a Germaniei
- Site-ul oficial al lui Joël Dicker
- Fenomenul Joël Dicker. În: Timpul . Al 4-lea Octombrie 2012.
- Portret al autorului Joël Dicker Arhivat în , la Wayback Machine., pe Deutschlandradio, 5. August 2013.